2,009 matches
-
nu opun nimic oxidării generale a mediului. Doar cuplându-le cu plante fotosintetizante, capabile a folosi mai departe produșii de oxidare bacteriană, se poate obține o depoluare reală, adică tradusă prin reducerea potențialului redox al efluentului. O face foarte bine stuful, dar exemplul tipic, pe care Îl susțin din toată inima, e Pistia, zambila de apă, nu atât pentru acțiunea sa, de altfel comună pentru toate plantele, cât pentru viteza de invidiat cu care o face; un Făt-Frumos vegetal... Și, spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluarea mediului. Că astăzi o face o specie, iar mâine o alta, mai bine adaptată unui mediu care Între timp s’a mai schimbat puțin n’are, așa cum cred eu cel puțin, nici o importanță. Paralela de mai Înainte, dintre autohtonul stuf și venetica zambilă de apă, a fost menită tocmai sublinierii acestui aspect. Și aceasta pentru că există o evoluție, mai precis o lege care nu permite existența unei stări staționare a Universului și prin el a Pământului. Că uneori această evoluție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu, ci prin intermediul unei mlaștini. Vegetația acesteia, aproape exclusiv alcătuită din stuf și papură, deci din plante monocotiledonate, implicit Înzestrate cu o putere reducătoare remarcabilă, asigură o depoluare eficientă, paralel cu producerea de biomasă, bună drept combustibil, ori pentru fabricarea hârtiei. Rămân dator cu câteva detalii. Cândva, râurile noastre de șes erau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel spus, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare, care este mereu Împrospătată, oxidarea este Împiedicată. Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă, se ajunge la pădure. Și asta, În urma unei acțiuni nefondate, minore chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă, se ajunge la pădure. Și asta, În urma unei acțiuni nefondate, minore chiar. Buturuga mică răstoarnă carul mare. S’a impus, În urma acelui impact informațional, ca o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se reproduc oarecum similar și la ecosistemele agricole, cam singurele la care omul are acces direct, afară de cazul, destul de probabil, al unei agriculturi sau biotehnologii energetice, practicată pentru obținerea de biomasă, evident În zone improprii agriculturii curente sau al exploatării stufului pe care, Într’un capitol anterior, Îl vedeam În bălțile pe care le doresc renăscute În avalul orașelor, menite a desăvârși epurarea scursorilor orașului. Biomasa utilizabilă drept combustibil ce rezultă dintr’un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a determinat să ridice treptat acoperișul, sub care adăuga un zid scund din același pământ, ridicând astfel și podeaua. Încet-Încet, s’a ajuns astfel la casă, dar alcătuită din aceleași materiale ca și bordeiul: pământul local și materiale vegetale, precum stuful, pentru acoperiș. Până aici, din punctul de vedere al impactului asupra mediului, nimic deosebit. Era suficient abandonul locuinței ca aceasta să se topească În mediul ambiant. De un oarecare impact se poate vorbi abia atunci când aceste locuințe se aglomerează, fortificate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică superioare; acelea Însă au nevoie de condiții oxidante, ceea ce Încă nu e cazul. Poate de asta nu vedem stuf În lacurile montane, deși nu Întotdeauna poate fi incriminată altitudinea; doar că apa e Încă reducătoare. Nu trebuie Însă să ne facem griji: În lanțul trofic, chiar dacă producătorul, planta, e inferior, heterotrofele sunt foarte diversificate, inclusiv animale superioare, adică vertebrate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fapt ce generează oxidarea apei lacului; În alți termeni, finalul acestei prime etape poate fi caracterizat prin creșterea entropiei, lucru firesc Vieții În condițiile unui aport energetic limitat. Și astfel urmează a doua etapă: lacul e invadat, dinspre țărm, de stuf, papură, rogoz, de Iris nu Crețu, ci pseudacorus, adică stânjenei de baltă. Toate sunt monocotiledonate, adică plante dintre cele mai evoluate, cu putere reducătoare mare asupra mediului, dar și productivitate de biomasă. Ce lasă ele În urmă, În ofensiva lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
voia noastră. Fără voie, prin bălțile ori malurile râurilor, acolo unde Încă n’au devenit simple canale de scurgere, deși ceea ce curge pe ele nu mai este de multe ori apă, adică În acele locuri invadate, la modul benefic, de stuf, papură, rogoz. Și, paradoxal, chiar dacă o vedem sau am dori-o altfel, Delta Dunării e, din acest punct de vedere, o vastă stație de epurare biologică a unei bune bucăți a Europei, ce ferește Marea Neagră de soarta nu prea de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
