5,527 matches
-
cărți ale colaboratorilor Institutului. Deși pe unii i-a surprins, închiderea institutului era, de fapt, un lucru previzibil, lipsea numai pretextul. În 1977, toate secțiile universitare de psihologie, pedagogie, sociologie fuseseră desființate, adică pregătirea în profesiile de psiholog, pedagog sau sociolog nu mai era posibilă începând cu această dată (aceste specialități se predau numai într-un spațiu foarte restrâns la alte facultăți, dar nu cu un profil profesional propriu). Psihologia și pedagogia au o lungă tradiție în România, trei renumiți profesori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și Psihologie se ocupă de practici magico-mistice”. În februarie-martie 1983 a apărut o licărire de speranță. Persoanele care au fost trimise la fabrici ca muncitori necalificați au primit posturi de secretari, documentariști, bibliotecari. Au fost oferite chiar două posturi de sociologi. Nimeni nu a primit un loc în cercetare și învățământ. Lefurile lor erau de una până la două treimi din cele obținute mai înainte. Psihologii aflați puțin timp înainte de pensionare primesc salariul unui începător în profesie. Deși, după informațiile noastre, nici un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic și recomandări privind dezvoltarea viitoare a copilului, în integralitatea sa; - evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea activă și responsabilizarea tuturor specialiștilor implicați (psihologi, psihopedagogi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenți sociali, logopezi etc.); - evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direcți ai acestei activități, respectiv copilul și persoanele care îl au în ocrotire. În practica psihopedagogică, acest set de principii poate fi tradus astfel: a) examinarea globală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ultimii șaizeci-șaptezeci de ani: e vorba, undeva, de legionari, apoi de vremea în care existau „domnu’ Prim de la județ” și „președintele de CAP”, dar e vorba și de anii de după 1989. Scriitorul nu face însă operă de cronicar, nici de sociolog ori de etnograf. Iar timpul istorisit e mai degrabă unul circular, sugestie a eternei întoarceri. Oricum, importantă e „istoria mică”, privind familia, comunitatea, sinele, faptele de viață așa-zis neînsemnate și comune, cărora le este descoperit și restituit caracterul esențial
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
Leca Morariu, sub îndrumarea căruia și-a elaborat teza de licență Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza. În cercul „Junimii literare” stabilește strânse relații de prietenie cu Traian Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Suceava), eseist, critic literar și prozator. Este fiul Feliciei Rachieru (n. Strilciuc) și al lui Ioan Rachieru, învățători. Urmează Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și cursurile Facultății de Filosofie, secția de sociologie, a Universității din București (1966-1971). Funcționează ca sociolog la diverse întreprinderi timișorene (1971-1986), apoi în calitate de cercetător științific la Centrul de Igienă și Sănătate Publică (1986-1993), inspector-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș (1993-1994), consilier la Editura Augusta și profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universității Tibiscus
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
de utilă este o asemenea abordare, când domolită de un spirit erudit, când stimulată de cel polemic. În postură de romancier, R. și-a propus să scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna”). Sociologul, mizând pe „argumentele” prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
neagă posibilitatea mântuirii lui Iosif Hechter, eroul lui Sebastian, susținând cu argumente de dogmatică punctul de vedere expus de Nae Ionescu în prefața cărții, ceea ce a determinat reacțiile adverse din epocă ale celorlalți doi discipoli, printre numeroși alți cronicari literari, sociologi, politologi, inclusiv ale lui Mihail Sebastian în eseul polemic Cum am devenit huligan. Scandalul literar în jurul romanului De două mii de ani a clarificat oarecum poziția doctrinară de extrema dreaptă adoptată de R., dar a revelat și o închistare a teologului
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
, Catinca (5.IX.1929, București - 19.I.1981, București), traducătoare și jurnalistă. Este fiica Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de radio și televiziune. Ca traducătoare a debutat în 1957 cu Jurnalul Annei
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
de sub stăpânirile străine”, directorul promite că revista va alterna în fiecare număr articole privind cei doi factori. În aceeași ordine de idei, se publică o scrisoare adresată lui Xenopol de D. Drăghicescu-De la Olt, student la Sorbona, viitorul filosof și sociolog; textul e intitulat Asupra idealului nostru național. Riria semnează cronica artistică, dar și poemul Limiah și Nicovera, iar lui A. Vojen îi aparține poezia Eureka; G. Tutoveanu, Cincinat Pavelescu, Barbu Lăzărescu și alții sunt prezenți tot cu versuri. A. Nora
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un deschizător de drumuri, studiile sale fiind axate
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
sfera politicii caracterizările sunt ultimative și colorate ca o injurie: Hitler este un actor ratat, cu o „natură histrionică și neroniană”, Armand Călinescu e „un Tersite urât, mic, chior și șchiop”, căpetenia „nicadorilor” - „un paria ambițios și catilinar” etc. Ca sociolog, P. își pune problema statului și a evoluției sociale. O temă care preocupă generația tânără din anii ‘30. Elevii lui Nae Ionescu vor să construiască un stat cultural bazat pe ortodoxie (în varianta țărănească). P. pornește de la ideea unui „localism
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
