2,655 matches
-
că un poet de statura lui Eminescu, a cărei măreție este afirmată fie și în urma unui contact cât de superficial cu opera, ba chiar am putea spune că este un dat a priori al definiției românității, că un poet de statura lui Eminescu, spun, este român? Nu cumva suntem legitimați să credem că, în modul cel mai obscur cu putință, neamul acesta al nostru, atât de maculat de istorie, vede în Eminescu pe cineva care îl răscumpără de păcate; că acest
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cum sunt: vârsta, sexul, condițiile de viață și particularitățile individuale determinate de patrimoniul ereditar. Cunoașterea, aprecierea posibilităților funcționale ale organismului, a capacității de adaptare la efort constituie un element de bază in desfășurarea activității cu copii de vârstă școlară mică. Statura acestora prezintă o evoluție ascendentă neuniformă, marcând salturile cele mai ridicate aproximativ în clasa a III-a, la băieți, iar la fete, acest nivel de creștere apare mai devreme, in clasa a II-a. Menționăm că aceste creșteri se realizează
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
1 greșeală - nota 9 2 greșeli - nota 8 3 greșeli - nota 7 4 greșeli - nota 6 5 greșeli - nota 5 6 greșeli - nota 4 51 7 greșeli - nota 3 8 greșeli - nota 2 TESTELE ANTROPOMETRICE a) Înălțimea : Înălțimea în stând, statura în ortatism, sau talia constituie principalul indicator al creșterii somatice și așa cum este cunoscut, acest indice este condiționat genetic. Înălțimea a fost măsurată în poziția stând. Pe un perete am fixat o vergea gradată din centimetru în centimetru până la înălțimea
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
Dumnezeu, mijloc de a răspunde în limitele umane iubirii divine și de asemănare cu El pe cât este posibil omenește<footnote Omilia 11 la II Corinteni, 4, P.G., LXI, col. 515-516. footnote>. În privința aspectului fizic, Gură de Aur era mic de statură și plăpând, avea fața plăcută, dar slăbită de post și suferindă, obrajii trași, fruntea înaltă, liberă și ridată, proeminentă, capul pleșuv, urechile puțin mari, un chip plat, cu barbă, ochii adânci erau ca două torțe arzând și deosebit de ageri și
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
singur o mirare” Savant erudit și distins profesor, Densusianu, s-a impus ca un adevărat deschizător de drumuri și creator de școală. Capitolul II Direcții principale ale activității lui Ovid Densusianu 2.1. Ovid Densusianu - profesor și cercetător „Scund de statură, firav până a lăsa impresia unei debilități constituționale, cu o figură suptă și palidă, damnată de o frunte înaltă peste care un păr negru lucios potrivit ca îngrijire lăsa uneori o șuviță rebelă îndată îndreptată cu o mișcare aproape reflexă
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
redactorul-șef al revistei "Alma Mater"). Au avut chiar același comandant de pluton, un tânăr absolvent al școlii de infanterie, pe care seria lui Luca P. pare să-l fi terorizat. Dar "le clou" pare să fi fost Elpi însuși, întrucât statura îl așeza automat la coada grupei iar "tovarășul elev Pițu" se amuza a bate pasul de defilare în contratimp, mai ales când era "revistă de front". Specializarea se numea "cercetare și diversiune" iar cursurile urmăreau formarea deprinderilor de observare a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de taină al casei, al palatului fiindcă fata și-a luat toate măsurile de prevedere, acum nu mai poate da greș. Două forțe acționează asupra fetei de Împărat: una care vrea să o sacralizeze, să o Înalțe către sublim, către staturile noetice superioare, să o esențializeze, să o ducă În regimul diurn, strălucitor, empiric, fenomenal și alta aceea concretizată prin influența pajului - care stă sub regimul nocturn, care vrea să o desacralizeze, să o coboare În mundan, În ungher, În materialitatea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
esențializeze, să o ducă În regimul diurn, strălucitor, empiric, fenomenal și alta aceea concretizată prin influența pajului - care stă sub regimul nocturn, care vrea să o desacralizeze, să o coboare În mundan, În ungher, În materialitatea cea mai normală, către staturile pragmatice ale existenței. Una este apolinică, cealaltă este dionisiacă. Două terapeutici converg către fată. Una este terapeutica ascensională, cealaltă este una descensională. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Nacela salvatoare Luceafărul propune „scheme axiomatice ale verticalizării” dimpreună cu o „practică ascensională
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de a se împotrivi la aceasta ... când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de ideal și infinit, sunt înghițite de banalitatea cotidianului. Această combinare de romantism și scientism duce la omniprezentă confuziei și a paradoxului, prin prezentarea părții inverse a valorilor. Emma Bovary este singura figură feminină în opera lui Flaubert care are statura de eroina, deoarece mai aspiră. Destinul său anunță o mulțime de alte destine tragice ale personajelor feminine din românele naturaliste, cum ar fi cel al lui Jeanne din românul Une vie de Maupassant, victima unei serii de ratări, care nici
