105,057 matches
-
au în ei cuget trupesc, fiind cu totul trupuri, nu pot plăcea lui Dumnezeu. Că sunt întunecați în cugetări și nepărtași de razele luminii dumnezeiești. Având norii așezați ca niște ziduri înalte în fața razelor Duhului, ei rămân neluminați, iar simțurile sufletului, fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea, ale lui Dumnezeu, și nu pot vedea lumina adevărată a vieții și nu se pot ridica deasupra minciunii celor văzute 198. Alt motiv pentru care creștinul trebuie să se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18)202. Prin desfrânare, trupul este abătut de la rostul său firesc, căci trupul omului este chemat ca și sufletul și împreună cu el la unirea cu Dumnezeu prin virtute, la sfințire, îndumnezeire și slavă și are rostul de a face vădită încă din această lume slava lui Dumnezeu și arvuna Împărăției prin prezența transfiguratoare a Duhului în om. Nu știți
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Dumnezeu în trupul vostru (I Cor. 6, 19-20). Potrivit învățăturii Apostolului, este limpede că trupul are ca menire firească și normală să fie afierosit lui Dumnezeu și să-L slăvească pe Acesta și să fie pnevmatofor, tot așa cum este și sufletul cu care este unit. Spunând pe de altă parte, că trupul nu este pentru desfrânare (I Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
afacere în mâna unui grup de oameni influenți. Ea este o formă de încălcare a demnității umane prin reducerea femeii la un obiect dezumanizat al obsesiilor altora. Fără doar și poate, pornografia creează dependență pentru că simțirile trupului lesne strecoară în suflet cele ale lor și pe cât de ușor se strecoară, pe atât de greu vor ieși. Consider că acei consumatori de pornografie nu vor aprecia femeia la adevărata ei valoare, ci o vor vedea ca pe simplu obiect sexual 210. O
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor a căzut pradă lucrurilor diavolești. De aceea, Sfinții Părinți vorbesc despre autoerotism ca de un vicleșug al diavolului 211, căci iubirea ruptă de spiritual nu oferă decât trupuri, din care sufletul lipsește și produce ravagii mentale 212. Pornografia este o propagandă prin imagini și o deviere impusă sexualității prin obținerea plăcerii sexuale ca scop unic, femeia fiind degradată la nivelul de marfă, de obiect, de sursă de plăcere. Reclama sonoră și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
violente în viața brutală a simțurilor, întrerupte cînd și cînd de scurte ritualuri mortuare. Sînt bruioane de iubire paroxistică, inflamată, în revărsări de sînge cald care începe să se închege. Iubiri care anesteziază trupul. Și care mușcă, acru și corupător, sufletul. De fapt, nici măcar iubiri, doar cortegii de femei, forme din ce în ce mai ceroase prin care trece, la limită, carnea, înaintea decăderii de tot. Ele vin, tot ca în viață, pe rînd, la carnavalul funebru care încheie, pe străzile mohorîte din Bucureștiul copilăriei
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
o stare de veșnic provizorat, într-o pensiune respectabilă (doar la lumina zilei...), ținută de o cocotte pe gustul domnilor din belle époque se consumă "rătăcirile" aceluiași Ferdinand Ramses Sinidis. Povestite în trei cărți: despre carne, despre vin și despre suflet. Toate, mai curînd para-poezii decît părți de roman, avînd talia subțire a confesiunilor care, niciodată, nu compromit. Amintiri de l'outre tombe, despre iubiri protector- suave, puppy-loves, pentru nimfete dispărute în floare, care se întorc, tot așa de frumoase, printre
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Povestiri despre zeama călîie, leșioasă, viață-moarte, a traiului conjugal cu Zitta Gloria Sinidis, despre enivrez-vous, dar nu cu poezie ori cu vin, ci cu orduri, într-un ritual mașinal al dragostei pe gunoaie, despre miasmele cărnii care țin loc de suflet. O ispășire tîrzie și violentă, "pentru sufletele copiilor ce-am fost amîndoi, eu și Ada", pentru viețile maculate definitiv de metastazele unei tumori ciudate, semn de moarte, dar semănînd așa bine cu viața, atît de roșie și de sănătoasă... Un
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
traiului conjugal cu Zitta Gloria Sinidis, despre enivrez-vous, dar nu cu poezie ori cu vin, ci cu orduri, într-un ritual mașinal al dragostei pe gunoaie, despre miasmele cărnii care țin loc de suflet. O ispășire tîrzie și violentă, "pentru sufletele copiilor ce-am fost amîndoi, eu și Ada", pentru viețile maculate definitiv de metastazele unei tumori ciudate, semn de moarte, dar semănînd așa bine cu viața, atît de roșie și de sănătoasă... Un traumerai, un vis piano, zguduit des de
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
a instalat omul. înainte vreme, păcatul se răspîndea în dulci tînguiri; a venit clipa cînd s-a instaurat: declamația a înfrînt rugăciunea, romantismul Căderii a triumfat asupra visului armonios al decăderii". Iar căderea și decăderea pot înălța trupul, îngropînd însă sufletul. O cădere și o decădere nu ca niște accidente, ce pun mediocritatea la locul ei și dau geniului un nou avînt, ci ca ucideri în timp prin obsedante reiterări ale unor idealuri vii la origine. Căci căderea și decăderea, altfel
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
și să alerge bezmetică după ceea ce nu are (și aparține iretractabil altor orizonturi). în Renaștere, chiar dacă aura muzicii a coborît la nivelul organelor de simț (: nas, gură, ochi, urechi), setea spiritului era încă mai puternică decît setea materiei, iar teama sufletului era, incontestabil, mai prezentă decît liniștea trupului. Astăzi, trupul muzicii savante este focul, iar spiritul ei doar cenușa, scrumul. în Baroc, spiritul era considerat inefabil ca lumina și inaccesibil ca un astru. Orice edificiu sonor (aidoma unui edificiu spiritual) trebuia