traversând Dunărea cu bacul, am avut curiozitatea să iau probe de apă. Determinarea potențialului redox a confirmat afirmația de mai Înainte, fiind găsit mai mic la malul stăpânit de vegetație decât la mijlocul fluviului. Numai că eficiența maximă o au papura, stuful, rogozul și alte monocotiledonate acvatice. Arborii luncii sunt mai puțin eficienți; de fapt, existența lor e o consecință ori o certificare a eficienței acelei compatibilizări. În paranteză fie spus, tot răul spre bine; ca râu de graniță, din nefericire pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căci modifică regimul hidrologic al râului, divide ecosistemele acvatice etc.; o poluare mai ocultată deci. Cât despre atomocentrale, poluarea lor e Încă mai ocultată, căci se manifestă doar accidental, deci imprevizibil. Deci, ce-ar trebui făcut? Să semănăm pe maluri stuf? Nicidecum. Vine el singur, dacă nu-l deranjăm cu agricultura dusă până la firul apei. Deci să Împiedicăm accesul tehnologiei În ceeea ce trebuie să devină o luncă, plantând arbori, adică făcând ceva oarecum invers decât a făcut altundeva natura, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă nu-l deranjăm cu agricultura dusă până la firul apei. Deci să Împiedicăm accesul tehnologiei În ceeea ce trebuie să devină o luncă, plantând arbori, adică făcând ceva oarecum invers decât a făcut altundeva natura, dar cu aceeași finalitate. După ce stuful Își va lua În primire domeniul pe deplin și va realiza epurarea, naturalizarea râului, acești arbori, chiar tânjind până atunci, vor deveni semincerii viitoarei lunci regenerate. Evident, amintindu-mi de capitolul trecut, să plantăm arbori autohtoni, din aceia pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
naturalizarea râului, acești arbori, chiar tânjind până atunci, vor deveni semincerii viitoarei lunci regenerate. Evident, amintindu-mi de capitolul trecut, să plantăm arbori autohtoni, din aceia pe care-i vedem mai bătrâni - deci adaptați - Într’o luncă naturală, căci și stuful pe care-l ajută să se instaleze e autohton. Digurile pot fi plasate În exteriorul luncii. E mai scump, se “pierde” ceva pământ, dar natura e protejată. În fond, nu ne-a obligat ea nici să ne Înmulțim, nici să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o materie cvasiindicibilă: „Garoafe negre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
klon „ram”; magh. erdő „pădure”; lat. silva „pădure, vegetație, plante”, palus, dis (mlaștină cu vegetație specifică), vgr. αλσος „crâng” etc. Prin pierderea miezului lichid au rezultat forme ca engl. wood față de germ. Wald, rom. pădure față de lat. palus, paludis „baltă, stuf”. Anticul Padus a fost redus la Pô, iar pluralul padi, orum „arbore (la izvoarele râului Pô) din care curge rășină” (Q.-D.) explică pe r din finalul românescului pădure, ca și germ. Wald, pl. Wälder, sau rom. falduri. A privi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
electrică în activități ce presupun procese de extragere din natură a unor obiecte ale muncii care există și se reproduc independent de intervenția omului, procese de prelucrare a produse lor extrase din natură, a produselor agricole și ale exploatării forestiere, stufului și pescuitului, precum și procese de restabilire a parametrilor tehnici și calitativi inițiali ai produselor industriale. Consumatorii industriali pot fi, în funcție de valoarea puterii contractate, mari sau mici. 2. Servicii publice - consumatori de tip industrial care utilizează energia electrică pentru activități de
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
înfipt în curte, în jurul căruia erau anumite semne ce reprezentau diferite activități. Printre problemele asupra cărora mama îmi atrăgea atenția de fiecare dată când pleca de acasă era problema focului, și aceasta din cauză că toate construcțiile din curte erau acoperite cu stuf și paie. Tot din primii ani îmi reamintesc cu câtă bucurie așteptam să vină sămbăta și duminica, când mama pregătea pâinea, plăcinte, alivenci și alte preparate pentru ca duminica să nu gătească și să putem merge la biserică. Bucuria era mare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
știu să fi fost consemnat în documente. Satul are ulițele înguste, întortochiate, ceea ce dovedește vechimea lui. Casele erau confecționate din lut turnat în forme de lemn direct în pereți. Ușile caselor, ca și ferestrele, erau mici. Casele erau acoperite cu stuf, cu strujeni sau chiar cu paie de grâu sau de secară. Locuitorii erau muncitori pe moșiile boierești rămase după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza le-a dat țăranilor o parte din moșiile lor. În anul 1714 când domnitorul Constantin Brâncoveanu a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unde a reluat dialogul”. Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era de lut frământat cu balegă de cal și întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei-preotese. A murit sărac, iar anecdota este singura amintire, căci între timp crucea de piatră de la mormântul său a căzut și n-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de dascăl. În Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
legumelor folosea tineret din sat. Neculai Bulgaru, era de aceiași vârstă cu tata și bun prieten și adesea stăteau de taină amândoi ore întregi în duminici și sărbători. La intrarea în grădina de zarzavaturi era o casă mare, acoperită cu stuf, cu câteva camere și bucătărie, în care dormea grădinarul și oarecari oameni care munceau în grădină. UN COR ÎNGERESC Într-o primăvară Neculai Bulgaru n-a mai angajat tineret din sat la munca din grădina de zarzavat. A adus un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dreapta străjuită de un semn mare, colorat: Alfonso Aguavil curandero de fama internacional (vindecător???? Revizuiesc informațiile de la Maximilian care mi-a explicat că gazda se ocupă cu turismul). Oprim în fața unei case din lemn, cu acoperiș dintr-un fel de stuf, în mijlocul unei pajiști largi, străjuită de copaci înalți. La dreapta casei, un bananier plin cu banane ademenitoare, în fața casei, un tufiș cu flori de un roșu-aprins, și, atârnând de acoperiș, tot în fața casei, niște borcane cu șerpi morți făcuți ghem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]