3,200 matches
-
Tăcerea! Tăcerea vizibilă o vreau! Când sunt cu mine, îmi mai rămân de-ndeplinit doar poruncile tinereții. Mai am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de spini a nenorocului, lungile boli clandestine ale trupului, frigurile Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
sufletul nostru, cum ÎL primim? Cu inimi curate, cu necăutate, cu bunătate și strigând ca pruncii odinioară: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!”? Sa trăim astfel încât să nu afle sufletul nostru plin de spinii patimilor, pe care să fie nevoit a-i alunga cu biciul! Și... poate chiar este așa, dar în acest caz să-L lăsăm să-i alunge, să-i scoată afară din noi, pentru ca nu cumva să preferăm tulburarea, agitația, răutatea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Poeme > Duiosie > PRINTRE STRĂINI Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului Printre străini Mă-nclin în fața voastră, Cei ce munciți printre străini, Cei întristați cu inima sihastră Și unde trandafirii-s numai spini. Femei frumoase și cu ochii stinși, De lacrimile ce adesea au vărsat, Obrajii fini și de durere-aprinși, În dorul celor, ce-acasă au lăsat. La sacrificiul vostru mă înclin, La vrerea voastră de mai bine, Dar cât de-amară-i cupa cu
PRINTRE STRĂINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378686_a_380015]
-
lucruri pur divine! Nu poți feri cărarea ce ți-e aleasă în viață cărarea cea frumoasă cu flori și cu ciulini nu poți uita persoană care te-a strâns în brațe în clipa în care trupu-i e doar împuns de spini! Suferință lumii niciodată n-o să încapă în cuvinte noi povestim iubirea și dragostea de-o viață durerile din trupuri nu și-au găsit morminte sperăm să ne renaștem în noua dimineață! În primăveri frumoase în brațe ducem flori le dăruim
UN GÂND de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378710_a_380039]
-
din grădina Ghetsimani 'nălțând, Petalele pocăinței urcă spre cer și în gând! Sub aripa mirului încă urmez firul tăcerii, Se bucură huma-mi de darul din slova iertării, Mai cad uneori zăbovind spre Dealul Măslinilor, Toiagul de ceară închină pecetea spinilor. -Privește!..îmi zice Lumina,..am plătit cu Iubirea! Sângerând ,cetatea de vămi a păcatelor tale Pe Drumul Golgotei,cu rănile palmelor goale... Privește...încă lucrez în trupu-ți cu mâna zidirea! Umile lacrimi nu pot opri sărutul lui Iuda; Mă întreb
CUVÂNT de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378689_a_380018]
-
se-ntoarce din pustiu!... Să pui pe masa mama ,în ziua mare ,sfântă Sarmale ,friptură și ouăle roșii,pictate Vinul roșu,pasca ,gândul ce te frământa Noi punem dorul de tine și lacrimile ,toate! Soarele și Luna ,ridică cunună de spini... Viața învinge sulița și cuie ruginițe Credință în Dumnezeu după atâtea pătimi Înaltă forță iubirii infinite! Simplii trecători prin viață zbuciumata Ne bucurăm de clipe,de flori ce înfloresc De vise și speranțe,în lumea complicată Zâmbetul și râsul,etern
VENIȚI,LUAȚI LUMINĂ! de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378718_a_380047]
-
otrăvește, ce se pierde-n pădurile deșarte Negura vremii de lume se teme ,suspinul tăcut și aparte Iubirea e templul omenirii,ce-și caută destinuri deșarte! Cine mai cunoaște răsăritul?...cand se pierd lumini și lumini Aici a trecut meteoritul ,spini au rămas prin grădini Iubirea e o poveste ascunsă,lacrimi de copii și bătrâni Unde e zeul iubirii?... Rămas-a ascuns în fântâni?... La porțile lumii bat iezuiții,făcându-și loc prin mizeria opaca Biserici preasfinte ,iubiri de sorginte ,vor
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Departe de iubire și brațul cald de mamă, Robiți vor fi de oameni nemilostivi, haini Și vom privi cu jale cum neamul se destramă. Trezește-ne, Mărite, din somn și dezbinare, Căci lupii cei flămânzi pândesc să ne mănânce, Adună
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
sau nu iubim , Printre lăstari și rădăcini Ne pierdem toți ,urcând colini Gustând dulceața de pelin! În viață pe toate le îmbini Dacă avem bani mulți sau puțini Trăim acasă sau printre străini Iubim sau nu iubim ,printre flori și spini Ne pierdem toți ,urcând colini Gustând dulceața de pelin! În viață ,printre lăstari și rădăcini Dacă avem bani mulți sau puțini Vorbind de flori ,ne înțeapă spini Iubim sau nu iubim ,urcând colini Trăim acasă sau printre străini Gustând dulceața
