3,846 matches
-
solidaritatea care există Între toate eforturile omenirii către cunoaștere” (ibidem, p.127). Dar Eliade nu voia Încă să accepte că aceasta nu e o concluzie corectabilă, ci o premisă fatală, neindulgentă. Eliade se luptă În loc să accepte. Legătura directă aici sunt speculațiile (foarte pline de sugestii, dar de aceea mai degrabă incomplete) despre „cunoșterea gordianică”. „Cunoașterea gordianică” pe care o propune un eseu preluat În Fragmentarium (1939) e plasată În vecinătatea unor probleme care nu numai că pot fi tranșate sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nimic nu pare mai bun pentru a ascunde ignoranța sau netemeinicia. Din vechiul uomo universale, devenit strict impracticabil deja Înainte de epoca lui Honigberger, persista Încă elocvența acestor „cetățeni ai lumii”. A fi fost În primul rând medic Îl Îndepărta de speculațiile inclusiv rasiste de care nu e lipsit nici un umanism al secolului său3. Cronistica săsească Însăși poate fi un sprijin, iar Adolf Armbruster, care a scris o carte formidabilă de istoriografie românească, rămâne un argument decisiv pentru echilibrul percepției 1. De
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
adunate în Icoane fugare. Documente omenești (1916). Criticul a tradus din Honoré de Balzac (nuvele), Vicente Blasco Ibáñez (Călătoria unui romancier în jurul lumii) și Heinrich von Kleist (povestiri). Notele caracteristice ale personalității acestui critic sunt, în ordinea intelectuală, puterea de speculație și spiritul de sistematizare, iar în ordinea sentimentală, pasiunea tradusă în deformație pamfletară și violență stilistică. Spiritul de sistematizare și de speculație nu se dezvoltă în domeniul pur estetic; încă de tânăr, criticul și-a sorocit misiunea de a „propovădui
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
lumii) și Heinrich von Kleist (povestiri). Notele caracteristice ale personalității acestui critic sunt, în ordinea intelectuală, puterea de speculație și spiritul de sistematizare, iar în ordinea sentimentală, pasiunea tradusă în deformație pamfletară și violență stilistică. Spiritul de sistematizare și de speculație nu se dezvoltă în domeniul pur estetic; încă de tânăr, criticul și-a sorocit misiunea de a „propovădui” o literatură morală, sănătoasă, evanghelie a muncii și a „amorului conjugal”, al cărei model i se pare a-l fi găsit în
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
conjugal”, al cărei model i se pare a-l fi găsit în modesta literatură ardeleană, și a propovăduit un realism clasic; ca și N. Iorga, H. Sanielevici are un temperament de misionar laic pentru ridicarea poporului prin morală. Adevăratele lui speculații nu puteau fi deci de natură estetică, ci se defășoară în domeniul științelor sociale și al antropologiei. E. LOVINESCU Critica lui Sanielevici e mai degrabă o estetică în care se discută „probleme sociale și psihologice”, făcându-se mari asociațiuni biologice
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
poate fi socotit un roman intelectual. Meditația devine o formă a epicului (un epic al ideilor), noțiunile curente de fericire, iubire, existență, autoritate, putere, familie trec prin mintea unor indivizi care exercită profesiuni intelectuale (filosofi, scriitori, istorici) și fac din speculație bucuria existenței lor. Această latură este puternică și seducătoare, totuși romanul tinde să fie mai mult decât atât. El își asumă problemele mari ale unei istorii complicate, personajul central trece prin mai multe medii sociale și, direct sau indirect, trăiește
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
evidență prin prezentarea cronologic răsturnată a pieselor. Astfel, cele mai reușite se dovedesc acelea incluse în volumul Don Juan apocalipticul (1984), marcând o direcție distinctă în teatrul românesc postbelic. Autorul cultivă cu precădere drama parabolică, sprijinită de schelăria subtilă a speculației, pornind de la pretexte istorice, cazurile grotesc-ambigue fiind transpuse în haina derutantă a tragediei cinice sau a farsei atroce. În centru se află analiza sistemelor politice opresive și a figurii tiranului, de unde și articularea parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
alte subiecte (criza de contemplare, criza de timp), iar limbajul devine mai puțin solemn și enigmatic. Elegiile se populează, repede și imprevizibil, de simbolurile creației și dramele cunoașterii, apoi de „bolile” celui care gândește cu vederea, dar mai ales de speculațiile unui Orfeu care vrea să înțeleagă chiar și neînțelegerea. O poezie dificilă, provocatoare, pe alocuri ermetică, programatic ermetică, după modelul textelor filosofice vechi. Conceptele lui Hegel stau alături de ideile lui Pârvan și de ideile taoiste în poeme scrise de un
