16,835 matches
-
peste față, tot timpul avea buzele tumefiate. Proastă. L-am înțeles pe tata, mama nu avea niciun pic de ambiție, trăgea la jug în fabrică, în secția vopsitorie, pe urmă venea acasă, gătea, spăla, mânca bătaie, punea masa, strângea masa, spăla vasele, iar mânca bătaie, cârpea șosete, multe șosete, întotdeauna avea una de cârpit, ștergea praful sau dădea cu mătura, mânca bătaie, desfăcea picioarele atunci când avea tata chef, mai ales după ce bea se întâmpla asta, dormea puțin, gemea în somn cred
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un zgomot ciudat și necunoscut Într-o poieniță. Se apropie Încet și privi printre ramurile verzi. Un flăcău voinic, cu pletele până pe umăr, Își lăsase liber calul să pască iarba Încă cu rouă, Își suflecase mânecile și aplecându-se Își spălă fața În apa izvorului. Fluiera ușor un cântec pe care Îl știa din copilărie.Zâna privea și nu putea să-și ia privirea de la voinicul acela care avea sabia la brâu. Păsările cântau Întrecându-se În triluri, iarba era presărată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În fața oglinzii. Îi Îngheță inima (vă vine a crede că avea și ea inimă?) de groază când văzu că penele ei de un alb strălucitor erau acum negre ca smoala.Crezu că cineva făcuse o glumă proastă: se frecă, se spală, se pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să spună decât ” cra-cra”.Ce se Întâmplase cu glasul ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În vremea aceea trăia și o fată de păgân, leneșă și Înfumuratp, pusp mereu pe gâlceavă, rea și fără inimă.Tatal ei era Înstărit și-i aducea mereu din târg mătăsuri și rumenele. Într-o zi , fata de creștin Își spălă fața după obicei, Își Împleti părul și puse niște ouă Într-un coș, ca să meargă la târg să le vândă. Merse ea o bucată de drum, gândindu-se la ale ei, când Îi ieși În cale fata de păgân care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Pont Îl privi pe Iisus: era bătut,plin de sânge, pe cap avea o coroană de spini, pe umeri avea o pelerină roșie, cei care nu-L iubeau râzând de El ca de un Împărat fără putere.Și Pilat se spălă pe mâini În fața mulțimii și hotărî ca Iisus să fie răstignit. Nevasta lui Pilat veni În Încăperea În care el sta dus pe gânduri, Însoțită fiind de o femeie cu ochii adânci, triști, rugători și fără speranță. Femeia era Îmbrăcată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Însoțit de Cucu, la pădure, să taie lemne. Și era ziua aceea neasemuit de frumoasă: soarele strălucea bucuros, fluturii se opreau pe florile parfumate, păsările se Întreceau În triluri și izvoarele curgeau șușotind, de parcă povesteau ceva. La amiază bărbatul Își spălă palmele aspre și muncite și după ce se ospătă Împreună cu Cucu cu pâine și cu brânză, Își puse mâinile sub cap, să doarmă de amiază. Dar lui Cucu nu-i era somn, așa ca ieri ori alaltîieri... Asculta zgomotele pădurii și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vorba, dar ți-ai găsit ca ea să se linisteașcă! Într-o zi, când a venit obosit de la muncă, pisica (adică nevasta lui) dormea beată: focul nu-l aprinsese, mâncare nu făcuse, casa n-o măturase, pe copii nu-i spălase. Azi așa, mâine așa, bietul om nu știa ce să se mai facă. Femeia lui era acum leneșă, bețivă, prefăcută și mincinoasă. Ca să n-o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
treilea a venit nedorit. Mi-a mărturisit, după 4 luni, că vom mai avea un copil și am hotărât amândoi să rămână. Al patrulea, cel mai mic, e cel mai drăguț. Eu sunt bun la toate. Eu fac mâncarea, eu spăl copiii, eu le dau să mănânce. Ea a intrat la facultate. A urmat medicina pe care a și terminat-o cu rezultate nu cine știe ce. A prins un post într-o comună de pe lângă București. Ne era greu, având și copiii. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
