7,161 matches
-
său volum de poezie Floare de lotus,(Editura Semne, București) ne descoperă un poet stăpân pe instrumentele sale,neliniștit fără scepticism cu o atitudine generală de provocare histrionică: De la mine până-la poștă/ Numai cearcăne și riduri/ Pe sub care un strămoș stă/Veșnic,rezemat de ziduri(De la mine pân-la poștă).Sub forma gestului burlesc și naiv, autorul induce, în fapt ,o stare de complicitate, sugerând în mai taote strofele subânțelesuri atânci,însinuând mereu o altă față a adevărului:Am pornit prin
ION UNTARU- FLOARE DE LOTUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351106_a_352435]
-
oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii, și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
a născut la 16 iulie 1937, pe valea pârâului Sărat(a), în cătunul Valea Gorunelului, satul Valea Răii, orașul Ocnele Mari, într-o familie de țărani ortodocși, păstrători ai obiceiurilor, tradițiilor și regulilor sănătoase moștenite de secole, de la moșii și strămoșii lor trăitori peste aceste străvechi meleaguri. De mic s-a dovedit a fi harnic, cinstit, iubitor de oameni și de carte, calități ce l-au propulsat spre universul cunoașterii și al afirmării de mai târziu. După ce a parcurs clasele elementare
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
la o parte și cum le putem deosebi. Noi, copiilor, gândim că viața aceasta omenească n-are absolut nici o valoare și nici nu socotim și nici nu numim în general bine ceea ce se sfârșește în această viață pâmântească. Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
va fi în funcție de călătorii, de anotimpul în care voi fi fost în Japonia ca spectator ce s-a bucurat, în direct, de aceste festivaluri ale bucuriei, în care se împletesc, într-o sublimă armonie, dansul, muzica, ritualurile vechi, respectul pentru strămoși și natură, credința, entuziasmul, ritmul, energia, comunicarea și sincronizarea... Referință Bibliografică: JAPONIA, MISTER ȘI FASCINAȚIE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 792, Anul III, 02 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
JAPONIA, MISTER ŞI FASCINAŢIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345558_a_346887]
-
țara lui. Dar există și o altfel de eternitate. Un salt dincolo de istorie, prin care o țară și un neam intra și rămân în eternitate. Citatul a fost preluat din prefață semnată de Gheorghe Constantin Nistoroiu, la lucrarea, Cine sunt strămoșii noștri?, autor Marius Fincă. Eugene Ionesco, la rândul lui, a scris piese ale teatrului absurd, care se joacă pe scenele lumii, fără să intereseze pe nimeni despre acuzațiile ce i se atribuie. Același autor i-a criticat dur chiar pe
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
este o lume care dispare. Încă superioară prin arta sa, prin tradițiile sale, Moldova, contemplativă, încearcă un refugiu în trecutul său. .) Bacovia se asimilează cu decăderea Moldovei.( ... ) Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul slujitor
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
inimile ca de plumb Și ca de piatră rece Chiar și la noi, pe vechi meleag Și-n leagăn de frăție, Unde de dor, dureri și drag De soț și de soție Și de părinți și de bunici, Și de strămoși și neamuri, În țara Lupilor de-aici Cu dragi și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai mei purtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eu cu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Română pentru că niciodată nu m-a trădat. Chiar dacă unii
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352193_a_353522]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai mei purtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eu cu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Română pentru că niciodată nu m-a trădat. Chiar dacă unii
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352194_a_353523]
-
din Papua Nouă Guinee, în teribe din America Centrală este u “casă”cu h dispărut. 2) Locuința se cheamă șo în djoula (Mâli), la fel ca numele soarelui în koyukon (Alaska) ! Este sigur că acum câteva zeci de mii de ani strămoșii acestor populații locuiau împreună sau au fost în contact și acest lucru este valabil pentru toate exemplele ce se vor da în continuare. 3) Indo-europeanul*kath “casă”= kath “soare” în etrusca, asemănător kot în melaneziana, kuat în camaiura (Brazilia). 4
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
puțină Aghiasmă de Bobotează. De credință, omul să se facă vrednic. Postul e bine-primit în rugăciune, prin Ajunul ce precede sărbătoare. Că îndreaptă cuget către fapte bune și îl purifică cu Aghiasma Mare. Gerul ,,crapă pietrele" de Bobotează că, din strămoși revine într-o zicală. Cruce masivă în gheață se sculptează pentru ritual de slujbă specială. Iar când prin taină, Cerurile se deschid, pe-o rază luminoasă coboară Duh Sfânt. Din poruncă divină, apele sfințind, se-ntoarce-n Trinitate, la vechi
