33,947 matches
-
2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârii Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european
ORDIN nr. 280 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265254]
-
și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârii Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020, cu modificările ulterioare, ... ținând cont
ORDIN nr. 280 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265254]
-
baza existenței unei dizabilități constituie o formă de discriminare, demonstrând eșecul de a oferi sprijin și servicii în comunitate persoanelor cu dizabilități care sunt astfel forțate să accepte segregarea în instituții. Respectarea dreptului la viață independentă necesită, printre altele, schimbări structurale precum dezinstituționalizarea în toate formele sale și sistarea procesului de instituționalizare. În prezent, un număr mare de persoane trăiesc în servicii sociale de tip rezidențial, iar numărul din ultimii ani este într-o ușoară creștere. În România, la data de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
cancerului de col uterin, precum și la vaccinarea anti-HPV. Personalul medical și psihosocial din serviciile dedicate persoanelor cu dizabilități este insuficient pregătit pentru a oferi consiliere privind SSR. Accesul limitat la servicii de SSR este cauzat nu doar de probleme structurale privind acordarea serviciilor, ci și de un context cultural dominat de prejudecăți. Obiectiv specific 3: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la tratament, cu demnitate și respect Descrierea situației: Persoanele cu dizabilități trebuie să poate utiliza servicii medicale la același standard
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
61 O explicație este capacitatea redusă de acces în instituțiile culturale, care va fi analizată mai jos. Nu există suficiente date pentru a putea avea o perspectivă comprehensivă despre implicarea creativă a persoanelor cu dizabilități în activități culturale. Aceiași factori structurali care limitează consumul persoanelor cu dizabilități acționează ca obstacole și pentru realizarea lor profesională din postura de creatori de cultură. Persoanele cu dizabilități consideră că prezența în spațiul public a unor persoane cu dizabilități creatoare de cultură și artă este
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
orice formă şi mediu, incluzând internetul, informaţiile referitoare la numele beneficiarului, CUI, suma şi/sau scopul ajutorului de stat acordat, aşezarea geografică a proiectului (localitatea şi judeţul). Informare şi Publicitate 10.1 Măsurile de informare şi comunicare privind operaţiunile finanţate din instrumente structurale sunt definite în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei Europene (CE) Nr. 1303/2013 şi Regulamentului CE Nr. 821/2014 ( art. 3 , art. 4 şi Anexa nr. II) privind stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 , cu modificările şi completările ulterioare
GHIDUL SOLICITANTULUI din 24 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255703]
-
terorismului, activitate desfășurată în cadrul proiectului SRSP 2020/137.01 «Money Laundering and Terrorism financing Risks Compliance: Implementing a National Mechanism to Asses and Manage Money Laundering and Terrorism Financing Risks in Romania», proiect finanțat în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale 2017-2020“, aprobat în ședința Guvernului din data de 16 martie 2022, în temeiul art. 29 și al art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite
DECIZIE nr. 454 din 2 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258830]
-
Curtea a reținut că există o anumită ordine de soluționare a condițiilor de admisibilitate reglementate de Legea nr. 47/1992, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții. Această ordine este următoarea: (i) identificarea elementelor structurale ale excepției de neconstituționalitate conform art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) cu referire la noțiunea „excepțiilor“ din Legea nr. 47/1992 pentru a determina dacă cererea formulată se constituie într-o veritabilă excepție; (ii) analiza condițiilor de
DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267231]
-
și Administrației a rezultat că structura de rezistență a planșeului Unirii, situat în municipiul București, zona Piața Unirii, și care acoperă râul Dâmbovița între intersecția dintre străzile Căldărari, Halelor și Bulevardul Dimitrie Cantemir, prezintă o serie de degradări la elementele structurale, care pot avansa rapid și care impun o serie de lucrări de intervenție pentru a evita un eventual colaps nedorit al structurii sau al unor părți din aceasta, luând în considerare faptul că planșeul Unirii se află într-o zonă
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267395]
