3,508 matches
-
de intervenție strategice vor putea fi finanțate prin fonduri naționale, europene și alte fonduri internaționale. Obiectivele strategiei regionale Nord-Est 2007-2013 Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Est a fost elaborată respectând principiul parteneriatului și având la bază nevoile desprinse din analiza socio-economică a regiunii și analiza SWOT. Regiunea Nord-Est, prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare sub aspectul mărimii și al populației, se situează pe ultimul loc în România în raport cu produsul intern brut regional pe cap de locuitor, datorită, pe de o
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
adaptării, le-am cuprins în capitolul al doilea . Scopul, obiectivele și ipotezele propuse au fost conturate în capitolul al treilea, cel referitor la investigația practică, unde sunt prezentate rezultatele cercetării, concluziile și propunerile pentru optimizarea integrării copiilor în școală. Contextul socio-economic actual favorizează apariția și menținerea acestei probleme de adaptare școlară la toate nivelele de învățământ și țelul comun al tuturor 8 factorilor implicați în educarea și formarea copiilor ar trebui să fie prevenirea și înlăturarea problemelor de adaptare. Această lucrare
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
vreo influență asupra individului. Unii elevi, deși dotați din punct de vedere al potențialității latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare școlară din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate, oferite de statutul socio-economic și cultural ambiental. Dificultățile școlare nu apar numai sub influența nefavorabilă a factorilor biopsihologici, ci cauzele interne pot fi provocate sau pot acționa împreună cu cele exogene (de ordin familial și școlar) care concură, se suprapun și uneori se cumulează reciproc
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
diversității biologice și a peisajelor naturale (Conferința de la Sofia, 1995) este centrată pe principiul integrării care asigură un echilibru sănătos între ecologic și economic. Biodiversitatea este un concept unificator, care traversează pentru prima dată granițele dintre natura sălbatică și sectoarele socio-economice care depind de biotă, dintre producătorii de produse biologice (agricultură, horticultură, silvicultură, piscicultură, acvacultură etc.) și toți utilizatorii. Tendința spre o din ce în ce mai simplă și uniformă biodiversitate continuă în general în Europa. Zonele naturale sunt încă în curs de fragmentare, pădurile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
climat social amenințător. Au apărut zeci de partide fără doctrină, model anterior sau suport electoral. Formațiunile nou ivite aveau în frunte elemente foarte eterogene adesea declasate și antisociale. După 10 ani, sfârșitul de mileniu a găsit România în plină restructurare socio-economică, în confruntări interne și frământări pe plan internațional. În grava și larga incertitudine, conștiința patriei, sentimentul de unitate și înțelepciunea în abordarea fenomenelor sociale și politice asigura coeziunea și șansa de integrare în Comunitatea popoarelor europene. Sunt speranțele cu care
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
geo-eco-bio-agro-economic la toate nivelele sale. Acestă expunere este structurată în patru părți unitare și orientate spre analiza principalilor piloni ai securității alimentare, în scopul construirii unei imagini cuprinzătoare a cauzelor și influențelor care amenință securitatea alimentară, cu efect asupra echilibrului socio-economic, prin destabilizarea mediului de securitate, deoarece o criză a hranei poate deveni oricând o succesiune de crize, dacă dezechilibrele de piață se mențin, iar competiția pentru resursele energetice continuă să afecteze producția și piața agroalimentară. În prima parte, intitulată De la
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de astfel de sisteme și centre de informații integrate ale securității alimentare, care să colecteze și să analizeze date primare și secundare în mod organizat, în vederea furnizării periodice de avertizări timpurii asupra disponibilității, accesibilității, utilității și stabilității hranei, prin evaluări socio-economice constante și periodice 12. În multe țări în curs de dezvoltare, sisteme de informații similare sunt operate de agenții guvernamentale sau organizații neguvernamentale (ONG-uri), construite de cele mai multe ori în parteneriat public-privat și având ca obiectiv integrarea instrumentelor de culegere
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pluridisciplinară, deoarece poate fi influențată de o serie de factori care pot varia pe axa temporală în funcție de regiune, țară și grup social. Acești factori pot fi grupați în patru variabile, ce se pot transforma în posibile vulnerabilități: * contextul politic și socio-economic; * gradul de funcționalitate al economiei alimentare; * intervenția medicală; * sănătatea și igiena. Este important în construirea unei strategii a securității alimentare să se identifice cauzele declanșatoare profunde și să se propună soluții intersectoriale din diferite domenii de specialitate: agricultură, alimentație, sănătate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