GUSTÂND DULCEAȚĂ DE PELIN de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378772_a_380101]
-
puțini Trăim acasă sau printre străini Iubim sau nu iubim ,printre flori și spini Ne pierdem toți ,urcând colini Gustând dulceața de pelin! În viață ,printre lăstari și rădăcini Dacă avem bani mulți sau puțini Vorbind de flori ,ne înțeapă spini Iubim sau nu iubim ,urcând colini Trăim acasă sau printre străini Gustând dulceața de pelin! Lucian Tătar În viață avem flori și spiniDacă avem bani mulți sau puținiPe pragul luptei din luminiIubim sau nu iubim ,Printre lăstari și rădăciniNe pierdem
GUSTÂND DULCEAȚĂ DE PELIN de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378772_a_380101]
-
sînt prea considerabile pentru a le ceda Curții din Viena, că ele nu merită un astfel de tratament din partea Rusiei”, dar altceva ar fi cu Serbia: rușii ar fi încântați ca această din urmă achiziție să devină pentru Austria un spin în picior, ațâțând contra ei Turcia. Reacția lui Panin a atins însă proporții demențiale. În aceeași zi de 28 ianuarie 1772, el i-a făcut cunoscut lui von Solms că, dacă Rusia va fi pusă în situația să lupte și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea evanescentă a particulelor. O particulă este definită în general ca un ansamblu de proprietăți intrinseci, numite numere cuantice, și îi este asociată o anumită energie-impuls. Particulele pot fi clasate în fermioni particule de spin semi-întreg (de exemplu, electronul sau protonul) și bozoni particule de spin întreg (de exemplu, fotonul sau pionul). Principiul lui Pauli postulează că doi fermioni, chiar dacă au aceleași numere cuantice (deci sunt identici), se exclud reciproc. Altfel spus, nu poate exista
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
particulă este definită în general ca un ansamblu de proprietăți intrinseci, numite numere cuantice, și îi este asociată o anumită energie-impuls. Particulele pot fi clasate în fermioni particule de spin semi-întreg (de exemplu, electronul sau protonul) și bozoni particule de spin întreg (de exemplu, fotonul sau pionul). Principiul lui Pauli postulează că doi fermioni, chiar dacă au aceleași numere cuantice (deci sunt identici), se exclud reciproc. Altfel spus, nu poate exista mai mult de un fermion într-o stare cuantică determinată. În
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și de 1. Unitatea fundamentală a informației este bit-ul (cuvînt care vine din engleză, binary digit), și care poate avea două valori : 0 și 1. Acest bit este deja, prin natura sa, cuantic, pentru că desemnează o proprietate cuantică: un spin, o polarizare sau un nivel energetic. Dar lectura sa, în calculatoarele noastre actuale, este clasică : un bit va fi descris de un număr, doi de către doi, trei de către trei, n de către n. Lectura sa cuantică va fi radical diferită: bitul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să îi lăsăm pe ei nemuritoarele puteri să iși sleiască În timp ce noi năuntru tragem dulcile lor desfătări, în timp ce noi dispreț peste dispreț Le-ntoarcem ca să hrănim nemulțumirea noastră; căci recunoscători de ne-arăta-vom Ei vor opri dulcea iubire, a cărei hrană spinii sînt și-amare rădăcini. 250 Auzim goarne de război, vedem sferele ce se-nvîrtesc, Si totusi Tu în nepăsare odihnești, ținîndu-mă în lanțuri. Asculta! Un Cînt al Morții voi cînta! este un Cînt al Valei! Omul căzut se odihnește, Urizen doarme
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-l pleacă și tremurînd stă în picioare, si luminoșii-i ochi se sting. Acestea-s Viziunile Ochilor Mei, Viziunile Ahaniei". Astfel strígă Ahania. Enion din peșterile Mormîntului îi răspunde: "Nu-ți fie teamă, O biată părăsita! O, pămînt al spinilor și-al mărăcinilor 530 Unde cîndva-nflorea măslinul și Cedrul áripile-și întindea! Cîndva jelitu-m-am că ține pustiita; părăginitele-mi cîmpii cu teamă Către Cimitire au strigat și Rîma-n stare groaznică sosit-a. Găsit-o-am în sînu-mi, și-am
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
