1,728 matches
-
și amintirea lui îmi frânge aripile și parcă îmi doboară așteptările, dacă mai pot ele exista astăzi, sau cel puțin nu cele la care aspirăm. Ceilalți ne-am risipit în toate colțurile, parcă pretutindeni și nicăieri, așa cum își construiseră lumea străbunii noștri; eram peste tot și parcă niciunde, dar viața ne-a oferit fiecăruia matca necesară, pentru a sădi aspirații sănătoase, de bun simț, și ne-a recompensat cu așteptări viabile. Oriunde voi merge, orice voi întreprinde, am credința în bunul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
matca necesară, pentru a sădi aspirații sănătoase, de bun simț, și ne-a recompensat cu așteptări viabile. Oriunde voi merge, orice voi întreprinde, am credința în bunul Dumnezeu că undeva acolo sus, între pulberi de stele sunt sufletele și energiile străbunilor noștri, care veghează atent pașii noștri, datoria fiecăruia fiind după spusele bunicului de a-și trăi viața în credință, iubire și demnitate. Bunicul a știut s-o facă, la fel și bunica, mintea și sufletul meu de copil identificând adesea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și o stradă, chemau la ele până mai anii trecuți, când Încă nu Încărunțiseră și nu sărăciseră, prieteni și prietene din protipendadă cu care se despuiau la pielea goală, Într-o „partuză“ sau une partie fine, sub portretele Încruntate ale străbunilor, cu bărbi și giubele, atârnate pe pereți, de unde pri veau acum la nepoatele și nepoții lor morfolindu-se ca dracii În chiar mobilierul, vechi și de stil, În care acești străbuni au gândit și au scris românește (astea le știu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scria din nou dragului său de la redacție un fapt cen zurat de publiciști: „Beldișor, mă aflu Într-o zi istorică În cas telul din Lovrin, pe care-l paște ruina, Între chica democratică a lui Marx și peruca pudrată a străbunului feudal.“ În finalul misivei, expeditoarea scrie: „Te Îmbrățișez, Beldi șor. Sunt obosită. La revedere, pe curând, Cora. Salutări lui Nae, Bucuța, Nenițescu, Buricescu.“ Din Întreaga corespondență publicată, În cele două ediții au fost eliminate absolut toate pasajele care se refereau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: 116 94 Of, mai bine mut decât peltic! Iar scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut, Am să-ncerc, dacă-am să pot, să uit și, cum scriu la carte
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sacră, îndemnul: “Să nu uitați că aveți de îndeplinit țării datorii mari și sfinte, pentru care aveți de a răspunde înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și urmașilor voștri. Românească este țara aceasta, în care trăim, câștigată și păstrată cu sângele străbunilor noștri și înzestrată cu drepturi românești care nu au putut să apună pentru că sunt o proprietate nepieritoare a ei. Limba română, sufletul naționalității noastre, pe care ne-au păstrat-o străbunii în timpul barbariei, chiar cu răpunerea vieții a fost totdeauna
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
aceasta, în care trăim, câștigată și păstrată cu sângele străbunilor noștri și înzestrată cu drepturi românești care nu au putut să apună pentru că sunt o proprietate nepieritoare a ei. Limba română, sufletul naționalității noastre, pe care ne-au păstrat-o străbunii în timpul barbariei, chiar cu răpunerea vieții a fost totdeauna și este adevărata limbă a acestei țări și nici un drept nu s-ar afla în putere s-o desființeze. Biserica țării noastre, este biserica ortodoxă, odorul cel mai scump al sufletului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
piatră al Dobrogei, 1962; Geme și camee, Comoara, 1963; Casa cetate, 1964; Tradiții mara mureșene, 1966; Costumul de ceremonie românesc, 1967; Ultima primă vară la Ada-Kaleh, 1968; Nicolae Iorga, 1969; Arhitectura feudală românească, 1970; Triptic bizantin, 1970; Carpații Orientali, 1971; Străbunii, 1972; Cultura dacilor, 1972; Pictorul Stoenescu, 1973; Alba Iulia 2000, 1975; Vlad țepeș, 1976; Caietele de front ale lui Nicolae Grigorescu, 1977; Academician Radu Vulpe, 1978; Marile răscoale din Antichitate, 1979; În slujba neamului - Sextil Pușcariu, 1979. Literatură nepublicată: Aproapele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și diaspora (Editura Pro Historia, 2006), Grigore Gafencu, Situația politică (Editura Paideia, 2007) și MAE și exilul românesc (în curs de apariție). Scribii rușinii „Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei.“ (Mihai Eminescu, Scrisoarea III) „Vorbim, bineînțeles, de acei scriitori care și-au arvunit conștiința și s-au pus cu trup și suflet în slujba depravării oficiale. Fapta lor de mârșăvie fără capăt nu e răscumpărată - în peisajul moral