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
necesitate. Modernismul a cultivat, pe de altă parte, inteligențele limpezi, pe alocuri sclipitoare, dar ce este un compozitor dacă se comportă doar ca un înțelept frustrat de simțuri? Dacă este doar o părere și nu o ființă? Un creier fără suflet? Astăzi, în plină epocă postmodernă, spiritul, ca și sufletul, pare a fi o floare ce se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece cînd într-
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
limpezi, pe alocuri sclipitoare, dar ce este un compozitor dacă se comportă doar ca un înțelept frustrat de simțuri? Dacă este doar o părere și nu o ființă? Un creier fără suflet? Astăzi, în plină epocă postmodernă, spiritul, ca și sufletul, pare a fi o floare ce se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece cînd într-o parte, cînd în alta. Dar și a unei
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
răsuflarea/ (atît de floare și totuși carnivoră)". Textul e carnal și se naște aidoma unui prunc: Va trebui să-mi fac cuvîntul cu carne din carnea mea/ și sînge din sîngele meu/ El mă va umple. Cuvîntul acesta va fi sufletul meu/ îl voi naște pe gură". "Bolborosind cuvinte nerușinate pe nas și pe gură", după cum mărturisește cu franchețe, Floarea }uțuianu are aerul unei nimfe ce se pune pe sine în scenă cu o dezinvoltură care poate fi taxată de pudibonzi
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
greoaie și de un artificial bătător la ochi. Când însă între tendințele formulate mai sus există echilibru, când tentația excesului este controlată și poeta se concentrează pe temă, ca să zic așa, și nu pe jongleria de limbaj, poemele au grație: "Sufletul - pribeagă boare/ necuprindere în trup/ de mă rup, de mă astup/ universul unde moare?/ Energie de sublim/ se pogoară în femeie/ cosmosului să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
în trup/ de mă rup, de mă astup/ universul unde moare?/ Energie de sublim/ se pogoară în femeie/ cosmosului să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
mă rup, de mă astup/ universul unde moare?/ Energie de sublim/ se pogoară în femeie/ cosmosului să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 56 p. Conița Lena, Ușă de biserică, În loc de postfață de Marian Drăghici, Editura Junimea, Iași, 2005, 80 p.
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 56 p. Conița Lena, Ușă de biserică, În loc de postfață de Marian Drăghici, Editura Junimea, Iași, 2005, 80 p.
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
cât și autori de succes afirmați în ultimele decenii (Tasos Thanasiadis, Takis Hatzianagnostou) sau în ultimii ani (Tasos Roussos, Dimosthenis Kourtovik, Eleni Ladia ș.a.). Un loc aparte în ansamblul producției de carte a Editurii Omonia îl ocupă cele trei antologii: Suflet elen, Suflet cipriot - ce oferă ample panorame ale nuvelei grecești și cipriote - și Eseul elen (în sumarul căreia figurează iluștri reprezentanți ai genului). O mențiune specială merită și cele 11 ediții bilingve cu selecții din opera unor nume importante ale
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
autori de succes afirmați în ultimele decenii (Tasos Thanasiadis, Takis Hatzianagnostou) sau în ultimii ani (Tasos Roussos, Dimosthenis Kourtovik, Eleni Ladia ș.a.). Un loc aparte în ansamblul producției de carte a Editurii Omonia îl ocupă cele trei antologii: Suflet elen, Suflet cipriot - ce oferă ample panorame ale nuvelei grecești și cipriote - și Eseul elen (în sumarul căreia figurează iluștri reprezentanți ai genului). O mențiune specială merită și cele 11 ediții bilingve cu selecții din opera unor nume importante ale liricii grecești
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
copiii și animalele domestice și pomii și florile și păsările cerului și-au îndreptat ochii și frunzele și penele într-acolo și toți au început să vorbească în sensul acela Dar preotul cînd a plecat făcu bilanțul satului cu numărul sufletelor după rînduială și biserica a încuiat-o cînd a plecat cheia pe masă a rămas în altar a găsit-o sora mortului cînd a plecat a descuiat și s-a pus să numere din nou șaptesprezece cosciuge negre pe culoarul
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
la scindarea electoratului lui Theodor Stolojan. Ce stă la baza acestei sperieturi? Faptul că Lia Roberts este membră a Partidului Republican din Nevada, celebru prin consecvența spiritului său libertarian. Este cazul să ne întrebăm cîți dintre electorii PNL urmăresc cu sufletul la gură politica filialei Nevada a Partidului Republican? Există firește "libertarienii" grupați în jurul lui Dinu Patriciu ("Pentru un liberal consecvent, Ťcel mai bunť este fără îndoială Dinu Patriciu, atîta numai că el mai degrabă face politică cu mîna stîngă sau
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
Crusoe, prima carte de literatură citită. "În biblioteca mea de copil ea purta, scris de mine pe o etichetă, numărul 1". (De aici, mai mult ca sigur, autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
o etichetă, numărul 1". (De aici, mai mult ca sigur, autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare de orice impostură ori frivolitate, de orice indiscreție, de prostul gust de a-ți afișa problemele
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]