4,380 matches
-
sunt cuprinse totalitatea transformărilor psihopatologice care preced „criza suicidară”, reprezentate prin următoarele aspecte: a) Faza de pregătire care constă din următoarele: - izolarea socială a individului, - o stare de tensiune agresivă, difuză, nespecifică, intrapsihică, - existența unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în familie sau anturaj luate ca „modele sugestive”). b) Faza de ambivalență care constă din următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de pregătire care constă din următoarele: - izolarea socială a individului, - o stare de tensiune agresivă, difuză, nespecifică, intrapsihică, - existența unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în familie sau anturaj luate ca „modele sugestive”). b) Faza de ambivalență care constă din următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iatrogene” (A. Fernandez) care apar și se dezvoltă în acest context relațional. În toate aceste situații, medicul joacă rolul de metteur en scéne al afecțiunii bolnavului respectiv. Elementul esențial care contribuie la realizarea acestui proces patogen este reprezentat de „inducția sugestivă”. Ea depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe iatrogene, a „bolnavilor dificili”, ne pune în evidență câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte ale personalității lor sunt următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de personalitate” al bolnavului respectiv, așa cum a fost caracterizat mai sus. Pe aceste considerente, aceste „suferințele induse” sau „suferințele imaginare” sunt manifestări care se încadrează în sfera psihopatologiei. Suferințele „imaginare” sunt expresia unei „personalități fragile” ușor de influențat prin inducție sugestivă sau prin imitație. Această categorie de indivizi se întâlnesc în două „condiții patogenetice”: fie că „imită” suferințe văzute la alții, printr-un mecanism de transfer simpatetic, fie că suferă o „inducție” a suferinței în urma întâlnirii cu medicul (consultația medicală, investigațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Iatrogenia idiopatică constă în apariția unor suferințe sau „boli” prin imitație sau inducție medicală, în mod absolut spontan, fără o cauză în prealabil decelabilă, fără antecedente psiho-traumatizante, dar care presupune existența unui teren de tipul personalității sugestibile, descris anterior. Iatrogenia sugestivă reciprocă, sau „contagiunea psihică” apare în cazul unui cuplu de persoane, foarte sudat, consolidat în timp, în care partenerii sunt dependenți unul de celălalt. În cazul în care, în mod real, una dintre persoanele din cadrul cuplului, se îmbolnăvește, cealaltă persoană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea de conștiință, vagul, ca formă înrudită cu confuzul, inducția sugestivă sau contagiunea psihică drept factor de patoplasticitate în geneza fenomenelor psihice morbide, o anumită dispoziție constituțională către dezvoltarea unei anumite forme de tulburare psihică. Un interesant punct de vedere referitor la modelele patologice ale personalității ne este oferit de K.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de imitație în raport cu prezența unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși este un termen rezervat desemnării preluării de către persoanele normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta și ca un proces de inducție sugestivă colectivă, în cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice, sloganuri, informații mass-media etc). Trebuie menționat faptul că procesul de contagiune psihică se dezvoltă cu predilecție pe un teren fragil sau favorizant care este de regulă reprezentat prin indivizi cu o personalitate fragilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul modelelor de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situațiilor conflictual-traumatizante asupra unui membru victimizat al familiei; patologia de grup comunitar închis, de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau auto-segregate din considerente socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de regresiune psihică globală a grupului social-uman, caracterizat prin adoptarea unor reprezentări colective, cu valoare directoare în sfera gândirii și a conduitelor; tendința la imitație prin scăderea sau pierderea inițiativei