KorAP: Find »[drukola/base=spot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...154 >

3,845 matches

Corola-publishinghouse/Science/394_a_765

cuprinde cantitatea de marfă ce face obiectul contractului, exprimată în unitatea de măsură caracteristică; 4. Lunile pentru care se tranzacționează; 5. Prețul, respectiv cotația - în ce monedă și în ce unitate de măsură. Precizări: 1. Modalitățile de desfășurare a tranzacțiilor spot prin strigare liberă pe ringul Bursei Maritime și de Mărfuri Constanța sunt reglementate de prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare adoptat de Adunarea Generală a Acționarilor la 17 decembrie 1993 și amendat ulterior, la data de 14 iulie 1995. 2

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
Generală a Acționarilor la 17 decembrie 1993 și amendat ulterior, la data de 14 iulie 1995. 2. Având în vedere prevederile legale în vigoare și necesitatea adaptării la condițiile specifice de comercializare a diferitelor mărfuri, câteva clauze din contractul tip spot se pot negocia între brokeri. În termen de 60 de minute de la terminarea tranzacției în ring. În cazul în care brokerii nu convin asupra modificărilor, rămân valabile prevederile exprese adoptate de Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanța. 3. La înregistrarea

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
din afara ringului”, astfel că, prețul realizat pe „ring” să devină oglinda pieței produsului la nivel național și respectiv, internațional. Această cerință este realizabilă numai dacă volumul tranzacțiilor încheiate pe „ring” este suficient de mare, în raport cu volumul tranzacții lor de pe „piața spot” (la vedere). Evoluția cotației bursiere și mai ales previziunile asupra evoluției acesteia determină participanții la tranzacțiile bursiere să adopte o anumită poziție, respectiv să-și analizeze pozițiile nefavorabile prin adoptarea unora favorabile. În acest fel, un raport relativ dezechilibrat al

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
compensării și deci, a încheierii poziției inițiale. Adoptarea pentru compensare a poziției contrare se materializează în situația în care vânzătorul cumpără, iar cumpărătorul vinde. Operațiunile „futures” reprezintă sursa principală în formarea prețurilor pentru mărfurile respective în celelalte tipuri de tranzacții spot și forward. De regulă, prețurile „futures” sunt mai mari decât prețurile spot, întrucât această diferență este în mare parte determinată de timpul rămas până la scadența contractului „futures”, ceea ce înseamnă că, cu cât acest interval de timp este mai mare, cu

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
contrare se materializează în situația în care vânzătorul cumpără, iar cumpărătorul vinde. Operațiunile „futures” reprezintă sursa principală în formarea prețurilor pentru mărfurile respective în celelalte tipuri de tranzacții spot și forward. De regulă, prețurile „futures” sunt mai mari decât prețurile spot, întrucât această diferență este în mare parte determinată de timpul rămas până la scadența contractului „futures”, ceea ce înseamnă că, cu cât acest interval de timp este mai mare, cu atât această diferență este mai mare, iar pe măsură ce termenul de livrare se

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
de timpul rămas până la scadența contractului „futures”, ceea ce înseamnă că, cu cât acest interval de timp este mai mare, cu atât această diferență este mai mare, iar pe măsură ce termenul de livrare se apropie, prețul „futures” va converge, inevitabil, spre prețul „spot”. Mărimea diferenței dintre prețurile spot și prețurile futures este determinată de așa numitul „cost of carry”. Cost of carry cuprinde chetuielile aferente achiziționării și păstrării unei mărfi pe parcursul unei perioade de timp determinate. Aceste cheltuieli includ costul aferent finanțării cumpărării

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
contractului „futures”, ceea ce înseamnă că, cu cât acest interval de timp este mai mare, cu atât această diferență este mai mare, iar pe măsură ce termenul de livrare se apropie, prețul „futures” va converge, inevitabil, spre prețul „spot”. Mărimea diferenței dintre prețurile spot și prețurile futures este determinată de așa numitul „cost of carry”. Cost of carry cuprinde chetuielile aferente achiziționării și păstrării unei mărfi pe parcursul unei perioade de timp determinate. Aceste cheltuieli includ costul aferent finanțării cumpărării mărfii și costurile aferente depozitării

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
păstrării unei mărfi pe parcursul unei perioade de timp determinate. Aceste cheltuieli includ costul aferent finanțării cumpărării mărfii și costurile aferente depozitării, asigurării și transportului acesteia. Mărimea costului finanțării este rezultanta produsului calculat prin înmulțirea sumei necesare cumpărării mărfii pe piața „spot” cu rata dobânzii aferente intervalului de timp în care marfa este păstrată. Prețul futures, astfel calculat, poartă denumirea de „preț futures full-carry”, luând în calcul rata dobânzii simple, fiind edificator în cazul perioadelor scurte de timp. Exprimarea „prețurilor futures” diferă

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
profit din valorificarea producției, poate constata atunci când prețurile cresc mai puțin decât a previzionat, că este în situația de a pierde. Același efect apare și pentru un cumpărător de materie primă, care își programează producția în funcție de nivelul prețului de pe piața spot a materiei prime, în situația în care acest preț crește la un nivel superior celui previzionat. În același timp, prețul de bază al mărfii tranzacționate pe o piață futures suferă și alte influențe, unele destul de importante și care fac ca