gratis la Viena! Petre nu-și găsea locul! Căuta să facă câte ceva, mergea la cumpărături, dădea zăpada, se mai uita la televizor... Aceleași figuri, aceleași probleme, aceleași discuții... Ar fi vrut ca, după atâția ani de la Revoluție, să-și poată spăla creierul la propriu, să-l aibă din nou proaspăt și frumos, așa cum era în vremea studenției. Îl trăgea ața să dea o fugă la Bucura, să vadă ce-i cu casa, să se joace cu Toni, să vadă dacă badea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
drum. Unde peste drum? Unde peste drum? La Cireșica, unde altundeva? Mâncați înghețată? Ce-ți veni, pe frigul ăsta? Mâncăm Amandine. Bine, fetițo, te sărut! Petre, Petre, ai ars Jurnalul, ai ars scrisorile, ai căutat inelul prin pat, te-ai spălat de tămâie și acum, hop, și iubita ta fiică îți mai arde una: " Sunt la Cireșica!" Nu putea să stea cuminte în clasă, să-și facă lecțiile pentru a doua zi? Nu, dumneaei e taman la Cireșica și mănâncă Amandine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la muncă și la gioc.” - agheazmă Să alunge duhurile rele. Se spală apoi copilul de către nașă, după care moașa îl unge cu untdelemn, îl freacă peste tot și spune: „Cu untedelemn nașa te unge Dar să nu începi a plânge Ca să ai trup mlădios Și să ai un chip frumos.” Ia în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fie alături de durerea familiei celui dispărut, împlinind prin prezența lor o datină socialmorală. În acest ceremonial se păstrează încă străvechi elemente ale ritualului magico-religios legat de cultul morților, având la bază credința străveche a continuității vieții după moarte. Mortul este spălat, cât este cald, de două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și și-a văzut de drum. Am rămas singură, preocupată de stiva de lemne care luase foc. Mi-am ridicat ochii plini de lacrimi spre cer și am observat că se crăpa, încet, de ziuă. M-am dus să mă spăl pe față, pe mâini și pe picioare. Mi-era teamă să apar în fața mamei, așa că am mai zăbovit prin baie ca să-mi aranjez părul. Apoi, mi-am făcut de lucru prin bucătărie până s-a luminat. Am intrat în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de la munca de pe câmp. Îmi era jenă să o ating cu ele și nu m-am apropiat. — Totul o să fie bine dacă nu mai sunt aici. Plec. Am unde să mă duc. Spunând astea, am fugit în baie, m-am spălat pe față și pe mâini, suspinând. M-am dus în camera mea, m-am schimbat, însă m-a podidit iar plânsul. Îmi venea să plâng întruna, până nu-mi mai rămânea nici strop de lacrimă. Am fugit în camera de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
se cere părerea și de cele mai multe ori nunta constituia legitimarea unui viol. Doar sfioasă și supusă putea o soție să spere un rol în societate, orice relație sentimentală în afara căsătoriei însemnând moarte sigură. Nici astăzi pedepsele pentru ucigașii care "își spală onoarea" nu sunt prea mari (iar uneori, asemenea pedepse nici nu se dau). De aceea, explozia literaturii scrise de femei în această lume este un fenomen recent, iar temele principale sunt desigur cele până acum interzise - violența, erotismul, problemele etnice
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Cristina Alexandrescu Designerul Roberto Cavalli și iubita sa au fost surprinși în ipostaze incredibile în public. Tânăra îl spăla la fund pe iubitul ei. Roberto Cavalli, în vârstă de 72 de ani, a avut nevoie de ajutor pentru a face duș, iar iubita sa, Lina Nilson, în vârstă de doar 20 de ani, i-a sărit imediat în ajutor
Roberto Cavalli, spălat la fund în public de iubita sa - FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72146_a_73471]
