2,407 matches
-
treilea contact. Saint-Martin-des-Champs era „Le Refuge“! „Totul intră la fix, ca Într-un mozaic“. „Acum urmăriți-mă. În epoca Întâlnirii eșuate, Bacon are doar douăzeci de ani. Dar În 1621 devine viconte de Saint-Albans. Ce anume găsește el În bunurile strămoșești? Mister. Fapt e că tocmai În anul acela cineva Îl acuză de corupție și pune să fie Închis pentru câtva timp În temniță. Bacon găsise ceva care provoca teamă. Cui? Dar cu siguranță, tocmai În perioada aceea Bacon Înțelege că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Și Îl conduc, ca pe un orb, cu mii de farafastâcuri mistice, la micuța trapă infamă care-l așteaptă. Luciano Îi despică pieptul cu o rană În formă de cruce, iar el se scufundă În somnul veșnic. Trebuie să Înfrâng strămoșeasca neîncredere a celui din urmă, Înțeleptul din Sion, care se pretinde Ahasverus, Evreul Rătăcitor, cum sunt eu nemuritor. N-are Încredere, În timp ce surâde unsuros cu barba Încă Încleiată de sângele tinerelor făpturi creștine pe care-i obișnuit să le măcelărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
istorie discontinuă. Lamento-ul din „Blestemul locului“ cedează în favoarea optimismului vizionar, întîlnind - peste timp - reprezentările geo-politice ale neoconservatorilor americani din anii 2000 despre „vechea” și „noua” Europă: „Sîntem asemenea americanilor și civilizația noastră are înfățișarea unei emigrații pe pămînturile, totuși, strămoșești. Munca de construcție pe care o vom încredința, de-abia, spre conservare altora, celor ce se vor mîndri cu patriotismul superior al lui Renan, de-abia începe. (...)Vom fi slăviții și sfinții secolelor următoare. Și scriitorul patriotismului de atuncea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a fost festin, Iar inima i-a fost un chin. Eminescu, a fost un geniu neînțeles, Măcar iubirile să-i fi fost sacre. Idealul său a fost măreț, însă... Necazurile i-au fost parte. El fiind și nestemată din tezaur strămoșesc, Sălășluind de multe generații. Ce strălucește ca luceafărul pe cer. Urcând mereu pe piedestaluri. Nebunia este un lux mare, Pe care nu și-l poate permite orișicare. Îl vedeți pe poet în zare cum vine La flux, ca valul cel
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
istoria Și se-nsoară cu mezina. Crăciunul Neaua albă se așterne Peste ulițe, peste sat Cârduri de copii se-adună Ca să plece la urat. A sosit Crăciunul Sfânt Când Dumnezeu s-a născut Cu flori dalbe la ferești Și datini strămoșești. Ies sătenii pe la porți Cu colaci și covrigi groși Să-ntâmpine bucuroși Cârduri de copii frumoși. Și tot vin și trec într-una Cârduri de colindători Să ureze pe la case Fericite sărbători. Iar acasă îl așteaptă Sub brăduțu-mpodobit Cu cadouri
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fie la nimereală... - Am zis io altfel? Așa e și acuma. Avem aici oasele unui bandit. Partidul, personal tovarășu’, s-a îndurat de i-a trimis... Ce s-a mai găsit la unii, i-a adunat frumos, cu repect creștinesc, strămoșesc, chiar dacă noi combatem misticismul. Adică se-ntoarce în săculețe la casele lor și în sânul familiilor lor de unde i-a despărțit politica greșită ce-a făcut-o, și vine tinerelul ăsta, care ce știe el de politică și disciplină, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
al nostru și alții de teapa lui și Biserica și sărutatul icoanelor și tot ce poartă uniformă preoțească?! Ce învață ei pă internetul ăla care le-a năpădit mințile? La asta nu vă gândiți nimeni, părinte! Că ne distruge credința strămoșească, derutează poporul și surpă temeliile străbune. Nu vă gândiți la asta, dar toți dați cu gura că... - Stătem mult și bine acolo, de nu mă scăpa Prea Sfințitul, oftă popa Băncilă. A fost prezbitera mea la el și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
S-a supus, că nu avea ce să facă. Așa-i românul, cuminte, răbdător, descurcăreț și supus. Dar a aplicat singura lui formă de rezistență tăcută. A furat, domnilor! Poporul, în tot ce avea el mai valoros, mai specific național, strămoșesc, a furat cu curaj socialismul, într-una. Pe toate căile! L-a slăbit, până ce condițiile internaționale au permis prăbușirea dictaturii. De-asta, dacă e să vorbim de rezistența românilor la comunism, trebuie să spunem că au rezistat cât au furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
