2,938 matches
-
și alte poezii. Primele douăzeci și una de poezii poartă numele celor șapte culori ale spectrului curcubeului, alcătuind trei serii, în care roșul e asociat de poetă autocunoașterii (Am văzut / când asfințitul a devenit / mai roșu / decât sângele meu, / când rubinul a supt asfințitul / ca mielul prima gură de lapte, / am văzut cerul hrănind pământul. / am văzut cine sunt, / cine nu mai sunt / și învelită în roșul pleoapelor închise / îmi odihnesc plecarea), oranjul o poartă prin ținuturi cu sugestii exotice (mediteraneene sau livrești
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și închipuire. Așa dar, legenda pretinde că orașul Reims a fost întemeiat de Remus, fratele lui Romulus, cei doi copii legendari întemeietori ai Romei și alăptați de celebra lupoaică, cunoscută nu numai în lumea latină. Statui cu cei doi prunci sugând la lupoaică se găsesc și în țara noastră, în mai multe orașe. Ea induce și în cazul nostru originea latină. împreună cu faptele istorice, într-o măsură tragice, în alta fericite, această legendă ne aureolează și nouă trecutul, cu care ne
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi. 27. Pe cînd spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod și-a ridicat glasul și a zis: "Ferice de pîntecele care Te-a purtat, și de țîțele pe care le-ai supt!" 28. Și El a răspuns: "Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, și-L păzesc!" 29. Pe cînd noroadele se strîngeau cu grămada, El a început să spună: "Neamul acesta este un neam viclean; el cere un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui Ștefan voievod (Gheorghe) și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut, toate le-au rupt și le-au călcat în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Grigore Ghica voievod pune ordine între mănăstirile “Galata de Gios, unde este hramul creștinilor voievozi Mihail și Gavril, care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica) și închinată la marea mănăstire Sinaie”. Fiind, însă, “supt o ținere” cu mănăstirea Sfânta Vineri, egumenii de la aceasta din urmă “s-au întins... a stăpâni moșiele lui Sfeti Arhangheli”... Și spune vodă mai departe despre mănăstirea Frumoasa: “Iar în domnie nostră întâi... ne-am apucat... ca de iznoavă (din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
însă, nefiind satisfăcător, vodă hotărăște: “Am socotit, împreună și cu al nostru duhovnicesc părinte, chir Paisă proin patriarhul Țarigradului, ce s-au întâmplat aici, fiind și sfinție sa de la Sinaie,... că mai de folos este a fi amândouă aceste biserici supt chivernisala unui egumen, a căror vinituri strângânu-să la un loc, sfânta mănăstire Sinaie mai mult agiutori și folos va ave... Numai egumenul ce va fi la Sfetii Arhangheli să poarte grija și de biserica Sfânta Vineri... și toate viniturile acestor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ai băgat de seamă cam câte danii domnești au primit cele două mănăstiri și în final mănăstirea Frumoasa (Sfetii Arhangheli) a fost iertată și de toate “dăjdile”. Și apreciază vodă “că mai de folos este a fi amândouă aceste biserici supt chivernisala unui egumen, a căror vinituri strângându-să la un loc sfânta mănăstire Sinaie mai mult agiutori și folos va ave... Rugătoriul nostru Filaret, fiind sinait... l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii Arhangheli, ca să fie neschimbat toată viața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru satul Olăneștii și Prigorcenii... și satul Mărițăei cu moara și tot hotarul lor și 1200 lei, după cum scrie zapisul... să fie și acești bani pentru trebuința și ajutoriul ce va avea Sfântul... Munte. Și toate moșiile acestea să fie supt stăpânirea sfântului Munte cum și toate celelalte moșii și altele care am închinatu cu hrisoavele noastre de a noastră bunăvoie”... ― Stau și mă întreb, dragule. Voievozii Moldovei chiar nu aveau nici o măsură în a risipi bogățiile bietei țărișoare? ― Nu știu cum să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Io Costantin Duca v(oe)voda, Bojieiu milostiiu, gospodari Zemli Moldsavscoi” scrie că tatăl său, Gheorghe Duca voievod, a “făcut tocmală... cu prefericitul Dosoftei patriarhul de Ierosalim de au dat sfinția sa patriarhul m(ă)n(ă)stire Hlincea să fie supt ascultare Cetățuii în loc de metoh, cu sate cu vecini, cu bucate, cu mori, cu vii și tot ce au avut sfânta m(ă)n(ă)stire, pentru căci neavând loc de hrană mănăstirea Cetățuia i-au fost dat acea m(ă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doi bărbați care, stând pe vine se alăptează dar nu de la o lupoaică, cum intelectual puteați greși. De la lupoaică se alăptează doar membrii Partidului Noua Haită. Bărbații, adevărații bărbați care sunt doar ai noștri și care stau în poziția amintită, sug dintr-o sticlă de samahoancă, ceea ce ne va aduce, dincolo de damph, un plus de voturi din partea cultivatorilor de sfeclă domestică și, acolo unde sunt condiții, de trestie gânditoare de zahăr. Atenție la stică! Vnimanie! STICLA - ca însemn electoralapare și la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și-i poartă pe penele lui: 12. Așa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, și nu era nici un dumnezeu străin cu El. 13. L-a suit pe înălțimile țării, și Israel a mîncat roadele cîmpului; i-a dat să sugă miere din stîncă, untdelemnul care iese din stînca cea mai tare, 14. Untul de la vaci și laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Basan și a țapilor, cu grăsimea grîului, și ai băut vinul, sîngele strugurelui. 15. Israel s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
ale lui Efraim, ele sunt miile lui Manase." 18. Despre Zabulon a zis: "Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale, și tu Isahar de corturile tale! 19. Ei vor chema popoarele pe munte; acolo, vor aduce jertfe de dreptate, căci vor suge bogăția mării, și comorile ascunse în nisip." 20. Despre Gad a zis: "Binecuvîntat să fie cine lărgește pe Gad: Gad se odihnește ca un leu, și sfîșie la brațe și capete. 21. El a ales cea dintîi parte a țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
astfel de situații. Cei cu probleme să-și procure ulei de mentă și pot pune pe limbă 1-2 picături înainte de a călători. Sau să bea ceai de mentă, căci calmează stomacul. Același efect îl mai are și lămâia (se pot suge felii de lămâie în acest scop). Înainte de a călători sau pe parcursul ei nu consumați alimente prea grase, prăjite sau prea condimentate (sărate, dulci). Alimentele procesate, nesănătoase pot contribui de asemenea la instalarea greței sau a dezechilibrelor digestive. Stomacul nu trebuie
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
așază-l vrednic pe crucea zilelor noastre, și lasă-l acolo să se zvînte, lasă-l femeie să creadă că din pîntec de carne a ieșit, lasă-l să se obișnuiască cu mirosul de mamă, și carnea ta să-i sugă cum pe o măduvă dulce răceala morții și desfă-i femeie unul cîte unul nasturii cămășii de moarte și dă-i din vintrele tale mușcătură de șarpe, legîndu-i iarăși moartea de trup; cu limba ta caldă femeie smulge-i din
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ca pe un rînced nepămîntit aluat. Ridică-te, femeie, din durerea care te răsfoiește, gheara fiecărei pagini scurmînd-o pe următoarea, ca și cum ar căuta ca povestea să se termine mai repede, ca și cum, femeie, dacă te-ai ridica, ai merge cu măduva suptă de cititorul grăbit să-ți afle miezul fierbinte, miez de hienă hialină hrănind habitatul orice lectură-i o trecere pe celălalt mal, acolo unde stăpînește carnavalul, acolo unde glasul tău Înalță o punte spre infern... Cum să te mai pot
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
despre care vorbea Paracelsus că-l au În vagin marile prostituate orfice, iar acest magnet mă atrage către tine... Te vreau, te doresc!, știm cu toții, de la bunul Aristotel, că noi femeile suntem toate numai o gură, un aparat care suge perpetuu, sunt aici lîngă tine, la picioarele tale stau, precum Venus perisaltica, vreau să te am, să te posed, nu te uita la Înfățișarea mea, stăpîne, ea nu este decît un văl al neștiinței, uită-te dincolo de ea, și vei
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