-
a noțiunii de „autoritate publică“ prevăzute în art. 175 alin. (2) și art. 176 din Codul penal, astfel cum aceasta a fost definită prin Decizia nr. 18/2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală: „totalitatea formelor structurale chemate să exercite prerogative de putere publică atât la nivelul statului, cât și la nivelul comunităților locale“ sau prin Decizia nr. 37/2022 a aceluiași complet: „pentru definirea autorităților publice în sensul legii penale se impune raportarea la dispozițiile din Constituția
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
clădiri realizate după 1950, dar nu și la evitarea distrugerilor și pagubelor cutremurului din 1977 în privința clădirilor înalte realizate înainte de 1940 (care au rămas în funcțiune, până în prezent, fără consolidări, având avarieri neevaluate) sau a unor tipuri structurale cu vulnerabilități specifice. Înainte de cutremurul din 1977, normele inginerești erau considerate principala sursă de asigurare a siguranței structurale, nefiind luate măsuri de evaluare sau consolidare a clădirilor construite înainte de normativul din 1963 sau a celor care suferiseră avarieri
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
realizate înainte de 1940 (care au rămas în funcțiune, până în prezent, fără consolidări, având avarieri neevaluate) sau a unor tipuri structurale cu vulnerabilități specifice. Înainte de cutremurul din 1977, normele inginerești erau considerate principala sursă de asigurare a siguranței structurale, nefiind luate măsuri de evaluare sau consolidare a clădirilor construite înainte de normativul din 1963 sau a celor care suferiseră avarieri la cutremurul din 10 noiembrie 1940. De asemenea, nu au existat înregistrări accelerografice la cutremure puternice în teritoriul național
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
România într-o țară rezilientă la cutremure până în anul 2050. România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie. Astfel, în elaborarea actului normativ s-
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
dedicate, bazate pe analiza cost-beneficiu și pe baza impactului asupra mediului (repectarea principiului “Do not significant harm”). De asemenea, programele de investiții trebuie să cuprindă un set de criterii clare și imparțiale pentru decizia de înlocuire, ținând seama de beneficiile structurale și funcționale, iar implementarea unor astfel de programe trebuie să fie precedată de crearea mecanismelor juridice, economice și financiare care să facă posibilă acest tip de soluții. Setul de criterii menționate trebuie să fie bazat pe analize cost-beneficiu, pe studii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
planificarea intervenției, pot fi în general grupate în patru categorii: – Identificare: identificator unic al clădirii, localizare (de ex. cod SIRUTA, adresă, coordonate geografice), funcțiune a clădirii (de ex. școală, spital, clădire de birouri etc.), printre alte date. ... – Vulnerabilitate seismică: sistem structural (de ex. cadre din beton armat, zidărie nearmătă etc.), an de construcție, înălțime, suprafață construită, număr de ocupanți și vizitatori ai clădirii, active și echipamente în clădiri, lucrări anterioare de consolidare sau reabilitare, lucrări de intervenție realizate fără autorizație, expertiză
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
normativului (codului) folosită pentru proiectarea clădirilor este un factor important în evaluarea vulnerabilității seismice, acesta nu este suficient pentru a o caracteriza în întregime. Vulnerabilitatea seismică a unei clădiri poate fi afectată și de alți factori precum calitatea execuției, modificările structurale post-construire, funcțiunea, ratele de ocupare și degradările suferite de clădire. Pentru a include în evaluare și aceste aspecte, fondul construit se poate grupa în tipuri reprezentative de clădiri, în funcție de practicile de construcție din România de-a lungul anilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
de ocupare și degradările suferite de clădire. Pentru a include în evaluare și aceste aspecte, fondul construit se poate grupa în tipuri reprezentative de clădiri, în funcție de practicile de construcție din România de-a lungul anilor, astfel că sistemele structurale din zidărie portantă sunt specifice preponderent clădirilor vechi (perioada Pre-cod), iar sistemele structurale din beton armat sunt specifice preponderent perioadelor ulterioare Pre-cod. În prezent, cele mai multe clădiri sunt, fie cu sisteme structurale din zidărie portantă (în cazul clădirilor rezidențiale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
