35,079 matches
-
expediții spre Capitala a lui Miron Cozma. * În mijlocul nopții, în timp ce minerii veneau spre București, un cetățean care s-a recomandat Bogdan Măureanu, a încercat să-i convingă pe invitații lui Dan Andronic, de la PRIMA TV, ca Miron Cozma e marea speranța a nminerilor din Valea Jiului. Acel domn Măureanu, limbaj de semi-intelectual, dar nici într-un caz de miner normal, pledează pentru expediția lui Cozma, o problemă sindicală care trebuie negociată, chiar dacă negocierea se referă strict la condamnarea lui Cozma. Avocatul cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
în noaptea aceea să justifice nu numai mineriada nocturnă, dar și, cu anticipație, orice fapte penal amendabile ale trupei de șoc conduse de Miron Cozma. Mesajul acelui cetățean Măureanu constă, în esență, că șeful minerilor trebuie acceptat fiindcă e ultima speranță a acestora. Că aceasta speranța pune în pericol stabilitatea României sau că în precedentele ei expediții în Capitală, speranța a călcat în picioare speranțe de viață, nu de avere, nici de carieră excepțională, pur și simplu speranțe de viață retezate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
nu numai mineriada nocturnă, dar și, cu anticipație, orice fapte penal amendabile ale trupei de șoc conduse de Miron Cozma. Mesajul acelui cetățean Măureanu constă, în esență, că șeful minerilor trebuie acceptat fiindcă e ultima speranță a acestora. Că aceasta speranța pune în pericol stabilitatea României sau că în precedentele ei expediții în Capitală, speranța a călcat în picioare speranțe de viață, nu de avere, nici de carieră excepțională, pur și simplu speranțe de viață retezate de speranță Văii Jiului, aici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
de șoc conduse de Miron Cozma. Mesajul acelui cetățean Măureanu constă, în esență, că șeful minerilor trebuie acceptat fiindcă e ultima speranță a acestora. Că aceasta speranța pune în pericol stabilitatea României sau că în precedentele ei expediții în Capitală, speranța a călcat în picioare speranțe de viață, nu de avere, nici de carieră excepțională, pur și simplu speranțe de viață retezate de speranță Văii Jiului, aici avocatul anonim al lui Miron Cozma a adoptat același tip de discurs că și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
Cozma. Mesajul acelui cetățean Măureanu constă, în esență, că șeful minerilor trebuie acceptat fiindcă e ultima speranță a acestora. Că aceasta speranța pune în pericol stabilitatea României sau că în precedentele ei expediții în Capitală, speranța a călcat în picioare speranțe de viață, nu de avere, nici de carieră excepțională, pur și simplu speranțe de viață retezate de speranță Văii Jiului, aici avocatul anonim al lui Miron Cozma a adoptat același tip de discurs că și clientul său. A început să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
fiindcă e ultima speranță a acestora. Că aceasta speranța pune în pericol stabilitatea României sau că în precedentele ei expediții în Capitală, speranța a călcat în picioare speranțe de viață, nu de avere, nici de carieră excepțională, pur și simplu speranțe de viață retezate de speranță Văii Jiului, aici avocatul anonim al lui Miron Cozma a adoptat același tip de discurs că și clientul său. A început să vorbească despre altceva. ? Alături de cazul Miron Cozma, în cea de-a șasea mineriada
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
acestora. Că aceasta speranța pune în pericol stabilitatea României sau că în precedentele ei expediții în Capitală, speranța a călcat în picioare speranțe de viață, nu de avere, nici de carieră excepțională, pur și simplu speranțe de viață retezate de speranță Văii Jiului, aici avocatul anonim al lui Miron Cozma a adoptat același tip de discurs că și clientul său. A început să vorbească despre altceva. ? Alături de cazul Miron Cozma, în cea de-a șasea mineriada, ar trebui examinat cu atenție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori artificializate, prin ideologii din mistica materialista. Cei mai sinceri și fundamental mai onești dintre lucrătorii vizitați de speranță unei societăți mai bune, ca aceiași oameni de azi de ieri, si alaltăieri, visează ca niște poeți fără opere, scufundați într-o stare sufletească selenara, cea mai tristă dintre literaturi, ca în menajele de poeți mediocri, la supă și la
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
prilej de a se adresa țării pentru a povesti cum vor face reforma, dl. Radu Vasile nu găsește vreme pentru a spune de ce face reforma. Această tăcere lasă mult prea mare loc speculațiilor catastrofice și nedumeririi tot mai lipsite de speranță, cărora nu purtătorii de cuvînt ai premierului ar trebui să le răspundă.
