28,122 matches
-
cadână Gulfem, despre împrumutul făcut de soția sa. Mai mult decât atât, Hurrem a vandut fermă și terenurile pe care i le-a dăruit sultanul, ca să acopere împrumutul, iar Sultană Șah are dovada. Hurrem a picat în cursa întinsă de sora sultanului și va trebui să-și justifice faptele în fața marelui Sultan. Cum va reacționa Suleiman când va auzi că Hurrem a călcat în picioare onoarea dinastiei prin acțiunile sale și ce hotărâre va lua acesta, aflați joi, 14 martie, de la
Suleyman Magnificul - Hurem, aspru pedepsită de Sultan () [Corola-journal/Journalistic/42129_a_43454]
-
din curte. - Nu-i mai tot amesteca pe alții, Matild! Cadristul hârâie, își aprinde o țigară, la flacăra chibritului îi vedem fața buhăită, are ochii pungiți, mâna îi tremură vizibil. - Nu știu, zău, ce-ar zice alde Kis, Szántó și surorile Béldy, dacă ar ști că te ții întruna de denunțuri. - Dar, tovarășe Székely, eu în interesul comunității... - Acum eu vorbesc. Bagă la cap o dată pentru totdeauna că te bag la balamuc dacă nu te potolești cu denunțurile. Cămașa de forță
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
sugrum, cotoroanțo!, scrâșnește din dinți cadristul și se avântă iarăși la atac. Găinile, care abia se potoliseră, se apucă să cârâie din nou. O.R.L. se pune și el pe lătrat. - E încă-n viață și cea mai mică dintre surorile Belembók, ea a fost cu tine în noaptea aia când i-ai trăncănit detectivului lucruri interzise. Ești în mâinile mele, ticălosule! Guraliva noastră vecină începe să țipe, cadristul vrea s-o prindă de mână, își pierde echilibrul și cade grămadă
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
și insinuările politicului ce anunță apocalipsa unei lumi, chiar dublată permanent de plonjări specifice realismului magic. Se desprind din tabloul unui sfârșit de familie Jozef Lewandowski, aristocratul pierdut prin iubire în geografia unei țări de neînțeles, și Elena - călugărită Cornelia, sora Liviei. Jozef încearcă să rămână prizonierul recluziunii artistice, în vreme ce Elena, trecând prin persecuțiile creștinilor, găsește cheia mântuirii prin suferință și altruism. De partea cealaltă, securiștii sunt schițați prin scurte biografii cinice, remarcabile prin grotescul participării la noua istorie. Mișu Verea
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
dacă copiii au mai crescut și poate avea încredere în ei că se descurcă singuri. Copiii, da, mai ales copiii au ținut-o lîngă Laurian. Păi să aibă un tată, să nu crească- n sărăcie cum au crescut ea și surorile ei, care și ele ar fi pentru ea o pildă cum stau la mîna cui se nimerește, cu copii și fără bărbați, vai de steaua lor, că n-au fost în stare să rabde și să țină cu dinții de
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
greu i-ar fi să se dezică de el. Este și ăsta un preț, nu cu mult mai mic decît blestemul sărăciei, încercat la o adică pe propria piele și pe care-l vede de jur împrejur la toată lumea, la surori și la maică-sa... Își ajută cît poate neamurile, cît o lasă inima, fără să reușească vreodată să le mulțumească. Sătulul nu crede flămîndului, mă rog, nu se poate achita întru totul, dar e tot atît de adevărat că flămîndul
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
încropit parcă din vorba aia cu care își tot împăna poveștile, cum că femeia l-a încălecat pe dracu’ și dracu’ a-ncălecat lumea și pămîntu’... Cînd se nimerise la maică-sa și-l văzuse, cinci minute doar, între drumuri, cu surorile și copiii pe picior de plecare, trebuie că deja începuse să lucreze obsesia în ea, să și-l închipuie ca pe un multvisat și multașteptat, măcar că uneori presimțea ca pe o aiureală o astfel de fixație. Un bătrîn înalt, adus
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
lumina aceea smerită a ochilor de un albastru stins și hainele lui arătînd roase de purtare îndelungată și decolorate de intemperii, hainele unui călător neîngăduindu-și prea multe clipe de răgaz, și felul cum se înclinase în fața ei și-a surorilor, umil, uitîndu-se-n pămînt, urîndu-le parcă tot binele din lume, iar binele chiar s-a întîmplat, cînd l-a reîntîlnit și l-a cunoscut în școală. Fiind făcut din pămînt, s-ar fi cuvenit într-adevăr să se uite-n pămînt
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
fi făcut să se îndoiască de propriile simțuri. N-ar fi fost mare lucru să fi intrat în anul morții după cît de pornit era, iar ea părea și mai pornită decît le pomenise cîndva pe maică-sa și pe soră-sa, rătăcite amîndouă acum printre umbrele mîloase ale unui trecut incert, mistuit de același foc - carnea care arde, sfîrîie și se face scrum înainte să apuce să putrezească și să rămînă sufletul și duhul tînjind în van după carne, la
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