s-a produs alimentul, dar și sursa patrimoniului cultural, agro-ecologic. Prin urmare, asistăm la o triplă relocare a agriculturii: spațială, ideologică și organizațională. Totuși, noile spații rurale se caracterizează și se diferențiază dpv al dezvoltării agricole prin două variabile: latura socio-economică, unde modelul de producție este unul ancorat la politicile europene (ex. PAC), ceea ce s-ar defini sub termenul de productivitate rațională; latura socio-teritorială care își impune remodelarea agriculturii dintr-o perspectivă multifuncțională aflată în relație directă cu nevoile sociale și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Pentru ca un individ să fie într-o situație de securitate alimentară trebuie, deci, ca toate aceste condiții să fie respectate. Insecuritatea alimentară devine o cauză a subnutriției cronice care nu a beneficiat de programe de adaptare și strategii politice și socio-economice. Conceptul de siguranță alimentară îl completează pe cel de securitate alimentară, făcând referire la disponibilitatea serviciilor sanitare și medicale și informarea populației asupra bunelor practici pentru menținerea unui nivel de sănătate crescut cu efect direct asupra unei vieți active. Siguranța
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
comercializare a alimentelor de bază în piețe accesibile indivizilor și descreșterea bunăstării sociale prin lipsa competitivității economice și oferirea unor locuri de muncă pentru asigurarea veniturilor. Prin urmare, sărăcia este un concept complex ce implică o abordare pluridimensională în funcție de contextul socio-economic al grupului expus unei insecurități alimentare, căruia îi este afectată accesul liber la alimente suficiente, sănătoase și sigure prin raportare directă la sursele de venit și dimensiunea culturală, socială și instituțională. Sărăcia antrenează într-un mod inevitabil insecuritatea alimentară, aceasta
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și legislative disponibile pentru PAC. Statele membre au o nouă flexibilitate legislativă și financiară prin implementarea instrumentelor din primul pilon, ținând seama de diversitatea agriculturii, potențialul de producție agricolă, precum și de cerințele în materie de protejarea mediului și a sectorului socio-economic de la nivelul UE. În acest sens, statele membre trebuie să găsească un echilibru corect între beneficiile și obligațiile administrative, atât pentru producători, cât și pentru administrație din punct de vedere al controlului. Pentru a atinge obiectivele pe termen lung reglementarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
produsul cel mai tranzacționat, unde exportul acestuia a crescut cu 433,6 milioane de euro comparativ cu 2012, valoare ce indică o dublare a cantității (aproximativ 4,773 milioane tone). 1.2. Accesul la resurse alimentare 1.2.1. Factori socio-economici și situația particulară a zonelor vulnerabile România se află pe primele locuri în Europa, în ceea ce privește gradul de sărăcie și excluziune socială, adică 42% din populație fiind vulnerabilă potrivit acestui indicator. România este depășită doar de Bulgaria cu 49%, în timp ce media
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
au un obiectiv politic sau ideologic clar, deci nu se mai pot analiza doar cu instrumentele tradiționale prin diplomație sau mijloace militare. Violența este generată de multifactori - probleme politice, economice, sociale, agro-alimentare și de mediu - acestea traducându-se ca inegalitați socio-economice: lipsa locurilor de muncă, conflicte asupra resurselor naturale, abuzuri asupra drepturilor omului, excludere politică și corupție. În multe cazuri, s-a dovedit a fi dificilă definirea concretă a cauzelor generatoare de conflicte contemporane, datorită factorilor interdependenți și asimetrici. Cu toate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de mare indiferență. Căci, de fapt, pe cine poate să intereseze Europa ca să ne exprimăm simbolic în Codrul Vlăsiei? În sfera politică la putere sau în opoziție ideea integrării euroatlantice valorează doar atât cât valorează și au consistență și structurile socio-economice ale țării. Nivelul de dezvoltare și al conștiinței civico politice, al instituțiilor noastre democratice, al opiniei publice în general, este încă o dată hotărâtor. Iar acesta, din nefericire, nu este, deocamdată cel puțin (ne consolăm mereu cu această speranță), foarte dezvoltat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă progrese spectaculoase din toate domeniile vieții socio-economice și posibilitatea de răspândire și resimțire a efectelor vulnerabilităților concentrate în diferite părți ale lumii." Din punct de vedere economic globalizarea se realizează într-un ritm alert însă noile instituții sunt încă vulnerabile la schimbările bruște care pot surveni în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