sociologică 131 Revoluția copernicană în sociologie 131 Patru poziții asupra rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant 149 Scurtă concluzie: structurile explicației sociologice 152 Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant 149 Scurtă concluzie: structurile explicației sociologice 152 Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice 180 Tipuri și grade de integrare 184 Motivația cercetării aplicative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elaborate aceste texte. Mesajul transmis de marea majoritate a cărților dedicate sociologiei ca disciplină științifică este că, în fapt, nu există un corp de metode de gândire științifică suficient de general acceptate, absorbite în modul standard de gândire al comunității sociologilor, și care să reprezinte o paradigmă în jurul căreia să se constituie o disciplină științifică matură. Întreaga lucrare a pornit de la o ipoteză generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie deja o paradigmă coerentă de gândire. Aceasta nu este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar fi putut testa teoriile existente, oferind totodată o bază mult mai solidă noilor construcții teoretice. Ultimele decenii au adus dezvoltări spectaculoase în metodologia cercetării empirice, dar în momentul actual se prefigurează o nouă criză a sociologiei: o criză teoretică. Sociologul știe destul de bine cum să „măsoare” fenomenele sociale. El își dă seama însă tot mai mult că avansul disciplinei sale este frânat de inabilitatea de a construi teorii. Dacă sociologul actual știe cum să cerceteze o realitate empirică, el știe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se prefigurează o nouă criză a sociologiei: o criză teoretică. Sociologul știe destul de bine cum să „măsoare” fenomenele sociale. El își dă seama însă tot mai mult că avansul disciplinei sale este frânat de inabilitatea de a construi teorii. Dacă sociologul actual știe cum să cerceteze o realitate empirică, el știe mult mai puțin ce să cerceteze și ce să facă cu datele obținute. Rămânerea în urmă a teoriei reprezintă cauza principală a empirismului lipsit de orizont de care se plâng
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
actual știe cum să cerceteze o realitate empirică, el știe mult mai puțin ce să cerceteze și ce să facă cu datele obținute. Rămânerea în urmă a teoriei reprezintă cauza principală a empirismului lipsit de orizont de care se plâng sociologii. După părerea mea, problema majoră cu care se confruntă sociologia românească în momentul de față este tocmai aceea a dezvoltării unor teorii coerente și sistematice asupra marilor componente ale procesului de dezvoltare socială în care este angajată țara noastră. Această
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cât mai variate ale modului în care acestea funcționează efectiv în diferite analize concrete. Intenția este de a transmite cititorului o imagine a sociologiei „reale”, a actului practic de analiză sociologică, și nu comentarii asupra modelelor normative propuse de un sociolog sau altul pentru practica colegilor săi. Alegerea exemplelor de analiză sociologică este făcută, în primul rând, după criterii ilustrative. Ele au fost selectate pentru faptul că lasă să transpară cu claritate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Din acest motiv, am
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putea deveni științifică, sociologia occidentală și-a impus, pe linia pozitivismului, ca principiu fundamental, considerarea obiectului său ca dat, ca un fapt „pozitiv”, guvernat de legi proprii, independente de subiectul cunoscător și care trebuie explicat întocmai precum faptele naturii. Menirea sociologului urma să fie descrierea și explicarea realității sociale „așa cum este ea”, și nu „cum ar dori oamenii să fie”. Perspectiva părea extrem de tentantă, punând sociologia pe o direcție care a asigurat succesul științelor naturii. Curând, o asemenea atitudine a început
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod de disimulare a unei ideologii conservatoare, contravenind fundamental specificului obiectului său. Realitatea socială nu poate fi considerată ca dată. Ea este într-o permanentă schimbare. Și oamenii sunt aceia care o schimbă: o evaluează și acționează continuu asupra ei. Sociologul trebuie, la rândul său, să-și asumecondiția sa umană de membru al colectivității. Fie că vrea, fie că nu vrea, chiar în calitatea sa de sociolog, el acționează asupra realității sociale existente. Sociologul trebuie, în consecință, să privească disciplina sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Și oamenii sunt aceia care o schimbă: o evaluează și acționează continuu asupra ei. Sociologul trebuie, la rândul său, să-și asumecondiția sa umană de membru al colectivității. Fie că vrea, fie că nu vrea, chiar în calitatea sa de sociolog, el acționează asupra realității sociale existente. Sociologul trebuie, în consecință, să privească disciplina sa ca practică, să ia obiectul său ca fiind nu numai de explicat, dar și de construit. Consider o plăcută obligație să transmit, pe această cale, mulțumirile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o evaluează și acționează continuu asupra ei. Sociologul trebuie, la rândul său, să-și asumecondiția sa umană de membru al colectivității. Fie că vrea, fie că nu vrea, chiar în calitatea sa de sociolog, el acționează asupra realității sociale existente. Sociologul trebuie, în consecință, să privească disciplina sa ca practică, să ia obiectul său ca fiind nu numai de explicat, dar și de construit. Consider o plăcută obligație să transmit, pe această cale, mulțumirile mele colegilor care au făcut un efort
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și explicații noncauzale (Nagel, 1961; Kaplan, 1965). În această lucrare, analiza se va concentra asupra caracterului distinctiv al diferitelor scheme explicative utilizate în sociologie, fără a intra în discuții asupra reductibilității lor la cauzalitate. Cauzalitatea a prezentat de la început pentru sociolog o atracție deosebită. Ea promitea eliminarea explicației superficiale a fenomenelor sociale prin conștiința agenților sociali și punerea acestei discipline pe baze științifice solide, productive. Cauzalitatea părea să ofere o relație simplă de determinare: un fapt social trebuie explicat printr-un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o anumită perioadă. Pornind de la această proprietate, putem considera că dacă avem o relație de covariație, despre care avem temeiuri să presupunem că este o relație cauzală, fenomenul anterior este cauza, iar cel posterior, efectul. Cel mai adesea însă, pentru sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută la un moment dat nu poate detecta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]