2,316 matches
-
141) „Își luaseră pâine cu ei și pălincă Și niște slană de anul trecut Învelită-n ziarul dominat de lozincă Și pe deal oțelarii parcă mergeau spre trecut.” (A. Păunescu, Iubiți-vă..., 177) • adjective cu sens pasiv; adjective derivate cu sufixul -(a)bil36: În felul acesta, ideea nu mai este contestabilă de nimeni. În plan semantic, limita exterioară, pe care o fixează complementul de agent, este expresia sintactică a autorului acțiunii verbale, din planul extralingvistic al enunțului, atunci când subiectul gramatical (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că pot să mă bolnăvesc de dorul ei...” (I. Creangă, 77), „...Puținii care își arătaseră teama că lucrurile mergeau din rău în mai rău au preferat să fie prudenți și să tacă.” (O. Paler, Viața..., 109) • un substantiv format prin sufixul de agent - (i,ă) tor: „Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida.” (E. Barbu, 333) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic deschis de regent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei opere poetice. Datorită rimei cuvintele sunt juxtapuse, corelate sau opuse unele altora. Se pot distinge mai multe aspecte ale acestei funcții semantice a rimei. Ne putem întreba : care este funcția semantică a silabelor care rimează ? Rima se află în sufix (character, register), în rădăcinile cuvintelor (drink, think), sau în ambele (passion, fashion) ? Ne putem întreba din ce sferă semantică sunt alese cuvintele care rimează. Aparțin ele unei Singure categorii lingvistice sau mai multora (părți de vorbire, cazuri diferite) sau aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cause de, care a fost interpretată ca o pseudo-objektive Motivierung, implicând credința într-un fatalism melancolic, oarecum personal ; la Rabelais, Spitzer analizează modul în care, folosind o rădăcină cunoscută, cum este, de pildă, Sorbonne, Rabelais o combină cu zeci de sufixe fantastice pentru a crea nenumărate cuvinte de ocară (de exemplu, Sorbonnagre = Sorbonne + onagre, măgar sălbatic) și trage concluzia că la Rabelais există un conflict între real și ireal, între comedie și oroare, între utopie și naturalism. *27 Aici, ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
conceptul de hegemonie 8 al lui Gramsci, Merrell (2001: 388) introduce doi termeni noi (omogenie, eterogenie) care guverneaza cele patru drumuri verticale parcurse între cele trei categorii sau semne ale reprezentării: Merrell 2001 Această reprezentare poate fi obținută prin înțelegerea sufixului "-genie", pe care Merrell (2001: 391) îl definește că o manieră de emergentă, de origine, de devenire organică, fără să fi atins etapă de realizare deplină. Acest proces de incompletitudine presupune baleiajul între primitate, sugerat prin prefixul "homo-" (o uniune
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
În Bucovina administrația germană a fost Îngăduitoare cu numele de botez, modificările suferite datorîndu-se scrierii acestora cu ortografia germană, care nu avea litere pentru notarea tuturor sunetelor românești. În schimb numele de familie au suferit modificări importante prin adăugarea de sufixe slave În general (Ciupercovici, Ioanovici, Lupuleac, Crețuleac, Rotariuc), sau de alte origini. Cea mai nevinovată deviere de la forma originală era articularea numelui, la fel cu numele comune (Barbul, Seul), explicabilă prin necunoașterea particularităților limbii române de către funcționarul public, neromân, dar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
în articole, i-au adus, îndeosebi postum, discreditarea ca filolog. E vorba, în primul rând, de încercarea de reformare a lexicului limbii române, prin renunțarea la cuvintele de origine străină și înlocuirea lor cu altele create artificial, prin adăugarea unor sufixe românești la rădăcini latine, neținându-se seama de perioada de acțiune, limitată în timp, a legilor fonetice, aplicate de filolog din proprie voință, fără discernământ. În felul acesta el urmărea să „elibereze” limba română de dependența față de latina cultă, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
de impurificare. Conform normativelor CEE, smântâna trebuie să aibă minimum 30% grăsime, în timp ce legislația FAO prevede minimum 18% grăsime; dacă produsul nu îndeplinește condiția pentru conținutul de grăsime, denumirea de smântână trebuie însoțită de un prefix (semismântână) sau de un sufix (smântână pentru cafea, smântână dietetică etc). Din punct de vedere fizic, smântâna este o emulsie de grăsimi în plasmă, care include toate componentele chimice ale laptelui, dar în alte proporții: 20-60% grăsimi; 5-7% substanță uscată negrasă (2,4-3,0% proteine
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența flexiunilor verbale; • Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și V cuprind substantive masculine, iar declinările VI și VII cuprind substantive neutre. Declinarea X cuprinde substantive invariabile, masculine sau feminine. Aceste declinări acoperă aproape toate substantivele limbii române, atât cele [+Animat], cât și cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sistemul flexionar al limbii române, acceptă și acordul formal, și pe cel semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e o babysitter bună. - acord referențial b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e o babysitter bună. - acord referențial b. Maria e un babysitter bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
