2,234 matches
-
îndrepți, înveți. Nu cred că există, practic, un vis mai atrăgător decât copilăria! Așa-i, copile? Cu o mare desfătare-n suflet spun că ai dreptate... și, pe jumătate treaz, adăugă: Mai bine mă bucuram de singura-mi copilărie. Acum tânjesc după copilărie! „Copilul”era de fapt și de drept un om matur care a visat că e copil și și-a adus aminte că, pe vremea când era un pici lipsit de griji, când năzdrăvăniile erau la modă și trebuia
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nașterile surorii ei și ar fi vrut să fie și ea parte din marele mister al maternității, un mister care aduce multă durere, dar și minunea de-a avea un copil, primul lui zâmbet, pielea lui de mătase. Sânii ei tânjeau să fie supți. Bilha cea onestă îi povestise deci surorii ei despre toate astea, despre senzația de gol pe care și Rahela o cunoștea foarte bine. Au plâns împreună și au adormit una în brațele alteia. A doua zi dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înconjurau pe mătușa mea. Lea încerca să-i momească pe Issa și Tali să se întoarcă la ea, le dădea dulciuri și pâine în plus, dar era mereu atât de ocupată cu treburile familiei încât nu prea avea timp să tânjească după atenția a doi dintre atât de numeroșii ei fii. Și oricum, nu era ea cea care să fie lipsită de iubire. Când am surprins-o odată urmărindu-și unul dintre fii cum intră seara în cortul altei mame, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fluturare de mână. Deși mă bucuram că mă întorceam în cortul mamei mele, ochii mi s-au umplut de lacrimi când ne îndepărtam. Mă întorceam cu mâinile goale. Nu meritasem atenția Rebecăi. Nu reușisem s-o mulțumesc. CAPITOLUL ȘASE Deși tânjisem după casă în fiecare clipă cât fusesem plecată, când m-am întors am fost cumva șocată. Nimic nu mai era așa cum știam eu. Frații mei, tata și toți ceilalți bărbați deveniseră grosolani și cruzi într-un fel de neimaginat înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
oraș, nu eu, bărbate. Întreab-o pe nevasta ta. Vorbele mamei mele aveau gustul amar al fierii. Mă întreb dacă s-a gândit vreun pic la mine atunci. O fi chinuit-o întrebarea dacă am consimțit sau am țipat, o fi tânjit să afle dacă plângeam sau înfloream? Dar din vorbele ei nu răzbătea decât pierderea unei fete, dusă în oraș unde avea să stea cu alte femei, să le învețe obiceiurile și să le uite pe cele ale mamei ei. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Shif-re nu ne-a lăsat pe mine și pe Meryt să facem nimic în bucătăria sau în grădina ei, așa că amândouă stăteam degeaba și ne uitam cum muncea ea. Meryt avea oroare să devină o soacră băgăcioasă, dar mâinile îi tânjeau după o ocupație. - Măcar lasă-mă să storc eu berea, zicea ea. - Eu aș putea să mătur acoperișul, mă ofeream eu. Dar Shif-re părea jignită de propunerile noastre. După o sptămână de stat, n-am mai putut. Am luat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
compoziția pâinii la masă, se putea întâmpla să-l trimită pe brutar la închisoare pentru o săptămână sau mai mult. Cei care turnau berea, cei care aduceau vinul, meșteșugarii de sandale, chiar și căpitanii din gardă au fost trimiși să tânjească în închisoare și acolo dădeau peste Stick. Toată lumea era impresionată de purtarea lui princiară și de abilitatea lui de a vedea viitorul și de a tălmăci visele. I-a spus unui biet bețiv că nu va mai apuca săptămâna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
A plecat din Saint-Malo În zori. VÎntul Îi e favorabil. Ar trebui să fie deja aici, oftă viitoarea mireasă. - CÎnd taică-tu pornea la pescuit de ton, pleca pe cîte șase luni, decretă Jeanne fără să ridice capul. Iar tu tînjești după cîteva ceasuri... Stai cuminte. Rochia din dantelă, fin brodată de o străbunică de demult, fusese deja lungită de mai multe ori pentru a se potrivi taliei care o Îmbrăcaseră, lăsînd pe imaculata țesătură, la fiecare alungire de tiv, imperceptibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
am nevoie de nici un sprijin ! A fost doar un vis, OK ? Nu a fost o fantezie, ci doar un vis ciudat, pe care nu mi-am dorit să-l am și asta nu Înseamnă că sînt lesbiană și nici că tînjesc la tine. Nu Înseamnă absolut nimic. — A. Se lasă tăcerea. Lissy pare complet bulversată. Aha. Am crezut că e... o... Înțelegi. Își drege glasul. C-ai vrut să... — Nu ! A fost doar un vis. Un singur vis idiot. — A. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
umanitate, o baie de umanitate. Uneori simt nevoia să merg cu metroul la orele de vârf sau să intru Într‑un cinematograf supraaglomerat - asta Înțeleg eu prin baie de umanitate. Așa cum vitele trebuie să lingă din când În când sare, tânjesc și eu uneori după contactul uman fizic. - Am unele noțiuni răzlețe despre Keynes și Banca Mondială, despre acordul de la Bretton Woods și despre atacul pe care l‑a lansat la adresa Păcii de la Versailles. Știu despre Keynes doar atât cât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