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Am greșit. Ne pare rău. Iertați-ne. Nu sunt decît o sumă mică de cuvinte, dar puterea lor de a schimba dinamica unei situații tensionate este greu de supraevaluat" (în Foreign Policy, februarie martie, 2008). Va avea actualul președinte american statura morală și smerenia necesare pentru a recunoaște greșelile din trecutul recent și a cere iertare? Va avea el curajul și inteligența de a îndrepta lucrurile? De pildă, va avea inspirația și generozitatea de a propune un nou "plan Marshall" pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sihastru: la primul figurile creionate par manifestarea unui spirit ludic și-atît, în timp ce bătrânul retras în insulă a sculptat pereții într-un act ce poate evoca picturile rupestre rămase din paleolitic, mesaje mitologice încrustate de membrii respectați ai tribului, cu o statură inițiatică recunoscută. (H1a) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel, svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și <pentru> școala mecanică". Nu uita, desigur, să introducă în generosul evantai al propriei publicități șansa de a oferi "o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnelor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu seamă, în Transilvania". Pentru toate aceste oferte, Mihalic de Hodocin punea drept chezășie propriile virtuți, autoidentificate și nominalizate prin sinceritate, credință și sârguință, menite a-i atrage nu numai respectul instituției căreia îi fusese adresat memoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
băi publice (sau feredeie) și a unei școli de înot, proiect supus aprobării guvernului moldav încă de la sfârșitul anului (24 noiembrie) 1842. Relevând, în preambulul demersului său, "folosurile pentru care în toate capitalele și politiile (orașele n.ns.) provinciale din staturile civilizate sunt statornicite, între așezământurile publice pentru educație și sănătate, școalele publice de înotat și feredeie bine întocmite", el recomanda pentru orașul Iași, "lipsit de amândouă aceste așezământuri", un amplasament natural ce nu reclama prea mari investiții, și anume "locul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai sigur", care, în împrejurări favorabile, putea fi foarte ridicat. Iar astfel de împrejurări nu lipseau Moldovei, care, pentru fierul importat în vederea confecționării celor mai simple unelte și instrumente agricole ori de uz casnic, "tributul ce pe tot anul plătește staturilor străine este, fără îndoială, mai simțitor decât acela ce astăzi țara dă înaltei Porți"13. Prospectările efectuate în zonă îl îndreptățeau să recomande înființarea a două topitorii, una la Gârci<n>a, pe moșia mănăstirii Bistrița, și cealaltă la Gura
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
restul podoabei capilare și purta îmbrăcăminte "evropeană", fără a prezenta alte semne particulare. În privința soției, Agnes, născută Darvas, era mai tânără decât el cu 14 ani, având la acea dată vârsta de doar 38 de ani și fiind mică de statură, brunetă cu fața "smeadă", ochii negri și chipul obișnuit ("nas, gură potrivite"), neprezentând vreun semn particular. Trecerea prin Focșani îi va fi prilejuit un popas mai îndelungat (poate chiar două, incluzând și întoarcerea din capitala Țării Românești), pentru că, la revenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sînt atât de bune, nici în câtime îndestulă, apoi din aceasta se naște între țări comerțul, prin care una dă alteia a<le> sale producturi, de care una are îmbelșugare, iar alta lipsă. Deci, dacă o țară importează din alte staturi producturi de mai mare preț decât acele ce exportează din ale sale, apoi atunce este nevoită a plăti cu bani valoarea cea mai mare care au primit și, prin aceasta, din an în an, se împuținează capitalul țărei. Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
metaluri, totdeauna vor ave sigură vânzare în alte țări lipsite de minerii. Cât de mult pot mineriile a spori înavuțirea unei țări pe tot anul se vede din următoarele arătări statistice care înfățoșază anuala producție de metaluri a mai multor staturi ce se îndeletnicesc cu minerii. După o sigură socoteală, producția de aur a Transilvaniei în anul 1827 au fost de 1.560 marce; 1 marcă = 15 țentnari 60 funți sau 468 ocă de aur. Ungaria au produs tot în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la Guanaxato (din Mexico) singură au produs de la 1786 pân la 1803 câte 556.000 marce 278 țent<nari> 12.232 ocă de argint pe an. Pentru scurtare, nu voi însămna producerea cea foarte mare de argint a multor altor staturi. Însă nu numai prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
statul; de asemine, foarte mult s-ar îndămâna și disvălirea industriei și a agriculturei. Despre mijloacile prin care pot spori și înflori mineriile într-o țară înzăstrată cu munți de metaluri, spre folosul țărei Mineriile sporesc dacă ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări prin hărăzirea deosăbitelor slobozenii și favoruri. Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea lucrătorilor de obicinuitele dări personale și de îndatorirea slujbei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se îndămânează dacă, spre cercetarea munților și spre descoperirea straturilor metalice, guvernul va trimite pe la munți, tot anul, oameni cu știință geognostică, precum aceasta se urmează în alte staturi, căci, dacă în urmarea unei asemene cercetări, se descopere că într-un munte se află straturi metalice, apoi nu vor lipsi antreprenorii cari să <în>cerce al lor noroc prin deschiderea minelor în asemene munți cu metaluri și dacă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință și neobosită energică lucrare, întru împlinirea îndatoririlor sale a aduce țării însămnate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]