6,772 matches
-
moralăi, În sensul de „Îngrijire a sufletului” (W. Jaegeră. În creștinism, terapia morală privește eliberarea omului de păcat, introducând ideea de mântuire și având ca model persoana lui Iisus. În epoca modernă, psihoterapia morală vizează sfera pasiunilor, moderarea acestora și supunerea lor principiului rațiunii (R. Descartes, B. Spinoza, M. de Montaigne, I. Kantă. Un moment important este ce al introducerii terapiei morale În practica medicală. Ea este inaugurată de Ph. Pinel, care o aplică bolnavilor psihici, constând dintr-un tratament medical
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
noi sau În Occident, formula lui Eliade și a altora atenți la contemporaneitatea continentului - „Asia intră În istorie”, „Asia devine asiatică”, cum scria În 1938 - neglijase, vrând-nevrând, lunga peregrinare a istoriei europene către Asia și, din păcate, mai ales către supunerea ei. Această istorie europeană, cu toate păcatele ei - pe care nu le poți uita când una dintre sursele principale ale rescrierii ei sunt arhivele de spionaj ale serviciilor secrete -, a afirmat nu numai contactul cu civilizații pe care literalmente exploratorii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și frustrările care obstrucționează libertatea de gândire și de acțiune, vor să își înțeleagă identitatea profundă prin confesiuni necenzurate, dar și prin experiențe în lumi paralele, unde perspectiva asupra realului se modifică, se ambiguizează. În altă piesă, Funia sau Comedia supunerii (1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
vor să își înțeleagă identitatea profundă prin confesiuni necenzurate, dar și prin experiențe în lumi paralele, unde perspectiva asupra realului se modifică, se ambiguizează. În altă piesă, Funia sau Comedia supunerii (1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
identitatea profundă prin confesiuni necenzurate, dar și prin experiențe în lumi paralele, unde perspectiva asupra realului se modifică, se ambiguizează. În altă piesă, Funia sau Comedia supunerii (1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări determinate de contradicția dintre
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări determinate de contradicția dintre înveșnicirea răului social și libertatea conștiinței morale a individului. Din moment ce asupriții și asupritorii își împrumută doar măștile de la caz la caz, frica și supunerea rămân, în esență, aceleași stări fundamentale, metamorfozându-se, în contexte istorice diferite, doar formele lor de manifestare. Personajele - călăi și victime - sunt ademenite și prinse în amplul păienjeniș al rețelelor socialului și suferă o răsturnare (în variație liberă) a raporturilor
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
de aici, împreună cu acelea din Lamentația fructelor (1994), impun un poet de vocație neoexpresionistă. SCRIERI: Jocul de dincolo de ploaie, Iași, 1985; Lucruri și ființe, București, 1987; Căderea - trei moduri de sinucidere, Iași, 1993; Lamentația fructelor, Bacău, 1994; Funia sau Comedia supunerii, pref. Vlad Sorianu, București, 1997; Ginere de import, București, 1997; Greșeala, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Jocuri (de unu, de doi...), Iași, 1998; Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv, Bacău, 1999; Pagini alese, pref. P. Isachi, Bacău, 2000
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
Hoțul”, TBR, 1987, 335; Ludmila Patlanjoglu, „Bătrâna și Hoțul”, RL, 1987, 8; Constantin Călin, Viorel Savin, ATN, 1988, 12; Victor Cubleșan, „Lamentația fructelor”, ST, 1995, 9; Ion Cazaban, Revenirea unui dramaturg, „Rampa”, 1997, 14 februarie; Gabriela Pentelescu, „Funia sau Comedia supunerii”, ST, 1998, 1; Ștefan Oprea, „Comedia supunerii”, DL, 1998, 29; Mircea Morariu, „Jocuri (de unu, de doi...)”, F, 1999, 7-8; Ghițulescu, Istoria, 371-378; Carmen Mihalache, Unora le place teatrul, Bacău, 2000, 29-42; Ioan Enache, Viorel Savin - 60. Biobibliografie, Bacău, 2001
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
și Hoțul”, RL, 1987, 8; Constantin Călin, Viorel Savin, ATN, 1988, 12; Victor Cubleșan, „Lamentația fructelor”, ST, 1995, 9; Ion Cazaban, Revenirea unui dramaturg, „Rampa”, 1997, 14 februarie; Gabriela Pentelescu, „Funia sau Comedia supunerii”, ST, 1998, 1; Ștefan Oprea, „Comedia supunerii”, DL, 1998, 29; Mircea Morariu, „Jocuri (de unu, de doi...)”, F, 1999, 7-8; Ghițulescu, Istoria, 371-378; Carmen Mihalache, Unora le place teatrul, Bacău, 2000, 29-42; Ioan Enache, Viorel Savin - 60. Biobibliografie, Bacău, 2001; Rotaru, O ist.,VI, 474-476; Vlad Sorianu