sancțiuni oricât de severe unui potențial stat agresor, nu va fi suficient pentru asigurarea păcii internaționale. Chiar dacă oportunitățile economice nu au fost singura cauză în istorie pentru care s-a ajuns la un conflict armat, aceste oportunității interacționează cu interesele socio-economice și cu cele politice, conflictele interetnice și dilemele securității sunt de asemenea factori semnificativi.93 „Factorii noneconomici sunt de cele mai multe ori mai importanți în a determina dacă sancțiunile au efecte mai semnificative decât daunele economice efective. ; Un important factor noneconomic
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
este numit în funcție, pentru ca Putin să devină prim ministru. Iar în acest context, Putin face precizarea că dorește și va ocupa un rol central, în continuare, în guvernarea statului. Obiectivele fostului președinte Putin, s-au concretizat într-un plan socio-economic care se finalizează în 2020, de care acesta se ocupă și în prezent.223 Medvedev, a fost o alegere a lui Putin, fiind un apropiat al său, unul dintre oamenii de bază în cadrul capaniei electorale din anul 2000. A fost
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
de manifestare, sursele de influențare și modalitățile de prevenire. Prin lucrarea de față vom face cunoscute aceste aspecte, iar În partea de cercetare vom sublinia că există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește În mediul socio-economic al adolescentului, se elaborează sub influența grupului familial sau al grupului de prieteni și poate fi controlată. Ipoteza principală de la care am pornit este următoarea: agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socioeconomic și nivelul de instrucție al
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate atunci când condițiile o impun. Deci există o dimensiune externă a agresivității pe care noi ne-am propus să o evidențiem, ce ține de Învățare, se construiește În mediul socio-economic al adolescentului, se elaborează sub influența grupului familial sau al grupului de prieteni și poate fi controlată. * Ipotezele cercetarii Ipoteza de cercetare Estimăm că agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socio-economic și nivelul de instrucție al părinților
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de Învățare, se construiește În mediul socio-economic al adolescentului, se elaborează sub influența grupului familial sau al grupului de prieteni și poate fi controlată. * Ipotezele cercetarii Ipoteza de cercetare Estimăm că agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socio-economic și nivelul de instrucție al părinților și de asemenea, că există o corelație semnificativă pozitivă Între agresivitate și absenteismul/anxietatea elevilor. Ipoteze specifice Ipoteza specifică 1 Estimăm că există diferențe de gen În ceea ce privește variabilele agresivitate globală, agresivitate fizice
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
parte, În sensul că elevii cu nivele de anxietate ridicate vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu nivele de anxietate scăzute vor avea o agresivitate scăzută. Ipoteza specifică 4 Estimăm că există o influență a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității elevilor, agresivitate considerată atât la nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. 2. Metodologie 2.1. Pretestarea Tinând cont de faptul că la orele de dirigenție
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
interioară. Problema la care un educator (părinte, profesor, coleg mai mare etc.) al acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceea dacă “poate și accepta să Îmbrațiseze cactusul?” Ipoteza specifică 4 Estimăm că există o influență a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității elevilor, agresivitate considerată atât la nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. 4.1. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
4 Estimăm că există o influență a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității elevilor, agresivitate considerată atât la nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. 4.1. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 11). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt prezentate În tabelul 3. Tabel 3
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
studii și sex asupra agresivității totale nu este semnificativ statistic (Tabelul 3). Astfel, agresivitatea globală a elevilor nu este influențată de combinația variabilelor independente mediu, studii ale părinților și sex, adică de interacțiunea dintre acestea. 4.2. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 12). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt prezentate În tabelul 4. Tabel 4
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]