3,542 matches
-
Psychanalyse, son image et son public, Paris, PUF, 1976, pp. 253-263 1.2. Tipuri de discursuri analizate Pentru cel ce studiază reprezentările sociale, sînt posibile patru surse de date textuale. Prima este elaborată în cursul interviurilor, fie ele semi-directive, foarte structurate sau nu (cercetări clasice de Chombart de Lauwe, Herzlich, Jodelet, Kaës, Moscovici etc.). A doua constă în a înregistra sau a nota mișcarea conversației și alte tipuri de interacțiuni verbale naturale într-un grup, un loc public sau în orice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vom mulțumi să sintetizăm într-un tabel diversitatea modalităților de studiu al RS dintre care unele (semnalate cu *) vor fi detaliate ulterior. Diversele modalități de construcție a datelor despre RS Forme de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar diferențiator semantic*, scară de distanță socială, evaluări "pereche" de cuvinte*...) Asociative Test asociativ* Rețele de asocieri* și harta asociativă Scheme cognitive de bază* Inducție prin scenariu ambiguu* CONVERSAȚIONALE Dialectice și mai mult sau mai puțin interactive Interviu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să sintetizăm într-un tabel diversitatea modalităților de studiu al RS dintre care unele (semnalate cu *) vor fi detaliate ulterior. Diversele modalități de construcție a datelor despre RS Forme de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar diferențiator semantic*, scară de distanță socială, evaluări "pereche" de cuvinte*...) Asociative Test asociativ* Rețele de asocieri* și harta asociativă Scheme cognitive de bază* Inducție prin scenariu ambiguu* CONVERSAȚIONALE Dialectice și mai mult sau mai puțin interactive Interviu (non-directiv, comprehensiv
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
poate fi întreprinsă după modalități structuraliste sau mai fenomenologice și plurivalente, cu riscul de a pierde din rigoarea metodologică. * Studiul conținuturilor unei RS este de neînlocuit, dar trebuie să știm să alegem tehnicile cele mai apropiate de formele asociative sau structurate. Partea a treia Dinamică și praxis Capitolul 5 Identificarea structurii Obiective * Prezentarea cîtorva proceduri accesibile pentru a pune în evidență existența elementelor din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
obiect sau de "identitate slabă" (Rouquette, 1998, p. 93). O informare mai activă nu depinde direct de modul de "difuzare". 2.2. Propagare și atitudine În acest caz, există o relație mai puternică între un aparat ideologic instituționalizat, raționant și structurat, animat de personal și de lideri spirituali. Biserica Catolică și presa ei sau alte instituții de acest tip adoptă, în fața psihanalizei, o poziție selectivă și atentă. Noțiunea de atitudine, mai marcată afectiv decît cea de opinie, se potrivește mai bine
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
valorilor inovatoare, originale sau de adeziune la noi practici. Implică o criză morală sau spirituală a actorilor (stare în devenire) care o trăiesc și înflorirea reprezentărilor eterogene, cu va-lență contradictorie, care răstoarnă radical sau progresiv un cîmp cognitiv convențional sau structurat. "Sche-mele stranii" sînt un exemplu al unor astfel de procese. Credință, valoare, ideologie: trimite la forme sistematice, de tip religios, moral, științific sau politic, mai permanente, transistorice, ritualizate sau instituționalizate, ale reprezentărilor. O valoare se compune din principii generale și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
spontană a unei ordini prin intermediul unor "procese cooperante". Este aici vorba de fenomene de autoorganizare care apar în anumite condiții (e.g., în reciclarea și ecologia urbane, în asimilarea migrației temporare sau definitive etc.). De obicei, apariția spontană a unei organizări structurate corespunde unei morfogeneze absorbite de un sistem mai amplu. Se specifică apariția "unei morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dintr-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale." (Boutot, 1993/1997, p. 42). Să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Desigur că panideea conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria Irak Iran Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese ca viitori atractori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acțiuni și structuri se sprijină pe însăși existența agenților