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
ale mitului, 9/1967), Marin Preda (povestirile Pârlitu’ și Salcâmul, 1-3/1982) și Eugen Ionescu (Viața grotescă și tragică a lui Victor Hugo, 2/1972), căruia i se publică și comediile Englezește fără profesor (inedit, 1/1965) și Jacques sau Supunerea (11-12/1969), în versiunea românească a Sandei Șora. Dramaturgia este reprezentată de Mircea Eliade (Coloana nesfârșită, 10-12/1976) și Marin Sorescu (un fragment inedit din piesa Vărul Shakespeare, 319-321/1990). Preocupată de receptarea scrisului românesc peste hotare, revista pune accentul
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
taină („Teatrul”, 5/1977, reluat în volum în 1979), unde încercase construirea unei parabole filosofice a dilemelor politice în jurul personalității lui Miron Costin. Prin Miron, fratele său Velișco și prin domnitorul Constantin Cantemir se schițează atitudini diferite ale așteptării și supunerii în istorie, de la amânarea filosofică, modalitate de a așeza destinul sub vremi (Miron) la curajul scurtcircuitării riscante (Velișco) și la acceptarea benevolă, dar șireată, a tutelei turcești (voievodul). Prins între forțe contrare și în mecanismul neînțelept al istoriei, care nu
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să vedem în aceste situații fie conduite de refugiu, fie manifestări ale unor tulburări psihice, situații nevrotice, complexuale etc.; supunerea forțată cu claustrarea individului este tot o formă de conduită care solicită capacitățile de adaptare ele acestuia; adaptarea este extrem de dificilă, întrucât se face împotriva voinței persoanei respective; refuzul adaptării, mai exact al integrării sociale, este specific unor persoane care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
H.H. Kornhuber, V.E. Frankl, E.K. Cruickshank). Astfel, s-a subliniat importanța existenței unei predispoziții psihice în apariția tulburărilor mentale la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
maximă amploare, durată și gravitate prin natura și consecințele sale, o reprezintă confruntările militare; acestea sunt conflicte care utilizează violența fizică extinsă la scară generală din punct de vedere social, sunt organizate, se bazează pe forță și urmăresc distrugerea și supunerea adversarilor; în sensul acesta este utilizată violența militară; formele sub care se pot prezenta aceste conflicte sunt fie cele cu caracter activ, de violență fizică - războaiele -, fie cele cu caracter pasiv, de violență socială și morală - ocupația militară; d) o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip stimulativ pentru dezvoltarea liberă a sănătății mintale, favorizând creativitatea și progresul individual și colectiv; acesta este un stat de tip deschis către progres și dezvoltare; statul totalitar, ca o societate închisă, în care drepturile umane sunt înlocuite de obligativitatea supunerii cetățeanului la normele impuse de stat, care cultivă un „tip uman” specific unei autorități centrale unice, intolerant față de orice schimbare, restrictiv și represiv față de orice încercare de împotrivire și în care posibilitatea de afirmare liberă a individului este suprimată, fiind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interacțiune cu ceilalți bolnavi, iar în urma stabilirii acestor contacte, pot căpăta asigurări încurajatoare sau pot fi bulversați de unele detalii, chiar fără voia celor care le furnizează. Examinările medicale in prezenta altor bolnavi sporesc anxietatea sau stânjeneala, iar atitudinea de supunere în fața medicului provoacă deseori frustrare. În sfârșit, nu întotdeauna este clară semnificația limbajului medical pentru bolnavi, a analizelor care li se fac, adăugând și aceasta un plus de frustrare. Sub aspect comportamental, mai ales în cazul bolilor cronice, se observă
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
natura „în orgii de culori”, omul fiind „numai un pretext pitoresc în vigurosul tablou al naturii”, „o făptură telurică printre alte făpturi telurice”, pentru că aici „un duh al pământului țâșnește păgân și frenetic”. Propunîndu-și să îmblânzească duhul ancestral păgân prin supunere la canoanele creștine, „Gândirea” va promova o literatură, o muzică, o pictură și o sculptură spiritualizante. Va grefa pe „ideea istorică” și pe „ideea folclorică” sentimentul religios. În înțelegerea lui Nichifor Crainic, t. implică prin definiție ortodoxismul. Supralicitând religiozitatea țăranului
