256,150 matches
-
vom afla în clipa înfiorării cîtă vreme dacă și iubirea sunt ca moartea și dumnezeu alăturări de neconciliat? să te lași mistuit în liniște, aflînd. cu neputință de împărtășit. limba fiind diagnosticul aflării în salt, într-adevăr atunci cînd o stare atinge lizierele geamătului preschimbarea e aproape să fii nud de gînd, ce-i larma răsfrîntă-n lume. unde teama de moarte e cel mai fin afrodisiac. unde-n propria țară și-au exilat inima. unde doar mamele își țin pruncul în
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
fără glas. Mai târziu, după cercetări pe care lea făcut, inclusiv la Ministerul Aerului și la Marele Stat Major, avea să afle că În urma anchetei unei comisii mixte românosovietice care a urmat, s-a stabilit că doi ostași ruși În stare avansată de ebrietate au pariat că vor dobori primul avion care va ateriza din prima rafală de mitralieră. Prețul acestei mârșavii era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului de nord, la data de 1
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
printr-o intimizare care seamănă a identificare; spaimă devine extaz. Ființă tragică („De ce cu moartea te-ndrăgesti mereu?”), poetul descoperă că Moartea e chiar Iubita. Spectacolul tinereții, al vieții e permanent amenințat; vitalitatea acestei lirici se autosubminează, Înregistrînd cu finețe jocul stărilor de suflet, avînd ca poli efemeritatea și eternitatea. Credem că Hristu CÎndroveanu avea dreptate notînd că poeziile lui Cezar Ivănescu sînt contraimnuri. Poetul deplînge destructurarea materiei (conștientă de sine), realizează miracolul existenței că neîntinare, procesualitatea și zvîrcolirile ei, nașterea și
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie. Lirismul sau curat și elevat
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
a răului, convins că sentința s-a dat. Pe un ton elegiacdramatic, scenariul liric Înaintează În moarte și Împăca, aproape neverosimil, calmul contemplativ cu trăirea paroxistica. Instinctul thanatic lucrează, acea aglutinare de motive suporta un filtru cultural, infernul conștiinței și starea virginala, ascultînd „sunetul original” și muzica genezica, alimentează o gîndire lirica aflînd În rod chiar coexistența contrariilor: „perfectul rod ce-i moartea”. La „ceasul cărnii bolnave”, poetul vrea să iasă din temnița sinelui și acest ecou baladesc, de o naturalețe
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
întinderii capătă valorile adâncimii, și cum nu contempli vreodată marea fără să îmbrățișezi orizontul, adică fără să cuprinzi măcar și o bucățică de cer, infinitul marin fură ceva și din încărcătura de vis a acestuia. Suntem înclinați să credem că starea de vis - mă refer la visarea trează - e o simplă stare imaginativă, un fel de suspendare a gândirii la nivelul evocărilor conturate numai pe jumătate, pentru ca în acest vag al reprezentărilor să se nască dorurile și formele închipuirii. De fapt
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
să îmbrățișezi orizontul, adică fără să cuprinzi măcar și o bucățică de cer, infinitul marin fură ceva și din încărcătura de vis a acestuia. Suntem înclinați să credem că starea de vis - mă refer la visarea trează - e o simplă stare imaginativă, un fel de suspendare a gândirii la nivelul evocărilor conturate numai pe jumătate, pentru ca în acest vag al reprezentărilor să se nască dorurile și formele închipuirii. De fapt, în cel mai fecund înțeles al ei, reveria e deopotrivă o
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
reverie melodramatică, în fond: "Era o frumusețe sălbatică, răpitoare. Exotismul pe care îl răspândea încânta pe oricine o vedea. Femeie sau bărbat, nu putea trece fără să o privească îndelung și, după ce se îndepărta de ea, rămânea cu o adevărată stare de extaz. Cu coșul ei de flori, era cea mai frumoasă imagine din spectacolul străzii. ș...ț Uneori, lângă ea se afla un tânăr, tot țigan, frumos ca un zeu păgân". (p. 48) Volumul are, însă, și unele vârfuri, ce
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
fotbalistul amator. Dv. veți începe o dizertație - și sunt sigur că o veți și termina - eu, împătimitul libertății, am să beau bere. Dv. vă veți bea cuvintele, chiar am uitat să vă spun că vă invidiez. Dar nu sunt în stare decât de o invidie elevată. Am învățat-o de la un plop care-mi străjuie casa. Domnule profesor, vă promit că nu am să vă deranjez, că nu voi spune nimănui că suntem împreună. Vom sta alături, noi doi și Moartea