recunoșteam nimic, nici un amănunt. Tot mergând așa, uimit la culme, am călcat pe un șarpe care m-a mușcat. Noroc că nu era veninos. Dar în clipa aceea n-aveam de unde să știu asta. M-am aplecat și mi-am supt sângele din rană până ce mi s-a făcut greață de gustul sângelui și mi-a venit să vomez. Peste puțin timp, am simțit că aveam amețeli și fierbințeli. Abia mai puteam să mișc piciorul. M-am așezat jos și destul de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Doamne, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta ca Tu, Doamne ești adevăratul Dumnezeu, și să le întorci astfel inima spre bine!" 38. Atunci a căzut foc de la Domnul și a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele și pămîntul și a supt și apa care era în șanț. 39. Cînd a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu fața la pămînt, și au zis: "Domnul este adevăratul Dumnezeu! Domnul este adevăratul Dumnezeu!" 40. Puneți mîna pe proorocii lui Baal", le-a zis Ilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
și pentru răsturnare cu orice preț. Deși e dintotdeauna însuși motorul dezvoltării, bogăției i s-au adăugat preponderent la noi atribute negative: epatologică, decadentă, vanitoasă, extravagantă, dementă, iresponsabilă, insațiabilă, falimentară, cinică, imorală, scuturată de pofte drăcești, ce mai: bampirul care suge sân gele poporului... De la „ciocoii“ lui Filimon la „cronica“ lui Petru Dumitriu, sute de nume literare, din vârful până-n subsolurile ierarhiei, s-au simțit atrase (ori obligate) să veștejească bogăția în numele orgoliului sărăciei. O sărăcie resimțită invariabil ca simbol al
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
am aventurat în larg. Și era să mă coste ușurința cu care uit că nu mai sunt tânăr. Abia am revenit la țărm. La un moment dat, am intrat în panică. Mi se părea că, în ciuda eforturilor mele, marea mă "sugea", mă trăgea înapoi. Cred că m-am vindecat de ambiția de a mai încerca să fac pe grozavul. N-am poftă să îngroș numărul celor înecați în mare. Romanticul rătăcește stând pe loc. Și nu se înseninează niciodată cu totul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ființă mediocră, chiar dacă uneori îmi inspiră compasiune. La urma urmei, unde e granița dintre "normal" și "anormal"? Theo e, în sine, un spectacol. Un spectacol mai interesant, oricum, decât cel de pe scenă. Recită poetul turc cu glas cavernos, care-și suge zgomotos buzele (mari cât două lipitori), când tace, și lasă scrumul să-i cadă din țigară unde se nimerește. N-a avut voie să coboare de pe vapor, la Istanbul, am auzit. Sau n-a vrut el să riște. Căci trăiește
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Muribundul Am devenit mai scump la vorbă,draga domnișoara; Nu mai sunt cel ce am fost,atunci,odinioară... Sunt mut la tot ce se întâmplă ,la tot ce ma înconjoară. Sunt supt de viață și de gânduri,trupu-mi stă să moară. Naosul meu e un mare deșert, Am devenit din om doar concept, Precum o năluca rătăcesc prin noapte inert, Și simt cum viața mi se scurge încet,încet. Te caut prin
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93418]
-
de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
durase destul, dacă nu prea mult. Dar nu veni și minutul rămase suspendat . . . - Și dacă vezi pe Nory - repetă Lina fără legătură - spu-ne-i eă sunt supărată. Am să mă răi'uiese cu ea. Nu-mi îngrijește copiii! - Sugacii! Sugacii noștri! supse silabele Rim. Hotărât, era foarte conciliant. Cum putea fi mai bine ca așa? In fund, undeva, o ușă nouă se trânti masiv. Era prilejul ca Mini să plece. Dete mâna cam în grabă profesorului și ieși urmată de Lina. Tot
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea nici să nudă bine, necum să înțeleagă acea limbă nouă și acele grozăvii pe care le povestea. De prin toate locurile pe unde, fără alegere, o purtase Lică, prinții și poveștile de cai Ii păreau "murdării". Lina, incîntată, își supsese parcă gușa și comandase fetei să aducă bomboane și apă. Nebăgată în seamă nici chiar de dobitocul de moș, Sia adusese tava. Bomboanele nu avea să le uite, nici să le ierte niciodată nici unuia. Sta acum ca o stâncă care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]