2,342 matches
-
general nu au vocalism de tip turcic (prezenta în aceeași limbă a unei serii anterioare rotunjite și a unei serii posterioare nerotunjite); armonia vocalica nu e generală și reprezintă numai o regulă care restrînge ocurenta vocalelor în rădăcina și în sufixele care i se atașează; corelația de sonoritate la oclusive are în general rol secundar; în unele limbi opoziție lenis/fortis; cel putin o serie palatala (cu exceptia finlandezei); în unele limbi consoane geminate în temă sau sufix, dar în general rezultate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în rădăcina și în sufixele care i se atașează; corelația de sonoritate la oclusive are în general rol secundar; în unele limbi opoziție lenis/fortis; cel putin o serie palatala (cu exceptia finlandezei); în unele limbi consoane geminate în temă sau sufix, dar în general rezultate din aglutinarea morfemelor și legate deci de granițele morfemice; absența combinațiilor consonantice la inițială și finală; alternante consonantice; accent preponderent inițial; cuvîntul se definește printr-un nucleu vocalic (o succesiune de consoane nu are sens decît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
granițele morfemice; absența combinațiilor consonantice la inițială și finală; alternante consonantice; accent preponderent inițial; cuvîntul se definește printr-un nucleu vocalic (o succesiune de consoane nu are sens decît în funcție de vocalele pe care se sprijină); aglutinarea este procedeul gramatical primar; sufixe posesive la nume; elemente de flexiune - sistem de cazuri locale; trei persoane la singular și plural; sistem dezvoltat de nume verbale; sisteme productive și ramificate de derivare (în general nu au prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
număr de cazuri (estoniana - 14, finlandeză - 15, maghiară - 18, komi - 27, udmurtă - 16, vepsă - 24); armonia vocalica s-a pierdut recent în estoniana standard, dar a supraviețuit în dialectele acestei limbi; nu au pronume posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După Merritt Ruhlen (1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta din urmă cuprinzînd ramurile turcica, mongolica, tungusă, coreeană, japoneză-ryukyuan și ainu. Înrudirea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care constituie termenul actual al reconstrucțiilor noastre."284 6.6.1. Familia chineză Sînt limbi tonale (deși chineză veche era o limbă atonala), izolante (nu au flexiune sau conjugare, topica devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există numeroase morfeme, numite clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru a indica clasa semantica în care se înscrie un cuvînt; predomina clasificarea SVO, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
practic lipsită de morfologie. Limbile munda au că topica predominantă SOV, în timp ce restul au o topica SVO și substantiv-adjectiv. Numeroase limbi din această familie șunt ergative, utilizează frecvent prepozițiile și numărul prefixelor și infixelor îl domină net pe cel al sufixelor. În limba mon, cea mai veche limba literară din Birmania (Myanmar), s-au păstrat inscripții într-un alfabet propriu de origine indică datînd din secolul VI d.C. Majoritatea clasificărilor au în vedere două ramuri: 6.7.1. Familia munda e
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în unele limbi există serii suplimentare de consoane - prenalizate (tip mb), labializate (tip bw), prenalizate și labializate (tip mbw), preglotalizate (tip ?p), glotalizate (tip p?). Anumite limbi au tonuri sau alternante consonantice. Morfologia verbală este complexă, implicînd prefixe și/sau sufixe. Unele limbi au radicale verbale diferite pentru singular și plural (uneori și dual). Că în unele limbi amerindiene, subiectul și/sau obiectul direct și indirect pot fi în unele limbi papua "incorporate" verbului. Clase nominale (în funcție de gen ș.a.), mai rar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvinte. Numele pot avea forme diferite în funcție de caz, în general nu însă și de număr. În multe limbi lipsește articolul. Într-o serie de limbi există așa-numite "forme verbale mediale de frază" (distincte de cele finale), care constau în sufixe ce nu pot fi adăugate decît în construcții cu valoare de propoziții subordonate. În unele limbi, verbele mediale au forme diferite marcînd identitatea sau non-identitatea subiectelor celor două construcții succesive și, în caz de nonidentitate, pot varia în funcție de persoana și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