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
basis) fiind în acest caz negativă. Aceste situații se regăsesc atunci când prețurile futures sunt influențate parțial sau în totalitate, de alți factori decât cost of carry. Din punct de vedere economic, o piață backwardation este generată de situația când prețurile spot cresc rapid, atingând niveluri foarte înalte, consecință a unui nivel al ofertei mult scăzut față de nivelul cererii, existând o criză pe piața fizică a mărfii, ce constituie activul de bază al contractului futures. În cazul când pe piața fizică a

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
mari stocuri de marfă, finanțate privat, în contrast cu stocurile - tampon administrate public sau de către Acorduri internaționale de mărfuri. Alte exemple de operațiuni de hedging create pe o „piață inversă” (backwardation), vizează situația pieței când prețul futures este mai mic decât prețul spot. Peste 3 luni, prețurile pot scădea, depășind comisionul de 5 %, fapt ce-l determină pe comerciant să recurgă la deschiderea unei operațiuni de hedging. Comerciantul va face o operațiune inversă față de prima tranzacție (de cumpărare pe piața fizică), respectiv, va

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
va vinde la bursă peste 3 luni, cantitatea de 600 tone cupru, la prețul de 1800 $/tonă. După trei luni, comerciantul se va confrunta cu o piață inversă, în sensul că prețul la termen va fi mai mic decât prețul spot, respectiv 1600 $/tonă, înregistrându-se o pierdere de 75000 $ : 1800 - 1600 = 200 $/tonă - 75 $/tonă (comision) = 125 $/tonă x 600 t = 75000 $. Această pierdere va fi compensată total prin închiderea operațiunii de hedging, deschisă la bursă. Vânzând cele 600 tone

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342

chibrit peste un balot de paie. A ieșit imediat foc, în ciuda faptului că tot ceea ce afirmăm este argumentat. Și suntem într-un cerc vicios al negațiilor la adresa unor presupuneri. Robert Turcescu: Vă dau o bilă albă. Avem câteva secunde un spot publicitar, după care am să vă rog să ne-o caracterizați și nouă pe doamna Condoleezza Rice. Ce fel de om politic este această doamnă. Publicitate, foarte scurt. (...) Am revenit. Domnule ministru, ce fel de persoană este doamna Condoleezza Rice

Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
Corola-website/Law/109917_a_111246

sus-menționat vor fi raportate, conform modelului din anexă, Băncii Naționale a României - Direcția credit și operațiuni de piață. Raportarea se va înainta zilnic Băncii Naționale a României - Direcția credit și operațiuni de piață - în scris (sau prin fax) până la orele 11,00 (pe feluri de operațiuni - spot, forward, swap etc.) pentru tranzacțiile efectuate în ziua precedentă. Prevederile prezenței circulare intra în vigoare la data de 24 martie 1994. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu Anexă ANTETUL BĂNCII

CIRCULARA Nr. 10 din 24 martie 1994. In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/109917_a_111246]
Corola-website/Law/111632_a_112961

MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 13 martie 1996 ----------- I. Dispoziții generale 1. În înțelesul prezentelor norme, piața valutară interbancară se definește ca o piață continuă, în care se efectuează vânzări și cumpărări de valute la vedere (spot) și la termen (forward) contra monedei naționale la cursuri de schimb determinate liber de intermediari autorizați de Banca Națională a României să participe în nume și în cont propriu sau în nume propriu și în contul clienților. 2. În conformitate cu prevederile art. 32 și

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
să afișeze permanent, în timpul orelor de funcționare a pieței valutare interbancare, atât la ghișeele lor de lucru cu clienții, cât și prin sisteme de difuzare a informației (tip Reuters, Telerate), cursurile de schimb orientative ale leului (cumpărare/vânzare), la vedere (spot) și la termen (forward) pentru cel puțin următoarele valute: - dolarul american (USD); - marca germană (DEM); - francul francez (FRF); - lira sterlină (GBP); - francul elvețian (CHF); - lira italiană (ITL). Cotația este directă și va avea ca bază unitatea monetară a României - leul

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
vedere legal (inclusiv patrimonial). 19. Conducerile executive ale intermediarilor autorizați vor lua măsuri pentru elaborarea de norme proprii prin care se vor reglementa cel puțin următoarele: a) procedurile de lucru cu clienții; ... b) relația cu alți intermediari (linii de arbitraj, spot și forward); ... c) penalizările convenite în relația cu clienții, precum și cu alți intermediari pentru situații de nerespectare a termenelor de decontare ale tranzacțiilor; ... d) modalități și proceduri de înregistrare a operațiunilor valutare. ... 20. Conducerile executive ale intermediarilor autorizați se vor

