6,023 matches
-
la publicațiile românești din Voivodina - „Lumina”, „Analele Societății de Limba Română”, „Libertatea”, „Cuvântul românesc”, „Tribuna tineretului” ș.a. Interes literar prezintă volumul Cugetări (1996), care însumează reflecții asupra celor mai diverse teme, dar îndeosebi În amurg (2002), carte care, așa cum precizează subtitlul, conține „memorii, confesiuni, însemnări de călătorie” ce vizează un interval de șapte decenii. Străbătute de un bine susținut suflu autobiografic, însă cu surprinzător de rare accente subiective, paginile configurează un context semnificativ, familiar autoarei: mișcarea literară, științifică și culturală a
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
MAMA ROMÂNĂ, revistă apărută la Iași în aprilie și în iulie 1930, purtând subtitlul „Artă, literatură, educație”. Publicația nu are un articol-program propriu-zis, însă din sumar reiese că tematica reflectă ambiția redacției de a se adresa „tuturor mamelor din România”, ca o componentă a unui proces educativ. Educația (privită de pe pozițiile unui sămănătorism moderat
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
, revistă apărută la Iași, neregulat între 5 octombrie și decembrie 1934, apoi lunar între ianuarie 1935 și 25 ianuarie 1936, având subtitlul „Literar, social, artistic”. Inițial director este Mihail Fridan, redactor - Iosif Ion Balu, redactor responsabil - George Moroșanu, ulterior George Ivașcu, care din 1935 figurează în calitate de redactor. Publicație de stânga, M. tipărește un articol-program (Pornim la drum) ce reprezintă mai curând un
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
MASCA, revista apărută la București, săptămânal, la 7 august și la 14 august 1916, având subtitlul „Teatru, literatura și arte”. Director: D. Karnabatt; prim-redactor: Emanoil Cerbu. Articolul-program este intitulat Teatrele noastre și vorbește despre starea instituțiilor teatrale și nevoia de repertoriu teatral. Se publică poezii de Al. Macedonski (Romanța frunzei de chiparos), Al. Obedenaru, D.
MASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288051_a_289380]
-
alcătuit o grilă prin care să interpreteze opera, ci creația însăși i-a impus o anume metodă în procesul complex de examinare critică, atunci când mijloacele de investigare apar spontan din aria informațiilor de specialitate pe care un critic le deține. Subtitlul cărții, Jocuri cu mai multe strategii, conduce spre un model matematic, chiar dacă întreaga demonstrație se plasează în zona esteticului. Criticul observă la Caragiale „cel puțin trei categorii de jocuri cu grade de generalitate și semnificație diferite: jocurile propriu-zise, jocurile textuale
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
că omul se află în centrul creației artistice, că el e scopul și justificarea supremă a artei. De aceea a putut să pară paradoxală ideea directoare prezentă în altă lucrare, editată după numai câteva luni, Artă și matematică, cu un subtitlu elocvent: Introducere în estetica informațională. E primul text scris în românește în care teoriile estetice ale lui M. Bense sunt aplicate la semiotica artelor vizuale. Dar M. nu renunță la teza fundamentală din prima sa carte, ci reia aici ideea
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
și 15 decembrie 1925, și lunar, între 1 iunie 1926 și 1 iulie 1928. Este editată de C. Rădulescu-Motru, sub îngrijirea unui comitet alcătuit din colaboratorii „Noii reviste române”. Secretar de redacție este C. Beldie. De la numărul 56/1920 are subtitlul „Socială, critică, artistică și literară”. Ambiționând să devină „un adevărat organ al întregei noastre pături intelectuale”, I.e. este o publicație independentă, „având de scop de a familiariza publicul românesc cu curentele de idei și transformările sociale din Europa, interpretând totodată
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
a sa Art poétique.” Autorul are o concepție limpede despre aliajul dintre literatură și comentariul critic, pledând sistematic pentru critica în regie (fictivizată) proprie. O parte dintre cărțile sale au comentarii de escortă ample, fiind înzestrate de pildă cu numeroase subtitluri concurente. Primul roman, Dus-întors (1988), este subintitulat Cuvântul pe dinlăuntru sau O străbăteau cu pași rari sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă sau Nicolae Iliescu. Peste mai bine de un deceniu, Depășirea interzisă (2001) etalează la rândul ei o
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