națională. Nu vi le mai amintesc, că le știți fiecare din propria experiență. Păcat că, o spun ca o constatare pur personală, fără vreo conotație politică, conducători de acum nu se gândesc cum să fructifice cât mai constructiv această calitate strămoșească. Au dat liber la furat numai aleșilor și unor privilegiați. Nu se poate să furi numai prin reprezentanți...“ Câțiva tinerei, pe rândul de scaune din spatele lui, chicoteau amuzați de teoria doctorului. O auzeau pentru prima dată. Veneau, de fapt, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
preaslăvească?!“ Coborâ mîinile, frecându-și-le. Amorțise. Continuă înflăcărat: „Tovarășul Nisip cunoaște cel mai bine. Are un mare martir al democrației chiar la el în familie. L-a adus personal de la securitate și l-a îngropat creștinește în țărâna sfântă, strămoșească. Răpostul părinte Macovei, vărul Prea Sfântului Valerian care este alături de noi, i-a făcut toate cele cuvenite la întoarcerea în sânul familiei. Precizez că alături de noi este și episcopul vicar Irineu, nepotul părintelui Macovei, care însă a rămas sus, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice-cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât la Teatrul “Luceafărul”, cât și la Biblioteca “Gheorghe Asachi” sau în școala noastră, gazdă a atâtor evenimente televizate
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
și casele noastre. ”... Si v-aduc pe Dumnezeu; Florile dalbe... Să vă mântuie de rău; Florile dalbe... ” Și pentru a noastră mântuie se va răstigni pe Cruce, din lemn de măr... Florile-s dalbe, flori de măr... ” Pentru răscumpărarea păcatului strămoșesc. Mai decuziuă, a fost și Părintele Boboc cu Icoana Nașterii Mântuitorului, pășind pragul casei urmat de dascăl, cuvântând... ’Nașterea Ta hristoase Dumnezeul nostru închinarea Treimii s-au arătat...!” Iorgu l-a întâmpinat cu lumânarea aprinsă, de la ușă... așa cum, făcea întotdeauna
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mulți aromâni să fie fascinați de glasul ei nespus de dulce, fermecător și viguros, de autentică interpretă de muzică populară macedoromânească. Fie ca afirmarea plenară și a acestei strașnice fiice a Macedoniei Latine ca reprezentantă autoritară, admirabilă a folclorului nostru strămoșesc să ne umple inimile și sufletele de bucurie, insuflându-ne, totodată, un spor de nădejde că nu se va adeveri nicicând profeția Întristătoare a marelui savant Tache Papahagi privind pieirea dialectului aromân! Distinsă și preamilostivă Camelia noastră dragă Sunt literalmente
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că n-am făcut niciun rău. Noi vrem doar să ne putem ruga Bunului Iisus și Maicii Domnului În limba românească; noi credem că este bun tot ce am moștenit și nu vrem să fie aruncate la gunoi obiceiurile noastre strămoșești. Of, că friptă o mai fi inima mumelor voastre! A oftat și a plecat, clătinându-și a jale capul. Cu puteri refăcute am pornit din nou la drum.” La prima prăvălioară din satul Urleta, arestatele primiră permisiunea să cumpere câte ceva
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care sfetnicul a fost Ileana, ai decis să contramandezi Întâlnirea noastră de joi. În consecință, mă anunți și telefonic, miercuri, că nu mai vii să-mi Întorci vizita, cum erai dator, căci așa se cade, potrivit uzanței și datinei noastre strămoșești. Puțin Îți pasă ție că eu năzuiam să-ți fac o primire, dacă nu regească măcar una de lord. Iar ca decepția să fie cît mai profundă mă preveniși că n-ai să mă vizitezi nici În vreo altă zi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
școli dintâi au ieșit Învățători care aveau să deschidă școli românești În Macedonia, și preoți care vor sluji, tot În Macedonia, În grai aromân și În limba română literară. Contribuind la trezirea spiritului național prin cultivarea, În scriere, a limbii strămoșești, În pofida nenumăratelor obstacole cvasiinsurmontabile, pe care le-au avut de biruit, toți acești luminători ai unor sate din Macedonia au rămas În amintirea noastră ca veritabili apostoli ai neamului românesc. Inițiatorul, Întemeietorul și conducătorul primei școli aromâne a fost părintele