babysitter bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună / *babysitteră bun Pentru o serie de substantive cu genul formal masculin (ca ministru, doctor) s-au creat, în limbajul standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limba română trei clase de substantive colective: A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
punct de vedere cognitiv: (35) a. %O parte din mafie au fost arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Unele dintre acestea au și un plural cu desinențe specifice de feminin plural, -e sau -i (trebi, vremi). Pluralul în -uri al unor substantive feminine masive ca brânză-brânzeturi și verdeață-verdețuri ar putea reprezenta un alt cuvânt, derivat de la singular cu sufixul -uri. O indicație în acest sens ar fi faptul că la brânzeturi, între forma de singular brânză și terminația -uri intervine segmentul -et-. În română, interfixele nu se întâlnesc în morfologia flexionară, ci doar în cea derivativă (rar). Substantivele feminine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o voi da; am dat-o; dă-o; o să îl dau Prin contrast, mărcile de acord ocupă poziții fixe în română. Pe larg spus, la timpurile necompuse, desinențele de persoană și număr (adesea, fuzionate) sunt atașate la finalul verbului, după sufixul de timp. La timpurile compuse cu auxiliar, aceste desinențe se atașează auxiliarului (vezi GALR, I). Criteriile morfologice ne pot ajuta să distingem între clitic și afix, dar nu reprezintă neapărat criterii pe baza cărora să putem decide dacă dublarea clitică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acceptă subiect: (i) Ion tună și fulgeră, e foarte supărat. 44 De la engl. pronoun-dropping, "căderea pronumelui". 45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mental location, containing the state denoted by the NP" (Cornilescu, 2008: 3). 113 "The silent locative provides a place holder for the subject" (Cornilescu, 2008: 15). 114 Firesc și omenesc sunt derivate de la substantive din sfera +uman (fire, om), cu sufixul adjectival -esc. Sufixul corespunzător lui -esc, pentru derivarea de adverbe, este -ește. Și când sunt folosite ca adverbe, aceste cuvinte se referă la actantul implicat în eveniment, nu la eveniment în sine (ceea ce favorizează utilizarea formei adjectivale în poziții specifice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
the state denoted by the NP" (Cornilescu, 2008: 3). 113 "The silent locative provides a place holder for the subject" (Cornilescu, 2008: 15). 114 Firesc și omenesc sunt derivate de la substantive din sfera +uman (fire, om), cu sufixul adjectival -esc. Sufixul corespunzător lui -esc, pentru derivarea de adverbe, este -ește. Și când sunt folosite ca adverbe, aceste cuvinte se referă la actantul implicat în eveniment, nu la eveniment în sine (ceea ce favorizează utilizarea formei adjectivale în poziții specifice adverbului). În exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
interogativă/exclamativă, modalitățile expresive de realizare a gradului superlativ absolut ("Beat turtă!"/ "Mânios Dunăre"; Deștept minune mare!; Era o făptură frumoasă, frumoasă, frumoasă! / Avea un zâmbet laaaaarg!). Expresivitatea mijloacelor lexico-sintactice este actualizată prin termenii colocviali și argotici, prin derivatele lexicale. Sufixele diminutivale și augmentative dezvoltă o funcție hipocoristică, exprimă duioșia sau atitudinea ironică a emițătorului, asemenea derivatelor antroponomastice (Guliță, Ioniță, Angheluș). Substantivarea adjectivelor potențează forța expresivă a textului, grație detașării însușirii pe care obiectul o posedă (a se compara om sătul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
textele de specialitate, de sursele terminografice observăm că sferele lexico - semantice ale terminologiei medicale românești sunt, cu excepțiile cuvenite, o reflectare a cvasiuniversalității terminologiei europene de sursă francofonă. La baza piramidei există un ansamblu de rădăcini și de morfeme (prefixe, sufixe, prefixoide și sufixoide) latine și grecești, de procedee (derivare, compunere, calc lingvistic) precis delimitate/ cu utilizare internațională. Abordarea semiozei terminologice a limbajului medical - la nivelul corpusului de compuse tematice greco-latine - oferă posibilitatea de a descrie saltul calitativ, inovația într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intradisciplinară, hibridarea conceptelor generează diminuarea gradului de specializare a formanților greco-latini, cu consecințe pozitive asupra sferei lor de utilizare. Privite din perspectiva criteriului interdisciplinarității, al dispersiei, unele clase transgresează valorile generale, dobândind statutul de concepte medicale. Cele mai productive rădăcini, sufixe și prefixe au fost sintetizate în volumul Terminologie medicală și farmaceutică (I. Popovici, L. Ochiuz, D. Lupuleasa, 2007: 48-61) dintre care selectăm: (1) Rădăcini, prefixe și prefixoide care indică valori cantitative: ambi (cf. lat. ambo): ro. ambivalență (cf. fr. ambivalence
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]