Dus-întors (1988), este subintitulat Cuvântul pe dinlăuntru sau O străbăteau cu pași rari sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă sau Nicolae Iliescu. Peste mai bine de un deceniu, Depășirea interzisă (2001) etalează la rândul ei o veritabilă arhitectură de subtitluri concurente, Viața, 9 (În construcție), Proiect de asanare a insomniei, în fine Deschis pentru renovarea timpului. Prozele lui I. se numără printre cele mai decis autoreflexive ale grupului optzecist, ele nefiind altceva decât fragmentele unui „dosar al existenței epice” (Eugen
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
intitulată Versurile celui ce povestește toate lucrurile în acest roman și având o evidentă tentă polemică, este plasată neinspirat în partea mediană a unui volum a cărui coerență rămâne în cea mai mare parte axiomatică. Discheta de demaraj (1995), având subtitlul roman/ poeme S.A., nu schimbă coordonatele definitorii ale prozei lui I. De această dată formula care ritmează și articulează textul o procură suita operațiunilor de bază presupuse de manipularea unui computer personal. Ca să schițeze în linii frânte traseul de viață
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
ÎNDREPTAR, revistă apărută la București, lunar, între 21 ianuarie și 21 aprilie 1936, având subtitlul „Literatură, artă, critică”. Redactor este Dan Smântânescu. Revista propune, în spiritul „Sămănătorului”, „întoarcerea la simplitatea pe care ne-o oglindește în fiecare clipă viața; plăsmuirea poeziei și artei plastice prin mijloace firești și necosmopolite”, critica deformării limbii și „a siluirii
INDREPTAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287546_a_288875]
-
ÎNDREPTAREA LITERARĂ, revistă apărută la București, bilunar, de la 7 martie până la 7 aprilie 1920 (trei numere), având subtitlul „Literatură, artă, știință, sport”. Fondator este Paul Ținculescu. Propunându-și să popularizeze literatura română „în păturile cele mai adânci ale poporului”, Î.l. obține colaborarea unor scriitori de prestigiu: G. Bacovia (Nocturnă), Victor Eftimiu, Radu D. Rosetti, Emil Gârleanu (Spre
INDREPTAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287548_a_288877]
-
, cotidian politic apărut la București de la 26 noiembrie 1941 până la 6 august 1944 și de la 24 până la 29 august 1944. Ziarul iese sub direcția lui I. Ștefănescu-Gruiu, apoi a lui Gr. Malciu, care este și administrator-delegat, menționându-se în subtitlu: „Cel mai răspândit și mai bine informat ziar popular”. Colaboratorii acestui periodic de politică guvernamentală elogiază politica lui Ion Antonescu și succesele armatei române de pe frontul de Est. Numeroase reportaje de pe front sunt semnate de Constantin Virgil Gheorghiu (Jurnalul de
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
anii ’80, fiecare în câte o trilogie. „Impuritatea” artei, raportul ei cu alte forme de conștiință sunt descrise și argumentate în trilogia numită de autor „generală”: Nearta-artă (I-II, 1982- 1985), Literatură și filosofie (1986). Acest din urmă volum, cu subtitlul Interacțiuni în cultura română, va fi reluat cu revizuiri importante și o răsturnare a perspectivei în O istorie a filosofiei românești (1996), cu subtitlul În relația ei cu literatura. În ambele versiuni, cartea își apropie „personalități duale” ale culturii române
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
autor „generală”: Nearta-artă (I-II, 1982- 1985), Literatură și filosofie (1986). Acest din urmă volum, cu subtitlul Interacțiuni în cultura română, va fi reluat cu revizuiri importante și o răsturnare a perspectivei în O istorie a filosofiei românești (1996), cu subtitlul În relația ei cu literatura. În ambele versiuni, cartea își apropie „personalități duale” ale culturii române, de la Neagoe Basarab, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, Ion Heliade-Rădulescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Vasile Conta, C. Dobrogeanu-Gherea până la G. Ibrăileanu, Ștefan Zeletin
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
ION CREANGĂ, publicație apărută la Bârlad, lunar, între august 1908 și iulie 1921, purtând subtitlul „Revistă de limbă, literatură și artă populară”. Redactor este Tudor Pamfile și administrator, Mihai Lupescu. Pe coperta primului număr mai figurează ca întemeietori, alături de cei doi, G.T. Kirileanu, D. Mihalache, Leon Mrejeriu, C. Rădulescu-Codin și Șt. St. Tuțescu. În articolul-program
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