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda Halevi, în celebra sa carte, KUZARII, susținea ideea că "națiunea evreiască"este singurul mediator între Dumnezeu și restul omenirii, dar că la sfârșitul istoriei toate popoarele vor fi supuse iudaismului. Apariția vikingilor rhuși (strămoșii rușilor) pe scena istoriei a cauzat decăderea finală a khazarilor. Rhușii efectuau campanii violente de pradă, ceea ce i-a obligat pe khazari să se apropie mai mult de supușii lor maghiari, pe care i-au așezat strategic peste malul apusean
CAP. 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356272_a_357601]
-
precum și cei care s-au dus în Israel - formează astăzi marea majoritate a evreimii mondiale." La rândul său Koestler adaugă: "Marea majoritate a evreilor care au supraviețuit în lumea contemporană sunt de origine est-europeană, și deci, probabil, mai ales khazară..., strămoșii lor veneau nu de pe malurile Iordanului, ci de pe ale Volgăi, nu din Canaan, ci din Caucaz. Deci din punct de vedere genetic, ei se înrudesc mai de aproape cu triburile hunilor, ungurilor și maghiarilor decât cu semințiile lui Abraham, Isaac
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
români din zilele noastre. Mi-a mai destăinuit că este cetățean al Republicii Moldova, locuiește intr-o localitate nu departe de „granița” cu România, și faptul că a venit la studii la Bârlad... cu scopul de a cunoaște mai bine patria strămoșilor ei, de a se apropia cât mai mult de matca națională. Toate acestea m-au determinat să îi solicit un interviu... Mi-a răpuns la întrebări timid, cu bună-cuviință. Consider că este bine-venit pentru cititori deoarece descoperă o latură delicată
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Țară străveche de plugari, Rădăcină a pământului, Pom din pomi seculari. Undeva, unde cerul Curge-n vii și livezi, Unde-și deapănă basmul Capra cea cu trei iezi. Unde vine din lupte Și acum Făt-Frumos, Undeva, unde-i vrednic Al strămoșilor os. Undeva la răscruce Și sub cerul deschis, Undeva într-o doină Țara mea s-a întins. Natura vie e minunea cea mai miraculoasă din spațiul nostru. Nu există un tablou mai frumos decât lanul înverzit ce se leagănă în
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CERCUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lasă fluturii în pace, ozn-urile-și fac treaba Noi silabisim ce scrie în gazetele degeaba Și aducem din strămoși un ghioc plin de speranță Facem greve, cerem drepturi, liderii sunt în vacanță Ne-a urcat pe umeri soarta un urcior cu apă vie Într-o țară unde dorul, visele nu mai învie Când avurăm trebuință, după ce dădum ocol Și
CERCUL de ION UNTARU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356465_a_357794]
-
toate, Ne-așternem covorul roșu, lovindu-ne pe la spate, Ne pitim printre cuvinte, după măști, chiar și prin paie, Ne schimbăm felul de-a spune sau de-a fi, munții se-ndoaie Sub greutatea minciunii, rostită fără de teamă, Uităm datina, strămoșii, uităm chiar și cum ne cheamă. Lauda, trădarea, ura sunt pe primul loc în noi, Jubilăm privind durerea, când dăm aur la gunoi, Când lovim în tot ce zboară, tot ce mișcă și suspină. Lovim lacrima cu setea sugativei, cu
LUPTA DIN NOI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356486_a_357815]
-
lor .Pe langă meseria de reporter, la care trebuia să dea informații exacte, Mircea Motrici, era și scriitorul care prin harul sau a scris despre mari slujitori ai bisericii ortodoxe române, el însuși cu mare evlavie și credința în Dumnezeu, strămoș a unui evlavios călugăr. Întotdeauna, cerceta, ascultă și vizita. Din toate acestea la un loc, geniul sau fabrică literatura de specialitate. În anul 2004, însuși Preafericitul Părinte Teoctist- Patriarhul Bisericii Ortodoxe-Române scria ; Mă bucur că nepotul părintelui Arhimandrit Dionisie Udișteanu
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
Pe care-l lăsați în urmă Mâine-n inimă vă scurmă Și-o să plângeți iarăși până, Vă veți revedea copilă Într-un plai bătrân un faur Îngerul cu păr de aur Și o dragoste subtilă Doamnă, sufletul rămâne Unde odihnesc strămoșii Geana aurorei roșii Unduind, leagănă grâne Și vă vor umbla prin vise Întrebându-vă de ce Ați lăsat s-alunece Stâlpii de la paraclise? Și-o să plâgeți și-o să vreți Să vă nașteți iar româncă Unde fiecare stâncă Amintește despre geți! Referință
NOI NU MAI SUNTEM DE MULT TINERI de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355776_a_357105]
-
oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
relaxare amenajate cu pergole și flori utilizate în fabricarea parfumurilor. Momente unice și distractive Este mai mult decât evident că la Bokrijk se poate explora trecutul într-un mod distractiv și interesant. Tinerii vor descoperi felul în care au trăit strămoșii lor, unde au trăit, ceea ce au făcut, cum s-au deplasat, ce animale aveau în preajmă. Grație jocurilor oferite de muzeu, tururilor ghidate și animate, exponatelor interactive și poveștilor, elevii învață istoria din plăcere. Bokrijk are toate ingredientele necesare pentru
MUZEUL ÎN AER LIBER BOKRIJK de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355827_a_357156]