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Thomas, aproape că Îl răsfățase. Femeia avea, poate, o inimă cît țara În care se născuse părintele ei, toată Rusia era În sufletul bătrînei; Rusia dinainte de revoluție, mereu Îi povestise tatăl, un transfug; acesta vorbea obsesiv despre Petersburg, despre moșiile strămoșești de lîngă Riazan, despre casa din Moscova; vara, toată familia mergea la Yalta, copiii se scăldau În Marea Neagră, care era albastră, cu cerul alb și soarele verde. Thomas crezuse multă vreme așa ceva, nu avea nici o Însemnătate faptul că Antonia nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
hi, ulceluțe ne facem.Stănică, limbut, nu slăbi pe preot: - Stai, preasfinte, nu fugi așa. Moș Costache ți-a pus o întrebare foarte serioasă, pe care ți-o repet și eu. Pe mama mea îți spun că țin la credința strămoșească și vreau sa mă pregătesc sufletește, ca să devin creștin adevărat, nu așa, numai de formă. - Să-ți ajute Dumnezeu! aprobă părintele, găsind că nu ede demnitatea lui să ironizeze convertirile. - Ei, dar eu sunt om, am problemele mele capitale la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Fericit bărbatul care n-a umblatîn sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor n-a stătut, și pre scaunul pierzătorilor n-a șezut". Păi bine, bre, porc de câine, ce fel de creștin ești tu care nu cunoști elementele credinței noastre strămoșești? Păi ce dovadă mai vrei tu după ce Mântuitorul nostru s-a jertfit pentru noi și a înviat din morți? - Ei, și cum e acolo? întrebă provocator Stănică, în vremece moș Costache asculta cu mare interes. - Lasă c-ai sa vezi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
statului, ci și ale locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective. Ignorarea acestor din urmă interese, așa cum s-a întâmplat în statul comunist, dictatorial, când măsurile luate au condus adeseori la desființarea multor localități rurale și obligarea locuitorilor acestora să părăsească vatra strămoșească și să se mute în alte localități, nu are nimic comun cu "îmbunătățirea" organizării administrative a teritoriului statului. "Reorganizarea administrativ-teritorială" este o acțiune mai de amploare, care privește în esență modificarea numărului nivelurilor de organizare a unităților administrativ-teritoriale și a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și proiecte privind această problematică. Referitor la primul aspect, analizele privind securitatea și apărarea națională românească au fost marcate de diverse dezbateri de specialitate viu disputate, care au dat de-a lungul timpului diferite denumiri, cum ar fi: apărarea gliei strămoșești, războiul întregului popor, localitățile românești ca cetăți de muncă, luptă și apărare, doctrina militară românească, apărare națională etc. În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, originalitatea ideilor puse în dezbatere pe acestă temă a fost dată de specificitatea românească în analiza
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
p. 245). În ideologia pronatalistă, avortulxe "„avort" apare ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, duce la „declinul mâinii de lucru”, subminează independența patriei, denaturează „împlinirea destinului femeiesc”, este un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuținează patrimoniul „partidului părinte” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, pp. 124-130). Avorturile în spital se făceau cu aprobarea procuraturii, eventual cu un procuror prezent în astfel de cazuri. Medicii și moașele riscau închisoarea și retragerea dreptului de a profesa dacă nu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
zidurile ce se lățesc etc; urmează invocația (justificarea temei) și, partea cea mai Întinsă, evocarea istoriei și a păstorilor ei mari, „martiri ai vitejiei”, de la Traian la Minai; vine, din nou, tema autorului (interpretarea simbolurilor): „O ziduri! rămășiță din slava strămoșească! O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea românească, În muta voastră șoaptă cîte-mi vorbiți acu.” Într-o lamentație obosită, cu slabe mijloace figurative. Comparația poeziei cu glasul preacobitor al cucuvăii, vestala acestor ziduri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]