onge-jarawa sau andamaneza meridionala mai are cam 100 de vorbitori onge și 300 jarawa. Li se adaugă sentineleza, foarte puțin cunoscută, care are între 50 și 250 de vorbitori monolingvi. Sînt limbi aglutinante, cu un sistem complex și numeros de sufixe și prefixe. De pildă, au dezvoltat un sistem original de clase nominale bazate pe părțile corpului, substantivele și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai ales la începutul cuvîntului, are rareori rol fonologic. Tonuri apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile morfologice sînt constituite de afixe: sufixe în cea mai mare parte a zonei de sud, sufixe și prefixe în nord și nord-vest. Mărcile gramaticale au forme înrudite în cele mai multe limbi. Numele și verbul constituie două clase de cuvinte clar distincte. Unele limbi au sisteme de gen
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile morfologice sînt constituite de afixe: sufixe în cea mai mare parte a zonei de sud, sufixe și prefixe în nord și nord-vest. Mărcile gramaticale au forme înrudite în cele mai multe limbi. Numele și verbul constituie două clase de cuvinte clar distincte. Unele limbi au sisteme de gen sau clase nominale (asemănătoare cu cele din limbile bantu) sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
4. maban; 5. saharian; 6. songhai. Această clasificare va fi modificată apoi de Lionel Bender 314 și adoptată de Ethnologue. Ea cuprinde douăsprezece grupuri: A. Songhai este reprezentat de o singură limba fără clase nominale sau gen gramatical; verb cu sufix cauzativ; folosită că lingua franca în perioada precolonială; împrumuturi din arabă și bambara B. Saharian este alcătuit din limbi insuficient cercetate, cu tonuri, fără clase nominale sau gen gramatical; sisteme cazuale; flexiune complexă a verbului; cea mai cunoscută limba din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a grupului nominal extrem de complexă (numeroase clase nominale care pot marca diferențe precum uman vs. animal vs. inanimat sau masculin vs. feminin, precum și categorii care exprimă nume abstracte, locuri, grupuri de obiecte etc.), bazată înseosebi pe folosirea prefixelor; verbele au sufixe derivative. La nivel sintactic sînt în general limbi de tip SVO. Familia nigero-kordofaniană e cea mai importantă familie negro-africană, atît ca număr de limbi, ca număr de vorbitori și că suprafață pe care se vorbește. După cum am văzut, denumirea de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale, iată descrierea din LL: "Limba aglutinanta care adaugă numeroase sufixe la rădăcina invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinanta care adaugă numeroase sufixe la rădăcina invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rădăcina invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu există atît de puține trăsături comune ale limbilor componente, fapt care pare a le da dreptate numeroșilor critici
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mod obișnuit de către limbile naturale". Această limbă vrea să transpună lingvistic în mod complet gîndirea și să o facă cu un minimum de sunete, adică să fie cît mai precisă și cît mai concisa. Are 58 de foneme, 1800 de sufixe iar verbul are nu mai puțin de 22 de categorii gramaticale. Fraze întregi pot fi condensate într-un singur cuvînt. De pildă, formularea "caracteristică unui unic element în cadrul amalgamului sinergetic al lucrurilor" e transpusa prin oicaštik'. John Quijada, care a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și postcolonială: latină 250. mehri N Yemen, Oman, Kuweit; limba în pericol de dispariție; vorbitori bilingvi familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul sudarabic; flexionara; SVO lipsită de scriere 251. meitei (manipuri) O India (Manipur) / N Myanmar (Birmania) și Bangladesh; există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba în pericol de dispariție; vorbitori bilingvi familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul sudarabic; flexionara; SVO lipsită de scriere 251. meitei (manipuri) O India (Manipur) / N Myanmar (Birmania) și Bangladesh; există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursa, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semitica, grupul sudarabic; flexionara; SVO lipsită de scriere 251. meitei (manipuri) O India (Manipur) / N Myanmar (Birmania) și Bangladesh; există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursa, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul naga-kuki-chin semisilabară meitei mayek, înlocuită de un alfasilabar bengali 252
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
manipuri) O India (Manipur) / N Myanmar (Birmania) și Bangladesh; există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursa, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul naga-kuki-chin semisilabară meitei mayek, înlocuită de un alfasilabar bengali 252. mende N Sierra Leone, Liberia, Republica Guineea; principala limba indigena și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]