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Géricault, Berlioz), adoptă ca laitmotiv ascultarea Simfoniei fantastice. În Inocenții și blidul Satanei autorul romanțează fantezist ultima perioadă a existenței unui poet, Eugen Zimbreanu, în care este identificabil A. E. Baconsky. Ț. apelează uneori la ficțiune și în cărțile de speculație. De pildă, prevestirile spăimoase din Șapte ani apocaliptici (1992), prima parte a unei „trilogii escatologice”, sunt prezentate ca „dezvăluiri” ale unui aventurier al cunoașterii, contele Incapucciato, care ar fi avut privilegiul de a trăi câteva luni în mitologica Shambala. SCRIERI
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
viața care se viețuiește”) e subminată programatic de mitologia sa („viața care se visează”). Dar dacă aceste analize erau rezultatul unor obligații profesionale, eseul Anton Holban și personajul ca actor (1983) constituie rodul unei pasiuni. De altfel, autoarea recunoaște că speculația ei reprezintă o lectură en simpatía (după formula lui Ramiro de Maetzu), care își revendică drept metodă unică „maxima fidelitate identificativă față de textul analizat”. O asemenea „identificare” declarativă nu exclude însă metoda, concretizată într-o laborioasă străbatere de aproape a
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
fiind deschis artelor plastice și muzicii, arhitecturii, urbanismului, filmului și altor modalități de expresie artistică. Teoreticianul tinde să întregească „vechea estetică prin mai noua știință a artei”, depășind orientările lui Hegel și Schelling, care puneau preț pe „simpla cale a speculației dialectice” (Idei trăite, „Viața românească”, 1958). Stima arătată lui Hegel este enormă: „Nimeni nu coordonase cu mai mult succes decât Hegel întreaga experiență de cultură a naturii și istoriei” (Fragmente autobiografice, II). Apropiat prin atenția arătată spiritului clasic de Mihai
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
să scrie o carte pe care s-o numească Exercițiu de despărțire (sugestie venită, desigur, de la Cioran). A și scris-o: este chiar această meticuloasă și extraordinară cronică a deceniului satanic, din care a eliminat aproape complet, în chip voluntar, speculațiile asupra diarismului. A rămas doar cronica evenimentelor mărunte, reflecțiile morale, portretele în aqua forte, reacțiile individului și reacțiile colective, laolaltă cu fantasmele melancoliei și ale singurătăților sale. Omul care scrie și-a luat în chip serios rolul de martor al
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
și simplu autoanaliza pot face asta. Cultura și civilizația românească au avut, până la începutul secolului XX, la bază, teorii religioase, umaniste și beletristice bine fondate, înrădăcinate într-o comuniune unitar armonioasă : Om Natură, Om - Dumnezeu. Credințele au fost viciate de către speculațiile comunisto bolșevice, mai întâi, apoi de către cele pragmato occidentale. Contrar unei păreri mai generale, conform căreia postmodernismul ne situează într-o epocă a relativismului generalizat, a dominației unui spirit de totală permisivitate de everything goes moral, autori precum Gilles Lipovetsky
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
criterioniștii el va plăti cel mai greu pentru utopiile sale ideologice. În tot ceea ce scrie ia în serios ideea reformării societății românești și a construirii unui stat cultural, moral, religios. Pentru el, „noua spiritualitate” nu e o simplă temă de speculație filosofică, ci un proiect de fundamentare a unui „om nou românesc” (fantasma tuturor regimurilor totalitare), care, în imaginația sa, este în primul rând un „om metafizic”. Aceste „ispite” ale omului românesc se regăsesc mai bine definite în „schița fenomenologică” Dimensiunea
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
are, în profetismul lui social și moral, o coardă a spiritului care vibrează la aceste vorbe mari. Adresează scrisori deschise lui Mircea Eliade, discutându-i romanele, problematizând totul. Descoperă filiații spirituale, clasifică și clarifică filosofic și moral actele personajelor. Parantezele, speculațiile adiacente intră în program. Examinând cazul Mihail Sebastian (scandalul provocat de apariția cărții De două mii de ani, prefațată de Nae Ionescu), sociologul face observații de obicei juste. Nu e, oricum, un spirit intolerant, nu acceptă discriminarea și, ca să-și exprime
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
mai profană (de pildă, cu Pompiliu Constantinescu, într-o problemă legată de misticism), V. nu are succes. Limbajul este țeapăn, arogant, profesoral și ironia intelectuală cade alături. Polemica la acest palier nu este specialitatea sa. Când intră însă pe terenul speculației metafizice, stilul își găsește rosturile și originalitatea. Nu știai ce să admiri mai întâi: nestăvilita lui curiozitate, cultura lui vastă, solidă, bine articulată sau inteligența lui, generozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-și trăia credința și iscusința cu care și-