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
lor înfundate în lopețile negre gonesc peștii-lanternă din abisurile uterului matern. Nu pot să dorm Dlui dr. N. Costovici Uneori nu pot dormi de frig. îmi aștern sentimentele dintr-o viață anterioară și încerc să dorm, mă culc pe ele. Starea asta ar putea dura un timp, de nu s-ar ivi zorile, de care sunt agățate diminețile - cântece scoase de păsările evadate din stranietatea copacilor încă înfrunziți. Încerci Trec zilele frumoase ale toamnei furișate, asemenea ielelor, înspre iarnă. Nu distingi
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
Domini! Văd! Pe țărmul dumnezeirii Hristos mă-ntinerește, slava Sa, Pomul Vieții slujind. Lumina Lumii ești, Doamne, cum merele-n pom, cunoaștere mută, celestă robie de tine, de tine, naștere și nemurire avută! În bușteanul aprins În cămin domnește o stare a inimii, crudă poveste! Malurile din mine nu se mai unesc, fericit sunt de nașterea ta! În roșu și verde, trei zile vom arde Împreună În vatră! Din iubirea fără sfârșit ți-am Împletit cunună de brad și vâsc roditor
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
având rol de protecție a pielii și îmbrăcămintei. Pentru a preveni orice risc în executarea experiențelor și pentru a asigura reușită lor, vom indică următoarele reguli generale : păstrarea ordinii și curățeniei pe mesele de laborator; utilizarea sticlăriei și apărăturii în stare de perfectă curățenie, pentru evitarea unor reacții secundare, spălarea făcându-se cu amestecuri alcaline și apa distilata; Lucrările de laborator se vor efectua cu cantitățile de substanțe indicate în instrucțiuni, cu vase și aparatură adecvată lucrătorilor, după verificarea prealabilă a
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
p a în călzire tim p d e 3 0 m în u te, în am b alaju l o rig în al, în b aia d e ap a. Ț em p eratu ra d e d eg u stare 5 0 6 0 °C . 3 C o n serv e d e leg u m e cu cârn e S e sep ara lich id u l d e leg u m e și d e cârn e , p
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ap reciază asp ectu l. S e ap reciază u n ifo rm itatea cu lo rii p e u n itatea d e am b alaj. S e ap reciază v izu al și p rin d eg u stare. S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, d u p a d ilu are la u n co n țin u ț d e șu d e 1 2 -1 4
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Calitatea extra Calitatea I Calitatea ÎI Aspect Fructe cărnoase, aproape uniforme, cu pielita întrega, subțire și lucioasa Culoare Variabilă, de la negru până la violet închis și roșiatica Gust și miros Caracteristic, plăcut, dulce, acrișor, fără mirăsuri străine( mucegăi, sau alte mirosuri) Starea pulpei Cărnoasa, elastică Culoarea pielitei Minim 95% Cu culoarea pulpei galben închisă. Minim 65% Cu culoarea pulpei galben închisă și 35% cu culoarea galben-brună. Minim 40% Cu culoarea pulpei galben închisă și 40% cu culoarea galben-brună, 10% prune cu culoarea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
pierderile tehnologice pe operații sunt prezentate în schema bloc. ReceptieDepozitare Sortare Spălare Curatire-Divizare Uscare Sortare 30 FIȘA DE LUCRU NR.3 Proprietăți organoleptice la fructe deshidratate tabelul 3.4. Calitatea Extra Calitatea I Calitatea ÎI Aspect Culoare Gust și miros Starea pulpei Culoarea pielitei Corpuri străine Proprietăți fizice la fructe deshidratate tabelul 3.5. Calitatea Extra I ÎI Fructe întregi cu sâmburi la 1 kg, max. Fructe întregi cu sâmburi la 1 kg, max Fructe jumătăți fără sâmburi la 1 kg
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
fabricării; standardul de ramură sau de firmă; Depozitare și transport Sucul natural de tomate se păstrează în magazii curate, uscate, ferite de razele solare, aerisite , la o temperatură constantă de 5 12°C. În anotimpul cald se va controla lunar starea șucului. Fiecare transport de suc trebuie să fie însoțit de certificat de calitate. În condițiile de depozitare de mai sus sucul poate să-și păstreze calitatea timp de 9 luni. 2. Analiza bulionului și a pastei de tomate, ketchupului Bulionul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
