9,389 matches
-
de autodeterminare, iar pe de altă parte, migrația poate intensifica subordonarea existentă, dată fiind dependența sporită față de bărbați într-un mediu nefamiliar/ostil și stresant/nesigur, cel din țara-gazdă. Migrația poate, de asemenea, să dea naștere la noi forme de subordonare pentru ele, respectiv la rasism-etnicism și nativism, pe care imigrantele în Statele Unite le-au trăit la începutul secolului (Friedman-Kasabaxe "Friedman-Kasaba, K.", 1996). Schimbarea circumstanțelor din viața multora dintre aceste femei, care intră pe piața forței de muncă remunerate numai după ce
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ca fiind „starea de lucruri în sfera relațiilor de gen dintr-o instituție dată” (1987, p. 120). Cu alte cuvinte, practicile dintr-o anumită instituție pot diferenția tipuri de diviziune de gen a muncii și, ulterior, tipuri de dominație și subordonare de gen. Connellxe "Connell, R.W." spune că relațiile de gen apar în orice instituție. Fiecare organizație (el le include aici și pe cele formale, precum școlile, dar și instituții mai difuze, cum ar fi piețele, statul sau chiar anturajul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de-a lungul dezvoltării lor au descoperit că tezele teoriei modernizării nu au apărut în cadrul proiectelor de dezvoltare din Sudul global (de altfel, nici în țările industrializate). Includerea femeilor în procesul de producție industrială, precum și credințele și tiparele tradiționale ale subordonării femeilor pot coexista, pătrunderea pe piața muncii netrebuind să înlocuiască îndeplinirea de către femei a rolurilor statornicite. Economiștii politici feminiști examinează în prezent dezvoltarea simultană a economiei formale, a celei informale și a celei de subzistență. Multe femei din Sudul global
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
unui comitet de direcție, care este ales, de regulă, la adunările generale ale acționarilor, formează și ei rețele de întreprindere în care nodurile sunt membrii, persoane fizice sau juridice, ai acestor comitete, iar legăturile pot fi reprezentate de relațiile de subordonare dintre acești membri. Dar fiecare membru al comitetului de direcție poate fi, la rândul său, membru în alte comitele de direcție ale altor întreprinderi, creându-se astfel o rețea a comitetelor de direcție. În cadrul întreprinderii sunt realizate o multitudine de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și a administrației patriarhale cu avizul partidului-stat, supunerea întregii organizații bisericești la un control financiar direct de către miniștrii comuniști au afectat grav funcționarea acestei instituții. Comportamentul mult mai agresiv față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, prin subordonarea ei față de Papa de la Roma și solidaritatea între comunitățile catolice din întreaga lume. Unirea cu Roma era catalogată de publicațiile comuniste drept „antinațională” și „antiistorică”, întrucât rupsese unitatea poporului român, omițându-se cu bună știință rolul pe care Biserica Unită
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de un status ambiguu, fiind tolerată, dar nu recunoscută. Modificarea legislației privitoare la cler În faza de tranziție către un regim totalitar, simpla numire în demnitățile administrative și ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi fost suficientă pentru subordonarea Bisericii dacă nu ar fi fost însoțită, începând chiar din martie 1945, de un întreg suport legislativ care să servească interesele conducerii PCR în domeniul relațiilor dintre stat și culte. Încă din toamna anului 1944, s-a demarat adoptarea unor
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
condiții acești credincioși s-au separat de Biserica Luterană, printre care au fost și pastori. Față de baptiști se deosebesc prin faptul că nu au pastori salarizați (numai personalul care deservește Uniunea Cultului este salarizat, neavând nici o ocupație) și nu au subordonare față de străinătate. Față de baptiști se deosebesc prin modul de manifestare în biserică (adunare). Nu se fac rugăciuni colective (toți credincioșii laolaltă), ci numai pe rând. Nu pretind că au darul de a vorbi în limbi și socotesc că această manifestare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
statul se afirmă, din punct de vedere sociologic, ca o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt: existența unui grup uman; existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv; existența unei puteri care conduce colectivitatea umană; stabilirea de către putere a unei ordini economice, sociale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
este esențialmente suplă pentru că s-a format în timp, fără a întruni condiții speciale de formă. Ea a transpus în practică fie voința unei persoane față de un model de organizare politică, fie interese sociale vizând: prevenirea confuziei puterilor sau a subordonării unei puteri de către alta; cutuma a fost verificată și modelată pe parcursul mai multor generații; nu se cere nicio procedură sau condiție formală pentru ca o cutumă să fie modificată. Cutuma evoluează odată cu transformările ce se produc în viața politică a statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
statul se afirmă, din punct de vedere sociologic, ca o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt: existența unui grup uman; existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv; existența unei puteri care conduce colectivitatea umană; stabilirea de către putere a unei ordini economice, sociale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