sociali. Spre exemplu, structurarea rețelelor de comunicare lingvistică prin internet nu ar fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare a actorilor participanți la traficul online. Și, invers, în lipsa unei rețele de comunicare structurată predefinită, agenții comunicaționali nu ar avea acces la relee de comunicare. Dubla interveniență se reduce, în cele din urmă, la stratificarea prin act: comunicarea prin acțiunile agenților produce niveluri diferite ale restructurării societale. Mai concret, actul comunicării (în exemplul de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un conținut informațional cât mai vast, sondând în vederea schițării unei imagini cât mai obiective a fenomenelor avute în discuție atât domeniile artistice, cât și cele extra-artistice, precum cel religios, filosofic, istoric, mitologic, psihologic, sociologic sau economic 7. Astfel concepută și structurată, cercetarea noastră nu s-a dorit a fi o reflecție rigidă a unei viziuni strict religioase sau dogmatice, cum poate ar fi fost de așteptat în cazul unei teme ce are ca principal obiect de dezbatere sacrul. Conștientizarea pregătirii noastre
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Activitatea sportivă de performanță: în școli și licee cu clase speciale sau în cluburi și asociații sportive. (Niculescu G., 2006). Capitolul II NOȚIUNI DEFINITORII ALE DISCIPLINEI GIMNASTIC) Gimnastica este o disciplină sportivă ce cuprinde exerciții naturale și construite, alese și structurate științific, pentru a putea fi folosite atât în educație fizică cât și în activitatea sportivă de masă și de performanță. Această disciplină este definită ca un „sistem de exerciții fizice, aplicat analitic și global, care influențează selectiv și cumulativ aparatul
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
să fie incluse și rezolvate într-un model de pregătire anual al echipei reprezentative a școlii respective sau un plan anual de pregătire. Handbal III 71 În general, un model de pregătire cuprinde mai multe componente modelatoare sau obiective generale, structurate și adaptate la caracteristicile și particularitățile școlii respective, încercând să acopere toate problemele acesteia, respectiv: Motivația generală cu obiectivele aferente Resursele umane necesare: organizatorice, de instruire a jucătorilor, a echipei; Resursele materiale, financiare, etc.; Resursele didactice, metodice; Evaluarea finală sau
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
a actului de predare - învățare impune un apel permanent la modul euristic de cunoștințe, concretizat prin aceea că învățătorul efectuează cu elevii o anumită activitate comună de cercetare ,de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine structurată metodologic este de datoria noastră să explorăm acest domeniu pentru a evalua capacitatea de înțelegere și de dezvoltare a unei gândiri logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din învățământul primar, trebuiesc precizate unele direcții
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
capitol am căutat să clarificăm conceptul de interdisciplinaritate comparativ cu intradisciplinaritatea, multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Tot în acest capitol am arătat despre interdisciplinaritate -modalitate de gândire și acțiune ; implicațiile interdisciplinarității în planul instructiv - educativ. O altă idee pe care este structurată lucrarea este prezentată în capitolul al doilea unde am înserat câteva considerații privind interdisciplinaritatea în învățământul primar și posililități de introducere a interdisciplinarității în învățământul primar actual. Capitolul al treilea al lucrării „Interdisciplinaritatea - necesitate obiectivă a învățământului primar”cuprinde câteva
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
riscul unei neînțelegeri. În cele din urmă, utilizarea unei metode de analiză pe care fiecare participant la discuție poate să o stăpînească îi ajută pe cititori să depășească sentimentul de inhibiție pe care îl determină o interpretare stălucită dar imprevizibil structurată. Ceea ce m-a cîștigat pentru demersul de față este senzația că profesorul, cînd transmite dorința de a înțelege literatura, poate în același timp să inhibe prin perfecțiunea prezentării. O dată ce mi-am însușit o teorie, am observat un progres în calitatea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