individuale; influențare emoțională reciprocă printr-un proces de inducție sugestivă colectivă; automatizarea sau „robotizarea” membrilor grupului social-uman; reprezentări colective unice care înlocuiesc gândirea logică individuală și pe cea creativă. Față de cele de mai sus asistăm la o eliberare pulsională primară de factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comunicare interumană, vor obliga membrii grupului să adopte acțiuni și conduite comune, dictate de lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor urma necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă, favorizat de regresiunea psihologică globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă sau prin imitație. Coprolalie: limbaj grosolan, indecent, vulgar. Criză: schimbare bruscă de atitudine, comportament, cu caracter emoțional-afectiv zgomotos, de scurtă durată și intensitate variabilă, de regulă reversibilă. Culpabilitate: sentiment de vinovăție real sau imaginar trăit cu intensitate de bolnav. Degenerescență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
amintind de formele minore de excitație maniacală. Hipostenia: scăderea marcată a stării de tensiune psihică. Opusul hipersteniei. Homosexualitate: perversiune sexuală caracterizată prin atracția pentru persoanele de același sex. Forma masculină este pederastia, iar forma feminină este lesbianismul. Iatrogenie: afecțiune indusă sugestiv sau prin imitație în urma contactelor repetate cu medicii (consultații, investigații medicale, schimbări frecvente de diagnostic etc.) la persoane sugestibile cu un tip de constituție emotivă. Idee fixă: idee parazitară, falsă, acceptată de conștiință, care domină gândirea bolnavului, dar al cărui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
săi (2001) au numit „epoca modernă”, pe care au deosebit-o de „epoca postmodernă” a civilizației euroatlantice 27. În capitolele acestei cărți se va putea urmări pe larg acest progres semantic. Deocamdată vom reține doar câteva sensuri și definiții practice sugestive, utile pentru înțelegerea clară a demersurilor următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și înțelesuri antice" Desigur acestea sunt tacite sau explicate în limbaj alegoric și simbolic. Odată decriptate, pot fi „traduse” în limbajul științei moderne, aproximativ în felul următor. Înțelesul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și că va fi protejat de crotonienii mâniați pe pitagoreici, ascunzându-se într-un lan de fasole. (Pitagoreicii considerau bobul de fasole un simbol sacru al vieții.) Desigur, celălalt mare biograf, Porphyrios, respinge această legendă infamă propunând o alta, la fel de sugestivă: Pitagora s-ar fi sinucis autoincinerându-se în Sanctuarul Muzelor de la Metapont. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. C.S. Chard, Man in Prehistory, McGraw-Hill, New York, 1975. Vezi și F.C. Howell, Early Man (Life Nature Library), Time Incorporated, New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La fel și teoria muzicală despre octavă (1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada artistică și tetrada științifică: „Așadar, pe bună dreptate Filolaos a numit numărul șapte ametor («cel fără mamă», dar și «cel care nu poate fi mamă»); căci el singur nu generează și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scrierile lor” (Praeclari auctores... qui suis scriptis merito clamerunt). 34. Ennodius, „Epistula II” (în Monumenta Germaniae Historica, vol. VII, p. 68). 35. Idem, „Epistula VI”, p. 226, și „VII”, p. 237. 36. P. Riché (op. cit., p. 307) reproduce un text sugestiv al lui Casiodor (Var., II, 3, p. 48): Litterarum quippe studiis dedicatus, perpetuam doctissimus disciplinis mancipavit aetatem... Vehemens disputator in libris, amoenus declamator in fabulis... fuit quidan nostrorum temporum Cato... Rerum quoque naturalium causas subtilissime perscrutator Cecropii dogmatis Attico se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de Saint Fulgence de Ruspe, traducere în franceză de G.-G. Lapeyre, P. Lethielleux, Paris, 1929); Victor de Vita, „Historia”, III, 65 (Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., p. 105). 