ÎNDEMNUL - L’IMPULSION, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din martie 1924 până în 1927. Titlul numărului din aprilie 1924 este „Îndemnul - L’Impulsion - Incitamentum”, iar cel al numărului din septembrie 1924, „Îndemnul”. Subtitlul numărului din aprilie 1924 este „Revistă literară, științifică și folclorică cu un supliment francez și latin, a elevilor Liceului «Alexandru Papiu Ilarian» Târgu Mureș”. Director este René Larchet, profesor al Misiunii Franceze din România, iar profesori conducători sunt Arthur Dupont
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
ÎNȘIR’TE MĂRGĂRITE, periodic apărut la Rio de Janeiro, în Brazilia, din ianuarie-martie 1951 până în 1960, imprimat prin mimeografiere și având subtitlul „Literatură. Folclor. Artă. Știință. Critică”. Buletin trimestrial al Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, revista are ca redactor pe I.G. Dimitriu. Un cuvânt de deschidere relevă programul unei publicații care, ca și „Caete de dor”, ce apărea în același timp la Paris
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
, publicație apărută la București, lunar, de la 1 martie 1925 până în aprilie 1928, cu subtitlul „Revistă de sinteză modernă”, la care se adaugă „Organ al mișcării moderniste din țară și străinătate”. Avea o redacție la București, alcătuită din F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, M.H. Maxy și Ilarie Voronca, și o alta la Paris, unde se aflau
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
IZVORAȘUL, publicație apărută la Bistrița, în județul Mehedinți, lunar, din iunie 1919 până la 1 ianuarie 1941, sub conducerea lui Gh. N. Dumitrescu-Bistrița și a soției sale, Olimpia Dumitrescu. Subtitlul inițial este „Revistă de muzică populară”, din 1922, „Revista de muzică, artă populară și folclor”, iar în ultimii ani de existență, „Revistă de muzică, artă națională, folclor și teatru sătesc”. Ființând în faza romantică de culegere a creațiilor populare, I.
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
JURNALUL LITERAR, publicație apărută la Onești, anual, din iunie 1972 până în iunie 1979, cu ocazia „Zilelor culturii călinesciene”, având subtitlul „Foaie a Societății culturale «G. Călinescu»”. Colegiul redacțional e format din Constantin Th. Ciobanu, Gheorghe Izbășescu, Ioan Micu, Candiano Priceputu, Mihai Paulic. Numărului inaugural Victor Eftimiu îi trimite poezia În orașul tânăr, la cronica literară Gh. Izbășescu comentează volumul Cetatea
JURNALUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 20 februarie 1912 și 5 mai 1916. Așa cum se anunță încă din subtitlul „Littérature, arts, sciences”, revista include în paginile sale cu deosebire producții literare. În primul număr se afirmă orientarea publicației, care aspiră să devină „o punte de legătură între Franța și România, un tablou viu al celor ce se petrec în
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
Românie puternică, care să-i închidă drumul spre Constantinopol și Strâmtori 23. O atenție specială a acordat situației din Basarabia, în preajma și la începutul războiului, Alexis Nour, în ale sale Scrisori din Basarabia, patru articole apărute în anul 1914, cu subtitlul Basarabia de la 1912 încoace 24, și un articol publicat în martie 1915, cu subtitlul Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“25. Autorul și-a propus să înfățișeze diferite aspecte ale vieții sociale, politice și culturale din scurtul răstimp ce trecuse de la împlinirea a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
specială a acordat situației din Basarabia, în preajma și la începutul războiului, Alexis Nour, în ale sale Scrisori din Basarabia, patru articole apărute în anul 1914, cu subtitlul Basarabia de la 1912 încoace 24, și un articol publicat în martie 1915, cu subtitlul Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“25. Autorul și-a propus să înfățișeze diferite aspecte ale vieții sociale, politice și culturale din scurtul răstimp ce trecuse de la împlinirea a 100 de ani de la ceea ce, în mod oficial, s-a numit „alipirea Basarabiei de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
curs întrerupt în același an din ordinul ocârmuirii. În 1844 K. face o nouă încercare de a edita o revistă culturală și literară, „Propășirea”, cu sprijinul lui I. Ghica și N. Bălcescu. Cenzura suprimă titlul revistei, socotit subversiv, lăsând numai subtitlul („Foaie științifică și literară”), apoi o interzice cu totul, în același an. Mereu împiedicat de domnitor sau de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea unor mai inofensive
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]