10,694 matches
-
într-o amiază, ca orice nor tulburat, m-am risipit, într-o ploaie bogată, pe Bărăgan - era primăvară-mprejur și o zi visata de soare și-n snopii de grậu, printre macii din lan - intr-un tainic amurg, ca orice stejar, m-am risipit peste umbră străbuna - era primăvară-n dumbrava și toți ostenii îmi dădeau onorul pre limba română. Referință Bibliografica: Elogiu risipirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]
-
de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Oara Pop, soția lui Fileru și morarul de atunci din Pojorâta, Petru Cristea.”( Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu seîndoiesc. Vol.II, Ed. Marineasa, Timișoara, 2001,p. 164) Profesorul Olimpiu Borzea originar din Viștea de Jos, falnic ca Stejarul din Borzești al Marelui Ștefan, rănit pe front la Iași, conducea o organizație în zona de apus a Făgărașului formată din dârzii fruntași și intelectuali ai satelor, toți trecuți prin botezul de foc, unii și de sânge al războiului: țărani
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din ciuvaș pelet „cer“ (Sevortian, Etim. slovar', passim), de aici denumirea plutei. La aromâni copaciu are sensul de „stejar“, cuvânt pe care noi îl deducem din i.e. *steg „a acoperi, a proteja“, cf. scr. stagh ,,a acoperi“, țig. staghi „căciulă“, ce se compară și cu iukaghir kudzu ,,cer“. Să mai adăugăm sem. tinna ,,smochin“ pe care noi îl punem
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
limbile turcice. În același timp nu putem să nu observăm că jap. ki ,,copac“ ne trimite cu gândul la sumer. ki „pământ“ ori, mai sigur, la ki din limba bari, unde are sensul „cer“ (în Ciad). La fel sl. donb „stejar“ e apropiat de cerul mongolic deng(er) cu finalul nepronunțat. Ca atare, copacul se numește așa fiindcă acoperă, nu pentru că se taie ori se sapă și în românește este termen autohton. Adăugați și magh. fa „copac”, cf. fa „cer” în
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
ambulanți, a vântului ce se stârnea ca din senin sau a copiilor care alergau la scăldat în apa cristalină a râului. În centrul orașului, acolo unde casele celor bogați se întreceau prin frumusețe, străzile erau bătute în scânduri groase de stejar, în formă de pod, peste pământul mocirlos, peste care roțile grele ale trăsurilor hurducăiau, amestecând zgomotul cu strigătul negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde negustorii își expuneau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
înșelătoare care te ține mereu la distanța vederii tale, ci este pragul ferm al casei părintești până la care vezi oricând și de oriunde, prag de pornire și de sosire, unde „tata ți-a pus pe umărul drept o valiză din stejar; / numele tău era scrijelat în lemnul ei, ca o pecete a neamului; / mama a lăcrămat și ți-a atârnat, de umărul stâng, un sac de merinde, umplut până la gură cu bucate de pace, dor și iubire...” Orizontul - punct de liman
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
trădez legile mele strămoșești?! M-am născut ortodox și ortodox am să mor! Cu orice chip! - Fiul meu, am gândit și gândesc, lupta nu poate continua decât de cei ce sunt în viață; completă doamna, privind undeva printre pădurile de stejari ce rămâneau în urmă. Pe un povârniș zări o colibă acoperită cu crengi și, ca niciodată, acea casă atât de simplă, fără nici o importanță, o făcu să se mire; Ce colibă singuratică! Cum de păgânii n-au ars-o? Unde
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum este acasă primăvară, Printre uluci e știr și iarbă grasă În sol minor,fac semne pe chitară Și în refren
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
de stele; Alunecă idei ca blândele vidreîn apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluențaBlânde suspine în uitatele vești,Orașul cărunt își veghează cadențaCu ramuri stinghere în aceleași ferești.Destinul anemic scâncește-n amurg,Stau roată stejarii-n luminile certe.Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curgși cine pe cine ar putea să mai ierte? Referință Bibliografică: Poezii / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 196, Anul I, 15 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
din care bei Depline puteri să prinzi la centenar. Tineri brazi sobri, drepți arhierei, Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
bună există. „Depinde de fiecare dintre noi ce înțelege prin bogăție...” Fabulă în fabulă. Filă după filă, apare de sub cuvânt lumea aceea invizibilă, care a fost și ale cărei dovezi mai sunt, din belșug. Memoria și fantezia scot, de printre stejarii Codrului, vechi codreni. Ceasul e dat cu mult în urmă, până în vremea invaziilor gepizilor - poate să fie chiar anul 567. O poveste de dragoste și de solidaritate, de îngrijorare, de apărare și de conștiință a apartenenței la aceeași această viță