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
tinde să renască azi, sub Emil Constantinescu. Să facem puțină istorie: dl. Emil Constantinescu și echipa sa au ajuns la putere pe un fundal de masivă nemulțumire populară. Ei întruchipau, în mod spontan, fără a demonstra vreun merit personal special, speranța, dorința de schimbare, de salvare în fața dezasatrului economic, politic și moral la care neo-comunistii aduseseră țară. Abil pilotați de Corneliu Coposu, care a știut că nimeni altul să nu cedeze, principial, nici un pas în fața agresiunii bolșevice, țărăniștii n-au avut
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
din același oraș, ne propune sau, mai exact, ne aruncă an față o carte de proza scurtă cu un titlu dizgrațios, Cheta la flegma. Este ca și cum ne-ar spune "N-am nevoie să mă citiți, lua-v-ar dracu'!", cu speranța, bineănteles, că tocmai de aceea al vom citi. Adevărul este că o provocare - ieftină - de acest gen de mult nu ne mai impresionează. Din punct de vedere literar, numirea unei realități scabroase cu scopul de a produce repulsie este la fel de
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
banii cu care și-au făcut case, vile și conace la țară!" Situația era tragi-comică: simplu civil, nu aveam decât să plusez, spunând că "ai mei", adică parlamentarii, miniștrii, politicienii, erau atât de corupți ei ănsisi, ăncăt o astfel de speranță era curată utopie! Semnalul dat de către guvern oamenilor an uniformă, prin mărirea neceruta a salariilor, e atât de limpede, ăncăt e de presupus că vila de la țară a domnului Vasile e (sau va fi) bine implantata ăntre "căsuțele" unor colonei
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
după care ele vor fi cooptate an Organizația Națiunilor Unite. Dar aceste tratative trebuie purtate cu "guverne democratice recunoscute" (după care marile puteri, separat, vor stabili, cu aceste țări relații diplomatice). Precizarea despre "guverne democratice recunoscute" a dat aripi și speranțe, la noi, regelui Mihai și ăntregii opoziții. S-au informat, ăn prealabil, la trimișii celor două puteri occidentale la București (șefii misiunilor diplomatice și reprezentanții lor an Comisia aliata militară de control) și au primit asigurări ăncurajatoare. De aceea au
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
pe trimisul american la București să nu dea nici un sfat regelui, pentru că aceasta "ar constitui din părea noastră, ăn criză politică românească, un fel de amestec direct pe care dorim să-l evităm acum". Opoziția și Suveranul ași puneau mari speranțe an Conferință celor trei miniștri de Externe aliați programată la Londra. Iuliu Maniu și Dinu Brătianu au ănaintat Conferinței memorii, cerând, insistent, să se ia an discuție criză politică din România, dându-se o favorabilă soluție de rezolvare. Zădărnicie. Conferință
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
bilunar de informații, analiza și comentarii, REVERS, sub direcția lui Radu Portocala, care ași justifica alegerea firmei și "ca un avertisment ămpotriva a ceea ce acest cuvânt poate ănsemna an franceză: ănfrăngere. An după an, din promisiuni an neămpliniri și din speranțe an dezamăgiri, spectrul ănfrăngerii se conturează la orizontul României. A ne lamenta privindu-l pasivi, a accepta că pe o fatalitate faptul că, ăntr-o zi, ne-ar putea zdrobi sub teribilă lui greutate e cel mai mare deserviciu pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
volum minunat... Sper că vei țipari cateva pana va ieși ed. a II-a din Compendiul meu, ca să notez nouă d-tale muzică din adăncuri..." an final, separat de restul considerațiilor, Călinescu da explicații privitoare la Sun, mit mongol an speranța că, abia acum, va reuși să ași vadă piesă reprezentată, Vianu fiind proaspăt numit directorul Teatrului Național. Autorul se declară flatat că asupra piesei s-a pronunțat Arghezi și notează că, la prestigiul castigat ca scriitor matur, contează că Vianu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
ca să pornesc ănsufletit la treabă". (Cf. vol. 14 Opere, p. 286-287, 1990) Bogată an elanuri stăpănite, ăntretesute cu năzuințe prețioase, frază finală din scrisoarea citată mai sus ămprumută tonul nobil al măndriei cordial lămurite: "Nutresc an perspectiva acestui proces și speranța de a te vedea mai des și de a ne regăsi pe terenul atător gănduri și aspirații comune. Cu veche prietenie afectuoasa." ăntre 1952 și 1954 intervine, iarăși, o răsturnare de situații. Lui Călinescu ai apăruse spre sfarsitul anului 1953