1 1 2. Analiza sucurilor conservate de fructe Verificarea calității șucului se face pe loturi de maximum 15 tone suc de același fel de fructe, conservat cu aceeași substanță și produs de aceeasi întreprindere.Verificarea calității se face prin examinarea stării ambalajelor, a marcării, a proprietăților organoleptice și a substanțelor solubile. Metode de analiză Gust și miros O parte din proba se introduc într-un vas curat, se încălzește amestecând continuu până la dispariția mirosului și gustului de dioxid de sulf. Se
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
1977; 20. Farr, D 1990 High pressure technology în food industry. Trends Food Sci. Technol. 1:14-16; 21. Fellows, P.J., 1990 - Food Processing Technology Principles and Practice, Ellis Horwood 22. Gherghi, A. ș.a., 1979 - Menținerea calității legumelor și fructelor în stare proaspătă, Ed. Tehnică, București 23. Guțulescu & COLAB. 1977- Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Aveam să iau și câteva exemplare cu mine. Oricum, trebuia să-mi Îndeplinesc toate măsurile impuse de protocolul științific. Joo plecase odată cu ceilalți. Probabil că intuise În ce anume i se cerea să se bage și nu se simțea În stare. Nu l-am condamnat. Îmi ajungea profesorul Lobo. Câteva zile am lucrat cu febrilitate la Întocmirea materialelor. Mi-am developat filmele, mi-am dactilografiat lucrarea și m-am prezentat la profesorul Lobo. Era În același halat și cu aceeași Înfățișare
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
aspre despart adânc ochiul și depărtările prin care zboară bufnița polară Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Cuvinte nerostite grindini negândite întâmplări înșelătoare îmi cad în palmă de-a lungul cuvintelor pe care nu le-a rostit cel pierdut prea devreme zadarnic câte o stea zburătoare se nimerește în cununa neuitării
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
agent al formei și un generator de sens. Pentru activarea acestor valențe e nevoie de mobilizarea integrală a organismului poetic, proces în care o funcție esențială revine afectivității. Generarea realului poetic, prin activarea celor două valențe, se savîrșește prin reducția stării naturale a realului obișnuit și integrarea lui într-un nou sens. Trei feluri de procedee identifică teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea acestor procedee exprimă ideea de libertate a subiectului poetic/liric. Acesta e un instaurator
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
realului nepoetic, determinat de raționalism pragmatic, și disponibilitatea de comunicare a realului poetic. Acesta din urmă e imagine a subiectului liric-poetic, produs al altor tipuri de raporturi ale spiritului cu lumea. În realul poetic se pot citi "un sentiment, o stare de suflet (s.a.) în fața lucrurilor, a universului". Realul poetic reprezintă trezirea din automatismele standard. Odată generat, el are valențe de regenerare ontologică. Aceste valențe se transmit și conștiinței receptoare. În ultimă instanță, mesajul liric, odată receptat regenerează umanul, prin insolitare
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
Subiectul liric își asumă o perspectivă ireductibilă, rezultat al unei selecții. El e definit ca vedere, diferită de privire. Funcția privirii e una înregistratoare, contabilicească. Vederea e lectură profundă, activată de un potențial semantic absolut. În vedere se concentrează unitatea "stării de spirit a poetului", instanță edificatoare a obiectului estetic, conceput ca obiect împlinitor de cultură. Privirea oferă standardul. Vederea naște subiectul poetic. În constituirea poemului ca obiect estetic, se activează relația dintre subiect și cultură. Poemul, ca obiect estetic e
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
rămâne aici, etalon pentru alții fiindcă, așa cum spune balada: Mijlocelul ei - Etalon in lei! Uite-așa Îmbătrânește directorul român și indiferent care este rezultatul pentru el pentru noi, tot zero rămâne! Cât despre salariul meu, ce să mai vorbim! Å stare proastă, de tranziție: Cum te poți ajunge În vremurile astea doar cu două secretare și jumătate?! Cunoscătorul de opere (I) Ha!... Vorbesc ăștia, azi, de opera comică!... Și de manipulare!... Cunoaștem noi “opere”, că le-am studiat!... Io-s manipulat
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]