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
s-a clintit nimic și niciodată, deschizător atâtor drumuri noi, din lupta pentru lume mai curată, din rostul dragostei pentru ai săi.“ („Omagiu Marelui Ctitor“, Scînteia, 25 februarie 1987) AZAP Gheorghe „Conducătorul țării-i cu inima sonoră, Fiindcă poartă fibra străbunilor în piept, El știe să vegheze și să se prindă-n horă; Conducătorul țării, conducătorul drept!“ („Conducătorul țării“, Convorbiri literare, martie 1989) BACIU N. „Un răspuns cinstit implică mult curaj, fiindcă mulți dintre români și mulți dintre ei de bună
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
efort depus în slujba Cuvântului Partidului, trăit pe deplin cu intensitatea unui mare eveniment al conștiinței.“ („Drumul cuvântului“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 15 august 1982) COTESCU Octavian„Spunând astăzi Ceaușescu, certificăm de fapt aurul inteligenței politice multilaterale a străbunilor noștri. Numele de Ceaușescu încununează o epocă de strălucire a României cu harul marilor bărbați pe care istoria îi așază în văzul lumii, întru diriguirea ei.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) COVACI Aurel „Politica, economia, știința, cultura - toate acestea sunt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inima românilor de pretutindeni“. (Glasul Patriei, 10 septembrie 1971) „Auita locurile copilăriei, a rămâne surzi la vocea pământului ce ne-a generat și care nu încetează să ne transmită sevele lui înseamnă o trădare a celor mai intime simțiri a străbunilor care acolo odihnesc, care au stropit cu sângele și sudoarea frunții lor acest pământ sfânt, frământându-l și apărându-l. Nu degeaba se spune că pământul țării geme când e cotropit și că ecoul înnoirilor sale se aude până în depărtări
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a Capitalei, 16 iulie 1971) „Un adevăr, căutat în vasta fire, Ce-a curs, neștiut în cercul permanent, E comunismu-n marea înfrățire, Al timpului focar! Și monument!“ („Al timpului focar“, Steaua, 16 august 1973) „Drumul tău parcă vine Din fila străbunilor, din mine, Ca o mândrie, fără hodină Născută în tulburătoarea Lumină. Puternic ca pământul și cerul, Vieții celei libere i-ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt partidului“, Scînteia, 7 mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comunistului care prin exemplul său este un model pentru noi toți care construim o viață nouă, viitorul patriei și al copiilor noștri.“ (Arta, 11/1977) MANOLESCU Ion Sofia „Veacuri de veacuri ne dezbrăcăm jertfa cenușii De la marginea faptelor izvorând din străbuni Până la stema de partid a fiului sărbătorit Cu semne mari pe așezămintele lumii.“ („Aniversare“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) MANU Emil „Este cunoscut că partidul nostru stimulează deplina libertate de creație a artiștilor, exprimarea lor în cele mai variate stiluri, dar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
i s-a dăruit cu tot elanul puternicei sale personalități.“ (Scînteia, 11 ianuarie 1958) STORIN Aurel „Lângă Olt Țară s-a născut Fiul tău Pe care l ai crescut Și i-ai dat În anii de furtuni Visu-naripat Moștenit de la străbuni; L-ai condus așa Până-n fruntea ta În fruntea țării Fiul cel mai drag.“ („În fruntea țării“, Muzica, iulie 1975). STRIHAN Andrei „A răspunde comenzii sociale este una din formele prin care artistul, ca membru activ al cetății, își exprimă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un constructor al unei lumi noi în general, ci constructorul unei lumi socialiste.“ (Săptămîna, 29 aprilie 1977) MARAMUREȘEANU Ion Tomoiagă „RIDICAȚI DRAPELUL MUNCII, Că e steagul legendar Al partidului și al țării Din hotar până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
000 de fiare sălbatice, arătând prin aceasta câtă importanță au dat romanii victoriei lor asupra dacilor. După ocuparea Daciei de către armatele lui Traian, fiii acestui pământ își continuă existența lor modestă din totdeauna, purtânduși cu mândrie frumoasele nume moștenite din străbuni, chiar și atunci când din anumite considerente își adaugă pe cele romane. De-a lungul secolelor până azi, chiar în satul nostru vom întâlni copii îmbrăcați în hainele lor de daci cu nume de romani ca Traian, Remus, Tiberiu, Coriolan, Veturia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dacă facem o medie, aflăm că în fiecare gospodărie de cârțoroșan găsim trei copii ghigani și năzdrăvani, viitori iobagi ce vor avea de luptat cu viața în acele dure condiții ale evului mediu. Și aceasta numai pentru că moșii, bunii și străbunii noștri iubeau cu adevărat viața, cu toate lipsurile pe care le îndurau știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8 gospodării pustiite, cauza