morală... și în democrație... nu? Of, Doamne, din păcate, toate astea sînt niște cuvinte, dragule... Invenții lingvistice! Cele mai nerușinate cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat pe Isus, adus cu coroana de spini pe cap și cu iubirea pentru om în toată ființa lui, ei, cînd l-au întrebat ce-i aceea dreptate, Isus n-a știut ce să răspundă... A tăcut. Și a murit, luînd răspunsul cu el... Dacă e vreunul... Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai puternice, capabile să ajute cercetătorii în demersul lor. Astfel că, la începutul anilor 1980, odată cu o nouă abordare a rețelelor folosind formalismul fizicii statistice, prin punerea în evidență a analogiei dintre rețelele recurente (destinate memorării asociative) și sistemele de spini magnetici, propusă de John Hopfield, se marchează începutul unei noi perioade de interes în domeniu, caracterizată prin extinderea domeniilor de aplicabilitate și volumul mare de implementări soft și hard folosite în aplicațiile practice. 7.1.1. Structură și caracteristici Rețelele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și fiind însoțite de multă iconografie. Aproape număr de număr sunt publicate poezii populare culese din Bucovina, dar și din alte părți ale țării. Sunt retipărite, pentru a sublinia legăturile cu tradițiile literaturii de inspirație rurală, poeme de George Coșbuc (Spinul, Lupta vieții), St. O Iosif (E mult de-atunci). Alături de o astfel de literatură, în periodic apar și primele producții aparținând la ceea ce se va numi mai târziu literatura propriu-zis legionară. E vorba de poeme precum Merele de M. C.
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
căreia i se părea, poate fără să-și dea seama, că totul semăna prin exces la acea curte solemnă. Oricât de prințesă ar fi fost, ea avea Încă acea vanitate feminină, iar acest homme à femmes din Lauzun Își vârâse spinul În sângele princiar atât de mândru. Ea spune, vorbind despre Henriette a Angliei, ducesa de Orléans: „Nu aveam nici o Îndoială că putea nutri pentru ea acea curtenie... o simpatie pe care obișnuia să o Îndrepte spre multe femei”. În acea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a zis: Pentru că ai ascultat de vorba femeii tale și ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit: Să nu mănânci!, blestemat va fi pământul din pricina ta. În dureri te vei hrăni din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi, și tu cu iarba câmpului te vei hrăni. Întru sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea, până te vei întoarce în pământul din care ești luat: căci pământ ești și în pământ te vei întoarce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aplecată/ Și cu frunza lată/ Seam-aici să iai/ Și spre stânga să nu-mi dai./ Căci În partea stângă/ E calea cea strâmbă./ Strâmbă și-astupată/ Cu lacrimi udată./ Apoi tot În aia parte/ Sunt câmpii urât arate/ Și cu spini răi semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
emploi de la majuscule : În cer te-ai închis ca-ntr-un cosciug. O, de n-ai fi mai înrudit cu moartea, decât cu viața, mi-ai vorbi. De acolo unde ești, din pământ ori din poveste mi-ai vorbi. În spinii de-aici arată-te, Doamne, să știu ce aștepți de la mine. Ori nu dorești nimic ? (Psalm) (Blaga, 2010 : 104) Comme dans un cercueil, au Ciel Tu Te confines. Ah ! și Tu n'étais plus le promis de la mort Mais celui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le deuxième vers " Ziua trăiesc împrăștiat cu furtună. " (littéralement : Pendant le jour, je vis dissipé avec l'orage. ") et trouve en langue cible un équivalent poétique " Le jour, l'orage dirige mă vie, mă fortune. " Cette décision nous semble inspirée. Spini azvârl de pe țărm în lac, cu ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) De la rive je lance dans le lac des épines et avec elles, en cercles je me dissémine. (Héraclite près du lac) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nicio chemare nu mă alunga. Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Îl n'y a plus d'appel pour m'étourdir, ni de chemin qu'il me tarde de parcourir. (Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) Spini azvârl de pe țărm în lac, cu ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Leș épines que je lance à partir du rivage m'encerclent et leș ondes défont mon image. (Héraclite au bord du lac) (Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]