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
și telex sau Swift, codificate corespunzător (letric-specimene de semnături, telex-chei telegrafice, Swift-chei Swift). Reconfirmarea trebuie să includă cel puțin următoarele elemente: - contrapartidă; - data încheierii tranzacției; - data valutei; - valuta (valutele) implicată(e); - sumele tranzacționate; - tipul tranzacției; - cursul de schimb la vedere (spot) sau la termen (forward); - corespondenții părților; - modalitatea de încheiere a tranzacției (telefon, telex, Reuters dealing). 24. Instrucțiunile de plată și decontare vor fi transmise în cel mai scurt timp, de regulă în aceeași zi. Folosirea instrucțiunilor standard de plată între

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
la piața valutară interbancară nu respectă prevederile prezentelor norme, Banca Națională a României, în temeiul art. 50 din Legea nr. 33/1991 , va aplica sancțiuni după cum urmează: a) în cazul neafișării permanente a cursurilor de schimb orientative ale leului (vânzare/cumpărare), la vedere (spot) și la termen (forward) în condițiile prevăzute la cap. III pct. 6 din prezentele norme: ... - avertisment scris; - amenda între 5 milioane lei și 50 milioane lei, dacă, deși avertizată, societatea bancară săvârșește o nouă contravenție; b) în cazul în care

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
încheierii unei tranzacții. În toate cazurile, valuta/valutele tranzacționată(e) trebuie clar specificată(e). În anumite cazuri, evidente, unii termeni pot fi utilizați atât pentru operațiuni de fructificare de fonduri, cât și pentru operațiuni de schimb valutar. Operațiuni la vedere (spot) O operațiune de vânzare/cumpărare valute cu decontare după două zile de la data încheierii tranzacției, la cursul de schimb stabilit între părți (curs spot). În cazul în care este o zi nelucrătoare, decontarea are loc în următoarea zi lucrătoare. (Fac

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
pentru operațiuni de fructificare de fonduri, cât și pentru operațiuni de schimb valutar. Operațiuni la vedere (spot) O operațiune de vânzare/cumpărare valute cu decontare după două zile de la data încheierii tranzacției, la cursul de schimb stabilit între părți (curs spot). În cazul în care este o zi nelucrătoare, decontarea are loc în următoarea zi lucrătoare. (Fac excepție cazurile în care între contrapartide există alte convenții). Operațiuni la termen (forward) O operațiune de vânzare/cumpărare valute cu decontare după mai mult

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
nelucrătoare și ultima zi a lunii, decontarea se face în ultima zi lucrătoare a aceleiași luni. Operațiuni swap O operațiune de cumpărare și vânzare simultană a aceleiași sume în valută cu decontarea la două date de valută diferite (de regulă spot și forward) la cursuri de schimb stabilite (spot și forward) la data tranzacției. Data valutei (value date) Data la care se face decontarea tranzacției. Data tranzacției Data la care se încheie tranzacția. Poziție deschisă Diferența dintre totalul tranzacțiilor la vedere

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
face în ultima zi lucrătoare a aceleiași luni. Operațiuni swap O operațiune de cumpărare și vânzare simultană a aceleiași sume în valută cu decontarea la două date de valută diferite (de regulă spot și forward) la cursuri de schimb stabilite (spot și forward) la data tranzacției. Data valutei (value date) Data la care se face decontarea tranzacției. Data tranzacției Data la care se încheie tranzacția. Poziție deschisă Diferența dintre totalul tranzacțiilor la vedere și totalul tranzacțiilor la termen efectuate într-o

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
arbitrajist) se referă la angajații unui intermediar autorizat să opereze pe piața valutară interbancară. Punct (pip) Ultima cifră a unei cotații. FORMULARUL Nr. 1 Se completează de intermediar la │ │ sediul acestuia, în prezența │ │ clientului. │ └─────────────────────────────────────┘ ORDIN DE CUMPĂRARE VALUTĂ LA VEDERE (SPOT) valabil pentru data de ................... Către .................................... CUMPĂRAȚI suma de ..(cifre)../....(litere)... cu data valutei de ............ . Echivalentul în lei îl veți recupera din contul nostru de disponibil nr. ......... deschis la ................................. . Suma în valuta cumpărată o veți vira cu aceeași dată de valută

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]
în cifre) USD (sau echivalent în USD). 3. Suntem de acord cu blocarea sumei în valută, cumpărată până la utilizarea acesteia conform destinației inițiale declarate, prevăzute la pct. 1. ................. ............................. Data întocmirii Semnătura autorizată L.S. FORMULARUL Nr. 2 VÂNZARE VALUTĂ LA VEDERE (SPOT) valabil pentru data de ....... Către ........................ VINDEȚI suma de ....(cifre).../..(litere).. cu data valutei de ......... din contul nostru valutar nr. ........ deschis la ............... . Se completează de intermediar la │ │ sediul acestuia, în prezența │ │ clientului. │ └─────────────────────────────────────┘ ORDIN DE CUMPĂRARE VALUTĂ LA TERMEN (FORWARD) valabil pentru

NORME nr. 10.813 din 10 august 1994 (*republicată*) privind funcţionarea pieţei valutare interbancare (anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naţionale a României privind efectuarea operaţiunilor valutare)*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/111632_a_112961]