5,048 matches
-
doilea război mondial, majoritatea țărilor subscriau la doctrina Hobbesiană conform căreia comportamentul uman era, prin Însăși natura lui, agresiv și lacom și, prin urmare, dacă nu era controlat ducea la un război „al tuturor Împotriva tuturor”. Numai stabilind o autoritate suverană care să impună o voință unică și unificată, asupra oamenilor se poate reduce violența și asigura progresul material. Relații asemănătoare există Între state. Prin urmare, singurul mod de a menține pacea era sau ca o țară să obțină hegemonia și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îngrijorați că teroriștii ar putea intra În posesia armelor de distrugere În masă și ar putea lovi acolo unde vor, Guvernul Statelor Unite ale Americii a spus că nu are altă soluție decât să determine În mod unilateral, dacă este necesar, când drepturile suverane ale Statelor Unite ale Americii sunt În pericol și să acționeze În mod corespunzător fără a trebui să se consulte sau să primească aprobarea anterioară a altor guverne. În virtutea noii politici, Statele Unite ale Americii Își asuma deplina libertate de acțiune să invadeze orice
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o organizație internațională”26. Mulți membrii ai Guvernului Statelor Unite ale Americii nu subscriu la o asemenea retorică Înfierbântată. Totuși, realitatea este aceea că doctrina Bush, dacă este dusă la extrem, trece toate Înțelegerile și angajamentele internaționale Într-un plan secundar față de dreptul suveran de a fi arbitrul final al acțiunilor țării. Viziuni divergente asupra lumii Politica externă a Statelor Unite ale Americii este la o distanță de ani lumină față de cea a celor douăzeci și cinci de state care formează Uniunea Europeană. Aceste țări s-au eliberat Într-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vis Împărtășit de majoritatea europenilor. Cui Îi datorăm În ultimă instanță loialitate? Unde rezidă autoritatea În lumea globalizată? Statele Unite ale Americii se reîntorc la o epoca anterioară În care supunerea este datorată statului-națiune, iar autoritatea finală este deținută de guvernul suveran. Statul conferă totalitatea drepturilor cetățenilor și determină rolul națiunii În comunitatea internațională. Nu există o autoritate superioară. În interiorul statului-națiune, oamenilor li se acordă drepturi civile, politice și sociale, care le permit să obțină proprietăți și să caute fericirea. Visul european
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care le permit să obțină proprietăți și să caute fericirea. Visul european este mult mai cosmopolitan. În timp ce statele Uniunea Europeană dețin o cantitate mică de suveranitate, cetățenii lor sunt de asemenea legați prin drepturile universale ale omului, care subminează prerogativele statului suveran. Dacă doctrina americană a suveranității absolute triumfa, Întreaga noțiune a drepturilor universale omului, Însăși edificiul pe care visul european este construit, s-ar prăbuși. Drepturile universale ale omului sunt o ipocrizie Într-o lume În care statul deține autoritatea supremă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în 100 000 de cuvinte, București, 1998, Peisaj pictat în ceai, București, 2000, Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru, București, 2003; Drazen Katunarić, Ecclesia invisibilis, București, 2001 (în colaborare); Dusan Govedarica, Pe furiș, București, 2001; Martori suverani. Antologie de proză slovenă contemporană, București, 2002; Miodrag Bulatović, Amantul morții, pref. Laurențiu Ulici, postfața trad., București, 2003; Milos Crnjanski, Romanul Londrei, I-II, pref. trad., postfață Cornel Ungureanu, București, 2003; Risto Vasilevski, Biserică, iată hramul tău, pref. Miodrag Pavlović
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
aproape singurul, pentru care literatura nu și-a pierdut originara misiune profetică. În consecință, romanele sale se structurează pe două mari planuri. Într-o primă instanță, ele materializează o capacitate de observație morală, socială și politică ieșită din comun. Cu suverană luciditate și severitate, nelăsându-se îmblânzit de nici o iluzie, ochiul prozatorului radiografiază societatea românească din epoca totalitarismului comunist și din cea posttotalitară, dar și lumea occidentală contemporană. Această frescă de amploare este prefigurată de primul roman și chiar de nuvelele
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