lună de miere. Poate că tocmai Brîndușa intrase în anul morții, după felul cum sendura să calce în gura lăcomiei: ce nu cheltuise vreodată cu alții și n-ar fi cheltuit nici în visele cele mai generoase cu mama și surorile ei, risipise tot într-o veselie cu Diavolul ei decrepit și priapic, luat de val, simțindu-se tot mai în largul lui în postura de gigolo în mizerie. (fragment din romanul Cronicile genocidului, în curs de apariție la Editura Cartea
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
pentru apariție nu numai municipalității din capitala Olteniei, ci și celei americane. O însușire tipic românească Revoltată de nedreptatea care i se face lui Mircea Cărtărescu, al că- rui nume „a fost terfelit” recent, într- o „sinistră emisune” tv, Simona Sora scrie, în DILEMA VECHE (nr. 453, 18- 24 octombrie), cu deplină îndreptățire: „...Mircea Cărtărescu este azi nu doar cel mai important scriitor român în viață, ci și unul dintre puținii artiști europeni care au reușit să modifice viziunea contemporanilor săi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4240_a_5565]
-
înseamnă el pentru teatrul românesc. Întîlnirea a fost la Teatrul Act și pentru că am socotit spațiul acesta în preajma intimității spirituale a regizorului și omului care este Manea. Acolo, răsuna El Condor Pasa. Acolo, am cunoscut-o pe Viorica Manea Samson, sora lui Rică. Un om de o noblețe răvășitoare. Acolo, l-am îmbrățișat pe Vittorio Holtier. Acolo, ființa noastră profundă s-a oprit, puțin, pe loc, ca să audă cum trece, printre noi, un condor. George Banu a venit ca la un
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
și întreg imperiul amintirilor peste care a tronat au plecat, cu George Banu, la Paris. După mulți ani, ca un cerc care se închide plin de miracol, Biță Banu aduce cu el coroana și i-o trimite lui Rică prin sora lui, la Galda de Jos, în clinica unde locuiește și se tratează de după retragerea din 1992. Cu alte cuvinte, uitarea nu există. Ci doar iubirea. După cîteva zile de la istoria cu Simon și Garfunkel, primesc un mesaj de la Montréal, de la
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
un mesaj de la Montréal, de la George Banu, aflat cu treburi în Canada. Foarte scurt, ferindu-se de o emoție puternică, îmi face un anunț: pe 28 septembrie, la Metropolis, se joacă un spectacol al lui Rică. Va fi și Viorica, sora lui. Caută să nu lipsești. Și n-am lipsit. Oare știți cum ar fi un spațiu în care vanitatea să fie abolită? În care să nu mai fie nimic secund? E destul de greu să imaginăm așa ceva pe teritoriul unei realități
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
întuneric, înțelepciunea și inteligența sînt stele pe cer, lumină, călăuză. Spectacolul lui Aureliu Manea cu Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado mi s-a părut un Manifest al Iubirii pînă la capăt. Acest spectacol este un martor al umanității din fiecare. Sora lui Rică, Viorica Manea Samson, a produs această ieșire la rampă a fratelui ei. Probabil că s-ar fi cuvenit să încercăm să facem asta noi, oamenii de teatru. Fragilitatea experimentului este dublată de puterea iubirii. Iubirea lui Manea pentru
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
Viorica Manea Samson, a produs această ieșire la rampă a fratelui ei. Probabil că s-ar fi cuvenit să încercăm să facem asta noi, oamenii de teatru. Fragilitatea experimentului este dublată de puterea iubirii. Iubirea lui Manea pentru teatru, iubirea surorii pentru frate, iubirea semenului, iubirea miracolului. Spectacolul-document este dublat de un film-document. Un making of. Amîndouă se alătură unei cărți publicate recent tot de doamna Viorica Manea: „Texte regăsite” de Aureliu Manea. Trei piese, cîteva nuvele, un eseu, un scriitor-poet
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
direct al izvorului zgomotului, plus, în principiu, nesfârșite ecouri de la obiectele din împrejurimi. Nu astfel era zgomotul pornind de la copii. Spre pajiștea unde se jucau se întindea o terasă de lemn, pe care apăru o femeie în uniformă albastră de soră medicală. Copiii o văzură venind și se opriră. Atenți. Concomitent. Fără a-și pierde interferența reciprocă; nu văzuse niciodată copii oprindu-se astfel din joacă. Auzi cum se schimbă sunetul. Văzu cum femeia ridică mâna și deschide gura să-i
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
la președinție, mama lui Victor Ponta a spus că: "Poate că el decide, nu partidul (...) Ce va face e decizia lui". Despre copilul Ponta, Cornelia Naum își amintește: "Era răsfățatul nostru. Pe îl răsfățam pentru că era bărbatul în casă, iar surorile mai mari se sacrificau pentru el. Lasă că el va fi mai târziu baza și sprijinul nostru mai târziu' Și așa s-a nimerit".