aceste aspecte, fondul construit se poate grupa în tipuri reprezentative de clădiri, în funcție de practicile de construcție din România de-a lungul anilor, astfel că sistemele structurale din zidărie portantă sunt specifice preponderent clădirilor vechi (perioada Pre-cod), iar sistemele structurale din beton armat sunt specifice preponderent perioadelor ulterioare Pre-cod. În prezent, cele mai multe clădiri sunt, fie cu sisteme structurale din zidărie portantă (în cazul clădirilor rezidențiale cu regim mic de înălțime), fie cu sisteme structurale din beton armat monolit
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
de-a lungul anilor, astfel că sistemele structurale din zidărie portantă sunt specifice preponderent clădirilor vechi (perioada Pre-cod), iar sistemele structurale din beton armat sunt specifice preponderent perioadelor ulterioare Pre-cod. În prezent, cele mai multe clădiri sunt, fie cu sisteme structurale din zidărie portantă (în cazul clădirilor rezidențiale cu regim mic de înălțime), fie cu sisteme structurale din beton armat monolit (turnat in-situ). Folosirea betonului prefabricat este limitată, în prezent, la clădirile comerciale sau industriale cu un singur nivel. Figura 3.3
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
perioada Pre-cod), iar sistemele structurale din beton armat sunt specifice preponderent perioadelor ulterioare Pre-cod. În prezent, cele mai multe clădiri sunt, fie cu sisteme structurale din zidărie portantă (în cazul clădirilor rezidențiale cu regim mic de înălțime), fie cu sisteme structurale din beton armat monolit (turnat in-situ). Folosirea betonului prefabricat este limitată, în prezent, la clădirile comerciale sau industriale cu un singur nivel. Figura 3.3 Nivelul de proiectare a clădirilor de învățământ conform normativului de proiectare seismică Sursa: SIIIR, https://www.siiir.edu.ro. Figura
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
tehnologia de execuție a construcțiilor din România. Figura 3.5 Tehnologii de construcție pentru locuințe în perioada 1965 - 1985 Avram 1987. Notă: Panourile mari se referă la structuri făcute din pereți din beton armat prefabricați În raport cu tipul de sistem structural, fondul construit existent cuprinde în principal tipurile de clădiri descrise în Tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Tipuri de clădiri principale în România în raport cu tipul de sistem structural Tip de sistem structural Structuri autohtone Zidărie portantă Cadre de BA monolit
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
din pereți din beton armat prefabricați În raport cu tipul de sistem structural, fondul construit existent cuprinde în principal tipurile de clădiri descrise în Tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Tipuri de clădiri principale în România în raport cu tipul de sistem structural Tip de sistem structural Structuri autohtone Zidărie portantă Cadre de BA monolit Pereți de BA Practici generale de construcție Majoritatea clădirilor rurale sunt construite din materiale disponibile local. Structurile vechi erau construite predominant din zidărie portantă. Structurile de BA încep
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
armat prefabricați În raport cu tipul de sistem structural, fondul construit existent cuprinde în principal tipurile de clădiri descrise în Tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Tipuri de clădiri principale în România în raport cu tipul de sistem structural Tip de sistem structural Structuri autohtone Zidărie portantă Cadre de BA monolit Pereți de BA Practici generale de construcție Majoritatea clădirilor rurale sunt construite din materiale disponibile local. Structurile vechi erau construite predominant din zidărie portantă. Structurile de BA încep să fie construite în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
cinci etaje) sau cu regim ridicat de înălțime, construite după anii 1960. Majoritatea structurilor înalte construite între 1963 și 1977 sunt de acest tip. Folosit după 1960. Între 1960 și 1977, în afara Bucureștiului s-au construit clădiri cu sistem structural cu panouri mari, cu patru sau cinci etaje; în București s- au construit și clădiri cu sisteme structurale cu panouri mari, de șapte sau opt etaje. Educație Unități de învățământ construite înainte de 1970 sunt realizate în general din zidărie
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
și 1977 sunt de acest tip. Folosit după 1960. Între 1960 și 1977, în afara Bucureștiului s-au construit clădiri cu sistem structural cu panouri mari, cu patru sau cinci etaje; în București s- au construit și clădiri cu sisteme structurale cu panouri mari, de șapte sau opt etaje. Educație Unități de învățământ construite înainte de 1970 sunt realizate în general din zidărie portantă. Unitățile de învățământ construite după 1970 au în general structuri de BA (fie monolit, fie prefabricat). Sănătate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]