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
intereselor tuturor statelor membre, acest act nu a reușit să obțină votul populației, fiind vehement criticat. Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-ar putea numi perioada de început a ceea ce mai târziu va deveni o veritabilă migrație pentru muncă. De ce de oportunitate? Pentru că deplasările de acest gen se bazează, în primul rând, pe speculație și inventivitatea în convertirea unor circumstanțe nefavorabile sau neutre în situații favorabile care să permită realizarea unui proiect de migrație acolo unde, legal, el nu era posibil. Specularea dreptului de azil acordat cetățenilor din fostele țări socialiste este o astfel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, fapt care justifică existența unei gândiri reproductive și absența elementelor de creativitate, o gândire concretă și practică inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic; Din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a noilor cunoștințe în sistemul nou elaborat, rezolvarea de probleme evidențiază apariția unei perseverări (a unei fixații pe un anumit algoritm de rezolvare) din care copilul cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
incluzând și „nuvela cinematografică” Blestemul saltimbancului, se utilizează tot tehnica de tip puzzle, doar că perspectiva narativă aparține în exclusivitate persoanei întâi. Nuvelele au o tramă simplă, adesea sumară, în care se cos petice diverse: relatări colaterale, mărturii, însemnări etnografice, speculații istorice. T. are darul povestirii, știe să improvizeze plecând de la detalii excepționale, mai ales cu valoare documentară, țese ingenios o pseudointrigă, dar compozițiiile suferă adesea, la nivelul ansamblului, prin lipsa coeziunii. SCRIERI: Zilele cele scurte, București, 1981; Cumpenele, București, 1985
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
ar putea fi tradus astfel: „Toată umanitatea și omul total”. Capitolul IItc "Capitolul II" Primele curricula implicite și tacitetc " Primele curricula implicite și tacite" Chimia s-a constituit ca știință din frământările multimilenare ale alchimiștilor, iar fizica, din interogații și speculații metafizice. Tot astfel, știința modernă a curriculumului, așa cum a apărut în secolul XX, poate fi considerată o consecință fatală a mileniilor de educație care au decantat paidagogia perennis: tezaurul de valori pedagogice alcătuit din maxime, precepte și principii de înțelepciune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
extensia conceptului de consonanță (sumfwnia = symphonia) și aplicarea sa la alte domenii, precum cel astral. Așadar armonia cosmică este o descoperire symphonică. 49. Același M. Ghyka (op. cit., vol. I, Les Rythmes, capitolul I, pp. 17-41), folosind mărturisirile pitagoreicului Filolaos și speculațiile lui Platon (vezi Timaios), a lămurit „taina” așa-zisului Tetraktys sau Quaternar. El este decada, alcătuită din suma primelor patru numere (1+2+3+4=10), reprezentând al IV-lea număr triunghiular dacă privim rânduirea unităților sub forma unei figuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost enunțată cu ingeniozitate și eleganță, nu este adevărată - așa cum stau lucrurile”. Consonanțele (symphoniai), pe care pitagoreicii le considerau căi de explorare a tuturor realităților pornind de la numere, par a fi trepte de extrapolare de la percepții umane sensibile la speculații suprasensibile. Stagiritul recunoaște că această metodă de cercetare ar fi putut fi genială dacă nu s-ar baza pe un temei epistemic total greșit, esențialmente fantezist. Totuși, metodologia de cunoaștere symphonică nu a fost niciodată cunoscută în detaliu, secretul ei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
început, trebuie să fie și un sfârșit”. Fără repere suntem în „aer” și singura posibilitate de a manipula viitorul este lărgirea granițelor prezentului psihologic, adică a aprofundării înțelegerii și conștiinței propriului eu. Viitorul sau „ziua de apoi” a fost întotdeauna speculația de fond a oricărei manipulări sociale, indiferent dacă e vorba despre politică sau religie. Politicienii, care promit lucruri utopice, se lasă conduși de ideologii nerealiste ce sfârșesc într-un dogmatism fără ieșire, cu atât mai mult cu cât, pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în planul gândirii se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă și practică, inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic (totuși, procesul de generalizare poate fi realizat între anumite limite, iar deosebirile dintre anumite obiecte sau fenomene sunt mult mai rapid stabilite în comparație cu asemănările dintre acestea); - din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]