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
razele lunii aurind leagănul de lemn 42 cântec de leagăn- petalele mușcatei pică de somn 43 mamă alăptând- o muscă dă târcoale pruncului lacom 44 beneficiind de prelungirea de sezon - câțiva țânțari 45 coborât din munți să vegheze câmpia - bătrânul stejar 46 Mormântul tatei - rămas să-l lumineze prunul înflorit 47 apus de soare - doar umbra cosașului la capăt de lan 48 mama din ramă- ofilit de-așteptare buchetul de flori 49 cerșetorul orb - doar apa pentru vrăbii în blidul de
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
deasupra capului/ Sunt lumini care vor licări/ Departe, departe/ Viața este un pârâu odihnitor... Semnează, Joseph B. Strauss, engineer and poet, 1937. În spatele statuii și pe fundal promontoriul teșit din Marin County, “mânjit” din loc în loc de pete pâlcuite de molizi, stejari și pini pitici prin care se strecoară șerpuind poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira de la înălțime, neasemuita părticică de rai care este întâlnirea dintre ape... Pare
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
Dumnezeu în veacurile de demult, dar numai așa cum a voit El să se arate în anumite vremi și nu este permis să uităm că oamenii L-au văzut. Lui Avraam i s-a arătat în chip de trei îngeri, la stejarul Mamvri, lui Moise i s-a arătat pe Muntele Sinai de două ori, lui Daniil Proorocul i s-a arătat la râul Ulai, lui David i s-a arătat ca trei tineri în chip de îngeri. Nu este bine să
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
o lună cât roata căruței, din ea parcă se scurgea pe pământ o miere galbenă prin ceața nopții și stelele, licurici sălbatici, parcă urcau și coborau odată cu el dealurile. Pe la miezul nopții, aproape de Dobrotești, opri calul, îl legă de un stejar bătrân, și se trase într-o poiană să se odihneasă. Era o liniște ca la începutul lumii. Doar în depărtare cântau niște brotăcei de baltă. Omul mai trase câteva înghițituri din sticla cu rachiu și puse capul jos să închidă
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dumnezeu e visul lumii. Lumea e visul Domnului; Odată visul acesta va deveni Realitate și va fi Atât de urât Încât Dumnezeu se va trezi... Va fi sfârșitul. Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: APOCALIPSA LUI ROBU / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104, Anul IV, 08 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
APOCALIPSA LUI ROBU de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363765_a_365094]
-
pe val sau te aruncă-n hău, În cartea vieții-i scris ce-a hotărât divinul, Degeaba te forțezi să ieși din drumul tău. Voi vârfuri ce semețe atrageți temerarii Deasupra lumii mereu încremenite, Mai drepte stați în vânturi ca stejarii, De mici și mari, la fel sunteți râvnite. Să porți pe creștet lauri, ce bărbătesc orgoliu Ce face omul chiar pe frate să-și ucidă, E clipa de urcare cea ce îmbrăcă-n doliu E gloria un șarpe ce-așteaptă
CORABIE E VIAŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364741_a_366070]
-
spus Dumnezeu se va împlini, iar această credință i se va socoti ca dreptate (Gen. 15, 6). La vârsta de 86 de ani i se naște Ismael din Agar, slujnica Sarrei. Mai trec încă 14 ani, și, după întâlnirea de la stejarul Mamvri când Dumnezeu îl vizitează pe Avraam și îi promite din nou că va avea un fiu, se naște Isaac, împlinindu-se astfel făgăduința rostită prima oară în urmă cu 25 de ani. Un sfert de veac de așteptare, care
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȘI CE DACĂ... Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Și ce dacă vine iarna Și suntem cam scorboroși; Focu-și potrivește goarna Prin stejarii găunoși. Îmi voi aștept iubitul, Pe un viscol tras de lup; Vinul ne va fi veșmântul, Casa, fagure și stup. Referință Bibliografică: Și ce dacă... Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 686, Anul II, 16 noiembrie 2012. Drepturi
ŞI CE DACĂ... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364793_a_366122]
-
abia început încă o felie? - Și cât mai mare. Vreau să-i simt toată savoarea, toată dulceața tortului abia început. - Dar nu vreau să intrăm direct în căsuță. Vreau să ne plimbăm ținându-ne de mână pe aleele pădurii de stejari. Să ascultăm păsărelele. Să le vedem și pe ele cum se iubesc, cum își cântă una celeilalte imnul dragostei împărtășite. Știi, multe specii de păsări își rămân fidele toată viața, așa cum altele ca și... știu eu cine... umblă din parteneră
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam,/ Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam,/ Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume/ Suflețelul tău, ce spune?”. Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]