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
is Joe, regia Ken Loach) este prinsă ăntr-o relație sentimentală complicată cu Joe - antrenor al unei amarate echipe de fotbal, un fost alcoolic pentru care dragostea acestei asistente sociale poate să ănsemne salvarea, dar și prăbușirea definitivă. Din frustrare, disperare, speranța, așteptare, singurătate, clipe de fericire, momente de ăntelegere și solidaritate, ăncrederea an ziua de mâine care poate aduce minunea (doar suntem an Wonderland - țara minunilor), asadar din acest mozaic de realitate și vise este alcătuită viața celor trei surori - Nadia
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
nu erau tocmai niște genii. Că nu s-au compromis doar pe șine, ci și pe noi, n-ar fi un capăt de lume. În fond, nicăieri pe mapamond intelectualitatea nu joacă roluri prea importante în politică. Ireparabila e compromiterea speranței pentru marea majoritate a populației. Din nefericire, între înfrângerile forțelor democratice (mă încăpățânez să le numesc altfel, deși e pură autoiluzionare!) trebuie înscrise atât voturile explicit anti-CDR și aliații, cât și masa (de 46 la suta!) a nehotărâților. Eșuarea proiectului
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
trei țări care vor ține cîrma organizației..." În finalul editorialului sau, Nistorescu e și el de acord că "Pentru România, președinția OSCE va reprezenta o șansă enormă". Dar, adaugă prevăzător directorul Evenimentului: "Încerc din răsputeri să nu fiu pesimist, în speranța că vom ști să folosim această poziție. Ba chiar îmi vine să mă rog: dă-le, Doamne, minte măcar acum și ajută-i să ne ducă unde trebuie! Și pentru că sîntem un popor pesimist din fire, zic și dă-ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
și vinjak, si remarcabil de rezistență duhoare a picioarelor lui Cotenet - ănsemna o insuportabila insultă. Sau putea fi ceva mai complicată, ca de pildă o teamă difuza... Teamă de acele suflete necunoscute ce trăiau dincolo de ziduri, purtându-si fiecare necunoscutele speranțe, necunoscutele obsesii". (51) Românul ănaintează tocmai făcând lumină an aceste suflete și mai ales an cel al amnezicului Matei, a cărui poveste e mai ăntâi sugerată an frânturi tulburătoare - apa plină de cadavre a Dunării, "coșmarul lui obișnuit și acvatic
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
că în ceea ce privește politica externă, actualul președinte are merite foarte vizibile. Discursul său pro-occidental lipsit de echivoc în momente de criză a adus României puncte pe care țara noastră nu le putea dobîndi altfel. Dacă situația economică nu îngăduia prea mari speranțe, dimpotrivă, din cauza ei România a avut și are mari handicapuri în drumul ei spre Occident, la Cotroceni au fost speculate la maximum cele două atuuri ale țării - stabilitatea politică și opțiunea occidentală. Cu siguranță că aceste merite îi vor fi
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
bufoni. an ziua alegerii lui la Academie (an vederea căreia făcuse vizitele de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat. Cam
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
popor") a credinței ăntr-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului terorizante ale unei societăți pe cât de false pe atât de aberante i se opune trăirea autentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței confundării vieții cu actul artistic. O utopie a literaturii ăncepea să dubleze realitatea tot mai sordida a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic an afară artei. an acest spirit profund utopic s-a format nouă
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Poetului care oficiază permanent ritualul pur al Poeziei ca mod esențial de a fi al său și al celorlalți. O făcea ca si cum ceilalți ar fi fost ănsetati de așa ceva, iar ei, sufocați de cotidian, terorizați de istorie și lipsiți de speranțe, chiar erau. Fără de evenimente senzaționale sau de "rupturi" cu puterea, fascinantă ansa an "spectacolul" ei exemplar, existentă socială a lui Nichita Stănescu a devenit, ăncet-ăncet, o institutie, iar viața sa personală un bun public. Că nu a rupt public pactul
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]