-
Și pentru română, mi se pare că echivalentul pielea capului ar fi fost suficient de clar, neambiguu, firesc. Totuși, termenul scalp e deja foarte folosit - în sfaturi medicale și cosmetice, în articole jurnalistice și în discuții pe forumuri: "când te speli pe cap, masează scalpul cu mișcări blânde" (Adevărul, 11.11.2007); "se aplică pe părul umed, se masează scalpul" (mariplant.ro), "zona de inserție a părului la nivelul scalpului" (desprecopii.com), "scărpinarea scalpului" (Gândul, 4.02.2008); păduchii "sunt niște
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
eroină. Se simte supraîncărcată de multitudinea problemelor pe care le avea de rezolvat. Și parcă depășită, izbucnește: "Dar, Doamne, este năucitor. Toți și toate năvălesc asupra mea dintr-o dată, fără a avea timp să-mi scot pălăria și să mă spăl pe mâini." Ionel Brătianu, șeful guvernului, o consiliază pe cine să vadă, cum trebuie să se comporte, cum poate fi de folos. îl vizitează mai întâi pe Georges Clemenceau, atunci prim-ministru al Franței, președinte al Conferinței de Pace de la
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
rând toată vara până o stricam intra tata toamna triumfător în curte cu două lubenițe sub braț Mama e bună mama ne-a crescut pe toți ea n-a făcut rău la nimeni a făcut mâncare toată viața l-a spălat pe tata l-a îngrijit la cincizeci de ani a ieșit la pensie a muncit a adus bani acasă ea ne-a crescut pe toți noi am stat pe o stradă de lângă gară vara oamenii stăteau lungiți pe bănci ne
Compunere by Valentin Dolfi () [Corola-journal/Journalistic/8786_a_10111]
-
În alta se mănîncă scriitorii" - se reabilitează în prima capitală: "La "Capșa" intră niște oameni obișnuiți să-și perie hainele de două ori, să-și schimbe des cămașa, să se radă zilnic și să-și lustruiască ghetele. Oroare! Ei se spală pe dinți cu niște alifii cu mentol. Infamie! Subsoara lor nu pute a nădușeală. Abjecție! Ei se stropesc și cu o apă nemțească. Într-o viitoare epocă de îndreptare socială ei vor fi dați jos din birji, cu bîta, și
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
are un aer halucinant, filtrat printr-o o retină impresionată de febră. În clădirea devastată se văd urmele unui tapet elegant cîndva care-l amintește pe cel al castelului. În acest loc, Robbie este întîmpinat de mama sa care-i spală picioarele într-un lighean, iar imaginile apar pîlpîitoare, încețoșate, cu un halou, o clipă imaginea mamei se află lîngă o oglindă spartă, iar în jur plutește un fel de tristețe indefinită pe care o au casele foarte vechi cu ținută
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
eroilor sub ploaie li s-au promis pantofi / să uite c-au avut cândva picioare" - scria Dinescu în 1979 (Încurajarea morților, vol. La dispoziția dumneavoastră). Și, mai devreme, în 1976, își încheia astfel un alt poem: "... acuma când istoria își spală / cu neștiuți eroi frumoșii dinți" ( În piața unde plâng mașinării, vol. Proprietarul de poduri). Nu se poate să nu tresărim recitind aceste versuri ce par să evoce (într-un acces profetic!) soarta "eroilor neștiuți" ai Revoluției Române. După 1990 emisiile
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
la câte recepții fastuoase au loc lunar în București, la câte vânători în stil mare și la câți milionari în dolari avem, poate se va găsi măcar unul care să gândească dincolo de cercul meschin al propriei lăcomii. Și-ar mai spăla din păcatele îmbogățirii în stil turbionar, produse cu complicitatea funcționarilor statului și pe spinarea fiecăruia dintre cetățenii acestei țări. Ca să fiu sincer, nu mă aștept la nici un rezultat. Ba chiar presupun că Eminescu însuși, dac-ar mai trăi, ar fi
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]