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ultimul număr publică sumarul general al revistei, materialele fiind riguros repartizate în opt secțiuni: „Scrieri politico-sociale”, „Lingvistică”, „Istorie”, „Beletristică”, „Literatură”, „D-ale poporului”, „Scrieri polemice”, „Bibliografii, diverse”. Articolul-program Datorințele noastre, semnat de Grigoriu Moldovan, semnifică în esență un act de supunere și fidelitate față de statul ungar, deși declarativ se poziționează pentru susținerea culturii românești: „Ca români suntem datori a susține caracterul român, limba dulce a moșilor și strămoșilor, datinile, obiceiurile, lăsămintele noastre”. Pledoaria cetățenească e circumspectă, mizând pe „tradiția bunelor relații
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
ș.a.); atribuiri, în cazul unor scrieri nesemnate. Curiozități, filiații destul de îndrăznețe (Petru Albulescu-Albastru, „un precursor al lui Urmuz”), ipoteze convingătoare (motivul ranchiunei lui Caion împotriva lui I. L. Caragiale), câte un flash surprinzător (Take Ionescu scriitor) colorează suitele de comentarii cărora supunerea canonică la obiect nu le diminuează elasticitatea. O măsură justă păstrează și succintele analize propriu-zis literare, Z. îndărătnicindu-se să nu piardă din vedere, chiar și la condeierii mai mărunți, „semnele talentului”. Profesionalismul său îmbină sobrietatea și neliniștea explorării. Pentru
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
aplicare tot soiul de pedepse printre care și cele corporale, ghidându-se dupa proverbul :”frica păzește gospodăria”, adoptând o atitudine de superioritate, cel mai probabil că o consecință firească va fi aceea de dezvoltare a unei atitudini de obediență și supunere în raport atât cu părinți, cât și cu persoanele care semnifică autoritate (profesori, șefi), manifestând lipsă de inițiativă și încredere în forțele proprii. Mai mult decât atât, acest mod de disciplinare va crea un lanț de frustrări, intra și interpersonale
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
părinte nu-și ascultă frecvent propriul copil, se poate crea ruptura legăturii afective. Între autoritate și încredere există întotdeauna o distanță. Autoritatea impusă, în condițiile în care un părinte încalcă regula stabilită, poate să creeze în sufletul copilului sentimentul de supunere fără drept la replică. Copilul actual își cunoaște foarte bine drepturile și din ce în ce mai greu acceptă să nu i se respecte drepturile garantate prin lege. Când un părinte reușește să vadă în propriul copil un adult fără experiență, un om ce
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
este o problemă de interes bilateral, atât pentru copil, cât și pentru părinți. Ea presupune a educa, a controla, dar include și noțiuni de protecție, prevenire și pedepsire. Disciplinarea lui este inițiată de părinți în concordanță cu părerea lor despre supunere și autoritate, despre dependența sau autonomia pe care sunt dispuși să o acorde copilului lor. Rezultatul disciplinării se va traduce mai târziu, în însușirea unor principii etice sau morale pentru conviețuirea în societate. Disciplinarea copilului presupune ca acesta să dobândească
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
recunoaștem că aceste lucruri sunt valabile și astăzi. Evul mediu, cel puțin prima să parte, nu schimbă foarte mult educația cât viziunea asupra ei. Biserica patrona școala, iar baza studiului, chiar și în Universități, era Biblia . Rezultatul a fost o supunere mai mare a familiei, transmisă și copiilor. Abia în perioada Renașterii și a Iluminismului, apar revoltații față de prea îngustul orizont al cunoașterii. Este perioada marilor descoperiri și cercetări geografice, se cunosc noi comportamente, se împrumută modalități noi de educație, apar
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
săi se află foarte aproape de conformismul artificial la fel de nociv ca deriva educațională. Când familia nu reușește să rămână în rosturile ei firești, se poate transforma într-o închisoare, fie ea și „aurită”, spațiu închis în care guvernează dependența, conformismul și supunerea sau agresivitatea, neglijența, frustrarea permanentă, victimizarea și marginalizarea. Familia are nevoie să i se îmbogățească valorile spirituale acumulate în timp, dar ca să nu intre în criză, este nevoie de ceva mai mult decât de constatări care provoacă spaime și\sau
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]