și care are grijă să se înarmeze împotriva rivalilor care vor să i‑o dispute. Pe de altă parte, afirmă Celsus, credința în existența diavolului nu este decât o variantă nelegitimă, alterată, a vechilor mituri care descriu confruntarea dintre zeii suverani și anumite grupuri de zei rebeli, ca de exemplu, Cronos, zeii și Titanii, în mitologia greacă, sau Horus și Osiris, în mitologia egipteană (ibidem). Astfel, creștinii imită o lume anterioară, religia lor nu aduce nimic autentic. Culmea ridicolului rămâne totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile morale supreme ale Binelui suveran. Ea este, În plan moral, opusul nenorocirii, iar din punct de vedere simbolic, starea de fericire este considerată un dar divin, o stare de posesiune divină, spre deosebire de starea de posesiune demoniacă pe care o dă răul. Starea de fericire este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și suferinței care va sfârși prin eșec. Binele poate fi obținut chiar Într-o mai mică măsură; depinde Însă dacă știi să-l prețuiești și să te bucuri de el, sau cum spune Seneca summum bonum esse animi concordiam - „binele suveran este armonia sufletului” (De vita beataă. A folosi viața conform dorințelor, fără a ține seama de rațiunea călăuzitoare, Înseamnă a-ți nesocoti, fie În minus, fie, de regulă, În exces, propriile tale posibilități, Înseamnă a te Înșela pe tine Însuți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
serviciile aduse și pentru suma importantă de bani pe care o predase cuceritorilor. El a fost promovat În funcția de maharajah al Kashmirului, regiune independentă de Lahore, dar aflată sub protectorat englez. Dalip Singh, după ce plăti despăgubirile de război, rămase suveran În Lahore, iar Lal Singh a fost numit vizirul său. Sir Henry Lawrence, numit la reședința engleză din Lahore, În 1846tc "Sir Henry Lawrence, numit la reședința engleză din Lahore, În 1846" Reprezentantul englezilor, În mâinile căruia a fost Încredințată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu se umple de câte aude”, avertizează prozatorul într-un motto. În Treizecișitrei sau în De-a lungul fluviului, realul palpabil este alcătuit după legile cărții - de fapt, după cele ale poveștii. La Mila 33, ca și în orașul-port Cantacuzina, suverană este norma reversibilității - circulația liberă de la început la sfârșit și invers. Fiind confecționată din stofa povestirii, lumea miraculoasă a lui S. e propice revenirii, timpul și spațiul fiind bântuite de stafii. O bună parte din tot ce se petrece în
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
bunăoară, Isaac Singer, inventatorul mașinii de cusut, ar viza dominația mondială a evreilor (Istoria lumiii de la sfârșit și până la început, 1993). Limbajul, ca și telefonul ajung azi instrumente mistificatoare, deturnând mesajul adevărului emis și receptat. În ochii comuniștilor, dolarul, personaj suveran al lumii moderne, este vinovat de toate delictele, rămânând în același timp obiect de cult, nu doar al lor, ci și al senatorilor, al socialiștilor și al rabinilor. Convocarea umbrelor marilor evrei oferă termeni de referință viziunilor contemporane, deseori ironice
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
Ion Agârbiceanu. Însă aglomerarea trimiterilor la critica mai nouă și mai ales revelația cărților lui Mircea Zaciu și Adrian Marino sunt semne vizibile ale unui nou drum al criticului. De altfel, încă din 1972 scrisese o carte de sertar, Eul suveran. Paradigme lovinesciene, editată abia în 1994; un post-scriptum explică drama unei epoci: „Eul suveran a așteptat lumina tiparului douăzeci și doi de ani. Eseul a fost gândit și scris în 1972, aproximativ în aceeași perioadă în care Lovinescu, scepticul Lovinescu
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
lui Mircea Zaciu și Adrian Marino sunt semne vizibile ale unui nou drum al criticului. De altfel, încă din 1972 scrisese o carte de sertar, Eul suveran. Paradigme lovinesciene, editată abia în 1994; un post-scriptum explică drama unei epoci: „Eul suveran a așteptat lumina tiparului douăzeci și doi de ani. Eseul a fost gândit și scris în 1972, aproximativ în aceeași perioadă în care Lovinescu, scepticul Lovinescu simboliza pentru tot mai mulți intelectuali români refuzul regiei politice și chinurile apropierii de
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
1977-1983; Scriitori români (în colaborare), București, 1978; Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; În căutarea formei, Cluj-Napoca, 1979; Textul ipotetic. Contribuții la o istorie a hermeneuticii românești, București, 1984; Cultura română în Statele Unite și Canada, I-III, București, 1993-2002; Eul suveran. Paradigme lovinesciene, Cluj-Napoca, 1994; Dicționarul scriitorilor români (în colaborare), I-IV, București, 1995-2002; George Pomutz. The Legend Lives On, București, 1996; Strategia disperării. Jurnal american, București, 1999; Dicționarul esențial al scriitorilor români (în colaborare), București, 2000; Dicționarul scriitorilor români din
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