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
demonstreze că în Țara Oltului ca în toată Transilvania de altfel, ortodocșii ar reprezenta o minoritate cu totul nesemnificativă. Și totuși din aceste informații oficiale, nesincere, putem deduce că aici în zona în care și-au dus existența bunii și străbunii noștri, se desfășura o activitate susținută în credința moștenită de aceștia dela înaintașii lor, încă din negura veacurilor. Primul nume de preot pe care-l găsim în documente oficiale este al popii Mateiu ce apare abia în urbariul întocmit cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vizitat astăzi, care nu sunt numai proprietatea generației actuale, cât mai ales a generațiilor viitoare, față de care avem datoria să le lăsăm moștenire în aceleași condiții, ba poate chiar mai bune decât ni le-au lăsat nouă părinții, bunii și străbunii. Să se ferească să facă focul în pădure, iar atunci când îl fac să ia toate măsurile necesare prevenirii apariției incendiilor, după ce s-au desfătat la para focului, să-l stingă, să nu părăsească niciodată focul sau să-l lase nesupravegheat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
coșare, ferdele, tâmplarii făceau prelucrări mai fine, ușile, ferestrele, parte din mobilier, butnarii făceau carele, dar nu în totalitate, roțile le făceau rotarii, părțile metalice le făceau fierarii, frații Simon acum în vremurile din urmă, dar mai înainte bunii și străbunii lor care le-a lăsat moștenire meseria din tată-n fiu. Revenind însă la realizarea cu joagărul a masei lemnoase semifasonate, din care se finisau ulterior bunurile din lemn, arătăm că începănd din a doua jumătate a secolului XIX , avem
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atunci când vine câte o scrisoare din îndepărtatele așezări ale globului, de la nepoți. La telefon nu prea se înțelege cu strănepoții, pentru că aceia dintre ei care au văzut lumina zilei pe meleaguri străine abia dacă au învățat câteva cuvinte din limba străbunilor lor. Cărțile sunt cele care îi mai încălzesc sufletul împietrit de singurătate și bătrânețe. Dumitru Dascălu își poartă din ce în ce mai greu poverile: singurătatea, mulțimea anilor, puținătatea puterilor și suferințele fizice și psihice. Încercări ale vieții Pierderea soției, ca urmare a unei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Crăciun pătrunse în casa liniștită, cu stelele ei, cu cântecele ei, cu misterul ei. Și atunci, toate lucrurile acestea laolaltă, pietate, credință, poezie creștină, grandilocvența orgiei, puritatea vocilor de copii, impresionanta cordialitate a vocilor mulțimei, și altele încă, precum amintirea străbunilor și mirosul de lucruri vechi și de tămâie ce pluteau în încăperile familiare, toate aceste diverse lucruri împreună, amestecate în umbră, sub invizibile bătăi de aripi de îngeri, formară acolo ceva nou, neașteptat, de o nobleță și de o candoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
patul meu Doamna Ana, punctul meu cardinal, femeia de la mansarda blocului Yanis din Parcul cu Ciori, starnie și necunoscută, risipită în ființa mea fără s-o pot recompune vreodată singura care mi-a arătat Steaua Polară; "Vlădeanule din Sânzieni, ca și străbunul vostru Vlad-haiducul, ești un armăsar tînăr și sălbatic, doar că pe tine te simt speriat de lupii din jur; nu te-am adus în mansarda mea să te apăr, ci să te dresez și dacă nu va coborî înapoi, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să redacteze și să publice un Întreg studiu cu titlul Istoria toleranței religioase În România (1868). Încercând să combată ideea că românii ar fi xenofobi și, mai ales, antisemiți, tânărul deputat Hasdeu contraargumentează cu „reali tatea secolarei toleranțe religioase a străbunilor și părinților noștri”. El motivează această „sacră moștenire”, această „tradițiune istorică”, prin faptul că românii nu ar avea apetență pentru fanatism religios <endnote id="(6, pp. 22 ș.u.)"/>. Prin antisemitismul mai mult sau mai puțin mascat de care dă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]