6. Despre mănăstirea și Școala din Lérins, luată ca exemplu sugestiv, vezi: Abbé Alliez, Histoire du monastère de Lérins, Librairie de Didier et Cie, Paris, 1862; P. Lahargou, De schola Lerinensi, aetate Merovingiaca: thesim facultati litterarum Burdigalensi proponebat, V. Retaux & fils, Paris, 1892 (apud Riché, op. cit., p. 339). 7. „Cei mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuie citită și cartea lui Andreae. Renunț să mai detaliez povestirea și să decriptez simbolurile străvezii pe care ea le cuprinde. E limpede că avem de-a face cu un program de reformă generală expus „allegoricum”. Iată doar câteva exemple sugestive. În „ziua a treia” mirele este „recunoscut”; lumea află așadar mesajul care va duce la unificare, înțelegere și bună pace universală. În „ziua a patra” Rosenkreutz asistă la o „reprezentație teatrală”, un ludibrium - adică o „repetiție generală”, un experimentum prealabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
R.W. Tyler Basic Principles of Curriculum and Instruction din 1949 (University of Chicago Press, Chicago) a fost oarecum anticipată de o altă cercetare inspirată de ideile lui Bobbitt: Constructing Achievement Tests, Ohio State University, Columbus, 1934. Nuanțările târzii sunt sugestive pentru felul în care a evoluat în a doua jumătate a secolului XX gândirea curriculară americană. Vezi, în acest sens: R.W. Tyler, „Educational Improvements Best Served by Curriculum”, în J. Schaffarzick și G. Sykes (eds.), Value Conflicts and Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și N.D. Evans: „Curriculum înseamnă toate experiențele planificate riguros pentru a fi furnizate în școală copiilor pentru a atinge scopurile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale”6. Uneori autorii preferă definiții metaforice extrem de sugestive 7. Iată două exemple: • H. Spears: „Un curriculum este ceva ce trebuie făcut altfel decât ceea ce se poate vedea în școală ș...ț. Este prefața unui program perfect care, în chip autentic, nu există decât în mințile și inimile educatorilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogice de tip Bloom-Krathwohl-Harrow: separarea arbitrară a domeniilor formării umane (cognitiv, afectiv și psihomotor). D’Hainaut a reușit integrarea acestora printr-un principiu extrem de simplu. „Integrarea cognitivă” propusă de L. D’Hainaut a putut fi expusă într-un mod extrem de sugestiv. Sensul oricărei formări sau pregătiri este fundamentat cognitiv și structurat triadic. Investigarea globală (integrală) a posibilităților de formare umană l-a condus pe L. D’Hainaut la identificarea a 20 de demersuri (sau competențe) transdisciplinare. Așadar, a ști pentru: a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, la fiecare temă pe care o detaliază: a) obiectivele pedagogice urmărite, enunțate pe înțelesul elevului; b) sarcini de lucru (de învățare) conexe obiectivelor; c) informații pentru realizarea sarcinilor de învățare cât mai clare și sugestive (însoțite de ilustrații, scheme etc.); d) sarcini de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului; e) surse suplimentare pentru completarea cunoștințelor (audio, video etc.); f) exerciții de autoevaluare, liste etc. Metodicile Abia metodicile sunt „manuale ale profesorilor” - de fapt, sunt „didactici de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1981. 17. D.K. Wheeler, Curriculum Process, University of London Press, Londra, 1967. 18. G.F. Kneller, Logica și limbajul educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. 19. Oliver, op. cit. 20. Wheeler, op. cit. 21. Oliver, op. cit., p. 4. Autorul reproduce, printr-un sugestiv studiu de caz, modul în care pot reacționa diverse grupuri sociale la vestea unei schimbări curriculare. 22. Ibidem, p. 225. 23. Ibidem, p. 250. 24. Ibidem, p. 61. 25. Ibidem. Dar și alți autori au considerat convingătoare și sugestivă această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un sugestiv studiu de caz, modul în care pot reacționa diverse grupuri sociale la vestea unei schimbări curriculare. 22. Ibidem, p. 225. 23. Ibidem, p. 250. 24. Ibidem, p. 61. 25. Ibidem. Dar și alți autori au considerat convingătoare și sugestivă această formulă simplă. M-am străduit să-i găsesc un corespondent cât mai adecvat în limba română. 26. Lucrările fundamentale asupra acestei tehnologii sunt citate de Wheeler (op. cit., nota 17): C. Tyron, J.W. Lilienthal, „Developmental Tasks: I. The Concept
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]