chiar tratatul comercial al marilor puteri cu Poarta, din 1861. De asemenea, crede că statul român este păzit de regimul garanțiilor colective, dar că „ambiția unora și vanitatea altora Îl vor conduce probabil pe prinț, care acum este numit invariabil, suveran, până la titlul de rege” <ref id="27">27 Ibidem. </ref>. Afirmația este fără echivoc: există o imensă voință politică de a schimba statutul politic al României. Chiar dacă imposibil Încă, cel puțin, din punct de vedere mental, era foarte aproape de Îndeplinire
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
toți trimișii noștri să aștepte note oficiale <ref id="51">51 Circulară Kogălniceanu, București, 20 septembrie/2 octombrie 1878, la AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 131, f. 39. </ref>. Se dorea, astfel, manifestarea unui gest de voință specific unui stat suveran, nedorind să se lase posibilitatea interpretării facultative a actului. Singurele probleme au apărut, paradoxal, exact din partea Austro-Ungariei și a Germaniei, ceea ce este o dovadă În plus că ajutorul lor nu fusese neinteresat. Aceste state nu se opun recunoașterii noului apelativ
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
urmă răspundea, la 27 februarie 1881, că, În cazul În care se va Îndeplini acest fapt, el va fi făcut Într-o „manieră constituțională și după uzanțe” <ref id="92">92 Ibidem. </ref>, deci, În acord cu dreptul unui stat suveran de a-și decide singur titlul oficial. Totuși, opoziția Vienei nu putea să fie categorică deoarece Berlinul era interesat ca România să graviteze În jurul politicii sale, apoi, o respingere fermă din partea Monarhiei Bicefale ar fi dus la o exaltare a
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
a produs, relativ, repede, fiind nevoie de doar douăsprezece zile ca toate marile puteri să-și trimită scrisorile de confirmare. Aici, un rol important au jucat acțiunile politico diplomatice anterioare, dar, mai ales faptul că România era acum un stat suveran, care putea să-și decidă singur soarta, inclusiv În privința titlului oficial. Nu trebuie omis și un fapt legat de mentalitatea epocii. Era o obișnuință să se asiste la dese schimbări de „etichete” (Republica Franceză - Imperiul Francez - Republica Franceză; Confederația Statelor
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
regatului, guvernul a luat inițiativa adoptării titlului de „Alteță Regală” pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest titlu, Împreună cu demersurile românilor de a se trimite miniștri plenipotențiari au fost manifestări energice ale unui stat suveran, căruia, deși i se impuseseră condiții grele pentru recunoașterea neatârnării, dorea să se afirme mai ferm pe arena internațională. Germania și Austro-Ungaria și-au oferit, condiționat, sprijinul În medierea acestei probleme, ceea ce anunță cursul politicii externe românești În perioada următoare
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
mai multă consistență. Dacă până În acel moment problema s-a pus Împreună cu cea a independenței, Începând cu anul 1879, există discuții efective pe marginea acestui subiect, ceea ce anunță și o iminență a producerii actului. România acționează În viitor ca stat suveran, folosind adesea „faptele Împlinite”. Deci, Între 1878 și 1881, s-a trecut la etapa acțiunilor politico-diplomatice concrete, cu scopul introducerii regalității În România. Prima mare reușită a fost adoptarea titulaturii de „Alteță Regală” pentru Carol, la 9/21 septembrie 1878
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
cu setul de valori morale și caracterul său, cu atașamentul său la valorile acceptate din punct de vedere social). Stabilirea criteriilor de apreciere reprezintă o problemă specifică evaluării și se pune problema trecerii de la prioritatea acordată criteriului subiectiv (profesorul este suveran în acordarea notei) la criterii obiective, cât mai detașate de evaluator. În acest context este introdusă distincția aprecierea raportată la normă și criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei (evaluarea criteriala) se corelează cu obiectivele derivate propuse, care evidențiază
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
Dimitrie Bolintineanu și epoca sa (1971), Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu (1972) și Perpessicius (1974). Bunăoară, pentru prima dată Dimitrie Bolintineanu este prezentat în contextul epocii sale, ca participant activ la revoluția de la 1848, redactor responsabil al gazetei „Popolul suveran” și ministru în timpul domniei lui Al. I. Cuza, un ctitor - alături de Mihail Kogălniceanu - al României moderne. Cercetările efectuate la Biblioteca Națională din Paris l-au condus pe V. la descoperirea unor informații necunoscute referitoare la studiile lui Dimitrie Bolintineanu la
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
îi învăluie amintirile senine, de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]