Mama lui Ponta, cuvinte emoționante despre premier () [Corola-journal/Journalistic/42647_a_43972]
-
care ne-a arătat, lui Vladimir Tismăneanu și mie, fotografia care uluise America. Mi-am dat seama foarte repede că această revistă, cu nimic deosebită în aparență de celelalte patruzeci-cincizeci găsibile în orice chioșc occidental, e cu totul altceva decât surorile ei întru strălucire tipografică, dezvăluiri senzaționale și calitate a reclamelor. Fiecare număr din „Vanity Fair” propune cel puțin două-trei studii ori articole pe teme culturale sau de interes general de excepțională relevanță a informației, temei și scriiturii. Nu vă lăsați
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
a întâmplat cu mult timp în urmă când Kievul nu arăta nici pe departe cum este acum - un teatru de război civil. Victor Ciutacu a povestit că mama lui s-a născut în Ucraina și a locuit acolo o perioadă. Sora sa a văzut lumina zilei în statul care se află la granița cu România, iar tatăl lui a făcut facultatea în Ucraina. Ziaristul de la România TV și-a început expunerea sub titlul " Nu-i nimic romantic. E tragic". “Mama-i
Ciutacu, cuvinte dureroase: "Nu-i nimic romantic. E tragic" () [Corola-journal/Journalistic/44658_a_45983]
-
un loc de pelerinaj și de sfințenie, invidiat de mulți. Credința îi dădea aripi. Făcuse dintr-o fată amărîtă, de la casa de copii, ispitită de mulți diavoli și gata să părăsească țara și Biserica strămoșească, o ființă dăruită lui Hristos, sora Irina! Cîștigase un suflet pentru ortodoxie și pentru țara asta, așa cum spunea părintele Iustin. Se gîndi că bătrînul duhovnic ar fi mîndru de el. Starețul de la Mănăstirea Petru Vodă făcuse mulți ani de pușcărie politică și știa să deslușească semnele
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
a întâmplat recent, nu știe nici măcar cine e, dar își aduce aminte destul de multe lucruri dintr-o copilărie care nu pare a lui. Narațiunea e de altfel la persoana a treia. Își petrece ultimii ani de viață, îngrijit de o soră, ca Eminescu al nostru, străduindu-se din toate puterile să smulgă, bucată cu bucată, din ghearele uitării acest trecut pe trei sferturi pierdut. Cartea este tulburătoare datorită acestei stră- danii eroice de a pune pe hârtie cât mai multe piese
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
situate mai presus de dubiu (Mircea Martin, Ion Vianu, Ion Ianoși, Marta Petreu, Florin Manolescu, H.R. Patapievici, Nicolae Manolescu, Eugen Negrici), cei despre care scrie Gelu Ionescu sunt, în tot cazul, autori foarte serioși, mai degrabă documentați decât speculativi (Simona Sora, Ilina Gregori, Florin Țurcanu, Alexandra Tomiță). Semnificativ e și faptul că printre volumele luate în discuție aici nu e nici unul de cronici literare. Ștacheta rămâne, deci, la înălțime. Alese cu acribie, dintre cele mai interesante apărute în ultimii ani, cărțile
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
substanța sa, care permite desfășurarea tuturor obiecțiilor (uneori numeroase). Martei Petreu i se sugerează, de pildă, să mai coboare temperatura unora dintre paginile incendiarului studiu despre relația dintre Nae Ionescu și Mihail Sebastian (p. 152). Analiza Regăsirii intimității, de Simona Sora, se încheie astfel: „Și să mă mai gândesc că autoarea va ajunge în viitoarea sa carte la transparența stilistică a unor teoreticieni pe care amândoi îi prețuim [subl. mea]: Matei Călinescu sau Toma Pavel, pentru a rămâne între ai noștri
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
iar câțiva se aleseră chiar cu dolari, de sufletul moartei. O bătrână, sprijinită într-un baston noduros, se strecură printre copii, se opri în fața lui și-i puse mâna pe umăr. Tu ești Gheorghe sau Petrache? Eu sunt tușa Sanda, sora cea mică a lui maică-ta, Dumnezeu s-o ierte! Am fost certate, iar acum am venit să mă ierte, că am auzit că-i beteagă rău și uite cum am găsit-o... Dar copchiii ăștia ce caută aici, la
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]