este esențialmente suplă pentru că s-a format în timp, fără a întruni condiții speciale de formă. Ea a transpus în practică fie voința unei persoane față de un model de organizare politică, fie interese sociale vizând: prevenirea confuziei puterilor sau a subordonării unei puteri de către alta; cutuma a fost verificată și modelată pe parcursul mai multor generații; nu se cere nicio procedură sau condiție formală pentru ca o cutumă să fie modificată. Cutuma evoluează odată cu transformările ce se produc în viața politică a statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sa negativă cu EC (eficiența conducerii) - 0,35 (p=0,000) demonstrează că anumite concepte trebuie redefinite în contexte organizaționale diferite, după cum anumite instrumente psihodiagnostice pot fi improprii într-o realitate organizațională semnificativ diferită. Dimensiunea verticală a organizației militare (comandă - subordonare) este însă prioritară față de cea orizontală, astfel că orientarea către superiori (SO) asigură coerența acțiunilor și unitatea de comandă (conducere). Nu este vorba despre o posibilă disfuncție în conducere - tatonarea așteptărilor nivelului superior și adoptarea unor decizii și comportamente pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cvasipublic al FRDS, au încredințat acestei organizații părți din bugetele programelor destinate reducerii decalajelor de dezvoltare din zonele lor de interes, pentru aplicarea abordării de jos în sus. Adaptarea la statutul de agenție, de implementare cu un oarecare grad de subordonare față de „proprietarii” programelor, și la proceduri și restricții noi a constituit una dintre provocările cărora organizația a trebuit să le facă față din mers și o cotitură în sistemul mental al angajaților ei. În acest context, însușirea rapidă a cunoștințelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de dezvoltare a personalității, iar alții să folosească teoria „frustrație-agresiune” în explicarea fenomenelor sociale. În teoria sa asupra personalității, Anderson a deosebit șase nivele deosebite de dezvoltare a acesteia: nivelul superior, cel al comportării sociale (plenare), ce se caracterizează prin subordonare, prin recunoașterea dominării: urmează nivelul denumit al „evitării dominării”, care constă în recunoașterea formală a dominării, însoțită de dorința de a găsi unele căi de sustragere (ocolire); celui de-al treilea nivel îi sunt proprii agresiunea, dușmănia, mânia; mai jos
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
poziția autorului, atunci, de pildă, toți revoluționarii și luptătorii pentru independență și libertate națională vor sta mai jos decât aceia care se supun în mod pasiv unei orânduiri nedrepte. Nu putem fi de acord nici cu ideea că rezistența împotriva subordonării, resemnării, este agresiune întrucât acestea reprezintă, dimpotrivă, prin sine, o rezistență la agresiune. Schematismul lui Anderson este unul din exemplele care demonstrează la ce duce teoria frustrării și agresiunii, în expresia ei pregnantă, atunci când o interpretăm pe baza unei scheme
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalității și, implicit, în transformarea calitativă a conținutului „fenomenului de frustrație”, îl au la acest nivel, „procesul de conștientizare” (care determină, prin intermediul principiilor, aprecierile morale, și a sistemelor de referință pe care le presupune transformarea calitativă a propriilor trăiri psihice, subordonarea lor normelor de nivel superior), și sistemul „dominantelor” în jurul cărora se organizează întreaga personalitate. Putem afirma, așadar, că la nivelul „socio-cultural” de adaptare, „fenomenul de frustrație” dobândește, ca toate celelalte fenomene psihice, maximum de complexitate psihologică: el se înscrie acum
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se constituie ca factor de rezistență, cel puțin un singur nesupus se revoltă... Nesupus „absurd”, care face pariul victoriei mai mult decât improbabil, în numele răzvrătirii văzute ca indispensabil mod de supraviețuire. Prin această rezistență sunt negate efectele supravegherii integrate și subordonarea pe care ea dorește să o instaureze. Balconul și „panoptizarea”tc "Balconul și „panoptizarea”" Cu Balconul, Jean Genet trimite, fără să îl cunoască, la prototipul supravegherii a cărui forță exemplară Michel Foucault o descoperea în A supraveghea și a pedepsi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de studii de piață; integrarea În structura organizatorică a băncii. II. Integrarea În structura organizatorică a organizației Poziția postului În cadrul structurii organizației A. Postul imediat superior: Director sucursală & Director de marketing din Centrală Postul imediat inferior: Nu este cazul B. Subordonări: Are În subordine: Este Înlocuit de: Înlocuiește pe: Operatorii de teren (angajați sau cooptați) Alt referent marketing, În caz că există Nu este cazul Relații: A. Ierarhice: Director sucursală, Director marketing Centrală B. Funcționale: Referenți marketing sucursală și Centrală, firme de publicitate
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Direcția Literar-Editorială) au rolul de a se verifica reciproc și de a menține o stare de mefiență (și complicitate) generală favorabilă acceptării unui joc infinit și indefinit. Deplasările periodice ale redactorilor Înspre „magnetizantele” foruri contribuie la statornicirea unei relații de subordonare și negociere care absolutizează ideea de control instituțional rarefiat, dar foarte concret la nivel interpersonal 36. Complici În adversitate, scriitorii și cenzorii Își dispută fraze și texte publicabile În interiorul unui sistem care prin natura lui este obligat să Încurajeze actul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
temporale: Dacă vrei, pot să te ajut; Când te hotărăști, vin să facem ordine în bibliotecă.); (vi) exprimarea deferenței prin folosirea pronumelor de politețe, a pluralului, a titlurilor academice (Domnule academician, vă rog să îmi acordați un interviu.); (vii) exprimarea subordonării față de interlocutor (Vă rămân dator; Aș fi onorat să...); (viii) neimplicarea comunicativă (tăcerea, replici scurte, imobilitate). Printre strategiile politeții pozitive se numără: (i) performarea unor acte de vorbire expresive de tipul complimentelor, flatărilor (Ce bluză frumoasă ai!); (ii) folosirea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timp alocat unui eveniment de socializare. Folosirea timpului în societate se leagă adeseori de conceptul de putere: a ține pe cineva la ușă să te aștepte este semnul puterii, al faptului că poți dispune de timpul celuilalt, o formă de subordonare a celuilalt propriei agende. O concepție specială asupra timpului apare în Asia: timpul este văzut circular (apud Lewis, 2005), toate evenimentele pornind și întorcându-se în același punct, iar și iar; sprijinită de o filosofie a ciclurilor vieții și a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]