teorii despre textele narative atrage după sine definirea unui număr de concepte-cheie. O parte considerabilă a acestei cărți este consacrată tocmai acestor definiții. Dar să începem cu cîțiva termeni de bază. Deci, în cadrul acestei Introduceri, un text este un întreg structurat, finit, compus din semne lingvistice. Ansamblul finit de semne nu înseamnă că textul în sine este finit, pentru că înțelesurile lui, efectele, funcțiile și contextul nu sînt astfel. Finit" înseamnă doar că există un prim și un ultim cuvînt ce pot
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ale textului, punînd accentul pe acest aspect în pofida unor principii, abstractizări ori generalizări. Cu alte cuvinte, "prezumpția realistă" este un termen de comparație, o măsură prin care putem înțelege ori, în mod alternativ, putem să ne minunăm de natura clar structurată a fabulei. Acest punct de plecare implică o consecință: tot ceea ce se poate spune în legătură cu structura fabulei este determinat într-o anumită măsură de faptele extraliterare. Anumiți cercetători din acest domeniu chiar se consideră antropologi ori sociologi, zona lor de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este inconsistent și că, în ciuda puterii de care dispune, nu poate domina cursul vieții, cu atât mai puțin moartea. Dar ceea ce pare să sugereze Papa Francisc, în fața realității corupției ce se răspândește înaintea noastră, în mod așa de profund și structurat, prezentată în primele pagini ale acestei reflecții, se referă la faptul că probabil trebuie să regândim într-un oarecare mod însăși ideea de iertare, pentru ca ea să nu fie banalizată și nici să apară ca o cale prea facilă. În
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei și imaginației. În sens strict, retorica populară este asemenea unui schimb simbolic sau a unui schimb structurat social. De exemplu, în satul tradițional povestitorii sau "gura satului" făceau dintr-un fapt privat unul de importanță comunitară, care putea să capete accente neobișnuite. Aceeași încărcătură simbolică o regăsim și în cazul dictoanelor, proverbelor 262 sau sentințelor. În privința divinației
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și devin treptat precise și automatizate. Acțiunea motrică este un ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizează un tot unitar în scopul rezolvării unor sarcini imediate care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activități motrice (Cârstea, 1993, p. 18). Acțiunile motrice se „clădesc” pe acte motrice precise și automatizate. Combinarea actelor motrice, exersarea și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
candidat se poate promova"68. A fost un site de campanie care a încurajat interactivitatea dintre candidat și utilizatorii, potențiali alegători, prin postarea comentariilor și materialelor video pe care ei înșiși le puteau încărca pe site. A fost un site structurat și utilizat pentru furnizarea de informații, pentru etapele campaniei electorale, pentru generarea de resurse, pentru relaționarea și consolidarea partidului verzilor și promovarea participării societății civile. Candidatul a oferit informații despre el însuși și despre obiectivele sale politice, a anunțat, atât
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
repercusiuni afective profunde. Pe plan operativ, urmarea evoluției cognitive și intrarea în gândirea operațională depinde de aptitudinea pentru lectură. Pe plan psiho social, copilul de vârstă școlară va trăi două experiențe complementare. El va descoperi caracteristicile unei societăți industriale puternic structurate, axată pe productivitate și performanță în care școala reprezintă modelul. La nivelul relațiilor interpersonale cu semenii, jocul cu reguli va fi ocazia pentru el de a face descoperirea cooperării. Pe plan afectiv, copilul de 7 ani intră într-o perioadă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și o raportare mai bună la propriile opinii; -o participare activă în viața grupului, o cooperare creativă, de exemplu, intervenția asupra evoluției regulilor pentru a propune o modalitate particulară de acțiune. Jocul poate avea în acest stadiu un caracter mai structurat redând poate o prognoză a acțiunii colective. În altă ordine de idei, grupul de adolescenți va fi susceptibil de a finaliza prin concentrarea unui anume număr de ordine de joc, de reguli având o semnificație tactică. Importanța „stilului” de animație
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]