legenda. Erau făpturi falnice, mulțumite de sine. Dar i‑au sfidat pe zeii olimpici care le‑au pedepsit, despicându‑le În două. Aceasta este marea mutilare pe care a suferit‑o omenirea. Așa Încât, generații după generații, ne căutăm jumătatea pierdută, tânjind să fim reîntregiți. Eu nu sunt genul cărturar. Ca toți, sau ca majoritatea studenților din generația mea, citisem Banchetul lui Platon. Admirabil divertisment, gândisem pe atunci. Dar acum Ravelstein mă trimisese din nou la el. Nu mă trimisese propriu‑zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dezumflată, - pentru care dragostea nu Înseamnă decât istorie - un mit romantic care s‑a Încăpățânat mult timp să nu moară dar care, azi, În sfârșit, și‑a dat duhul. El gândea - ba chiar vedea - că fiecare suflet Își caută perechea, tânjind după Întregire. N‑am de gând să vă descriu Eros, etcetera, așa cum Îl concepea el. Am speculat destul În legătură cu subiectul ăsta; care, totuși, emană o splendoare ireductibilă, fără de care nu am fi complet umani. Dragostea este funcțiunea cea mai Înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
iasă din ascunzători, că era timpul să plece acasă. Strigătul era: „Olé - olé - liber ești, boule“. Și eu, cel ce mă ascundeam de o mulțime de oameni care s-ar fi putut să-mi vrea răul sau să mă ucidă, tânjeam adesea ca cineva să-mi adreseze strigătul acela, să-mi sfârșească nesfârșitul joc de-a v-ați ascunselea cu un dulce și jalnic... — „Olé - olé - liber ești, boule.“ ***CAPITOLUL ȘAPTE AUTOBIOGRAFIE... Eu, Howard W. Campbell, Jr. m-am născut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Rozica, colega mea de la primară, ce bărbat, doamne, avea Rozica, finuț, intelectual, citea până adormea, comenta și istorie, cu el mai vorbeam de Egipt, că nu-mi ieșise din minte Păstămaț cu idealismele lui, trăiam cu Macatist, dar tot mai tânjeam la Nilul ăla, la pustiul care îmi arsese mațele, la piramidele care zicea Păstămaț e tot ce poate fi mai super mega pă lumea asta, cum le mai povestea Sofronică al lui Rozica de toate imaginile astea, parcă vedeam totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
apa de spălat. Se treziseră la viață gândacii, muștele și marii țânțari yuzo. Întoarcerea maestrului devenea mai necesară ca oricând, fiindcă Gongku nu mai avea cu ce să-și încânte frații, putând doar să le prescrie exerciții repetitive; ei însă tânjeau după mai mult. Su Qi era perimat; Naio Ba He era prea pretențios; cât despre Senshe sau Tai Shui, mulți se alegeau cu luxații și îi vedeam seara, la rugăciune, șchiopătând în lumina zecilor de lumânări. Sui îmi spuse: - Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fond, sunt mai civilizați decât noi, răspunse el. O dată la douăzeci și opt de zile, pe lună plină, și dacă ploile o îngăduie, dau frâu liber tuturor tensiunilor și celor mai ascunse dorințe. Beau, mănâncă, se îmbată și se culcă cu cine tânjeau să se culce. Psihiatrii cei mai avansați recunosc că, în fond, asta e o minunată terapie. Cupluri perfect normale, care se iubesc și se respectă, recurg la aceste orgii în care fiecare dintre ei lasă să-i scape pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
adăugase o rampă sau două. Deschise ușa, anticipând mirosulcasei, de mâncare, de miresme felurite pe care ajunsese să le atribuie spațiului În care locuiau. În schimb, intrând, simți doar mirosul de cafea proaspăt făcută, nici pe departe lucrul după care tânjea un om care tocmai Își petrecuse toată ziua lucrând În - da - America. — Paola! strigă el și aruncă o privire de-a lungul coridorului spre bucătărie. Vocea ei Îi răspunse din cealaltă direcție, dinspre baie și el simți mirosul dulce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
al lui Fine. Hugo se întreba dacă acesta mai exista. Oare îl lăsase la Londra împreună cu toate celelalte lucruri pentru care merita să trăiești? Ostilitatea Shaunei și-a găsit explicația după ce Neil i-a zis din greșeală că iubitul acesteia tânjise la postul lui Hugo. — Ce tupeu, chicotise Neil. Deși, să nu uităm, ea are tupeu cât pentru doi oameni la un loc. Hugo și-a spus că Neil avea dreptate. Tupeul Shaunei era vizibil în bărbia lată și agresivă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mi-am dat seama că ești un tip atât de corect politic, a adăugat el dezaprobator. Hugo a oftat, prinzând copilul de mijloc în încercarea de a-l opri să se mai întindă după frunzele plantei pe care, era clar, tânjea să le rupă. — N-are legătură cu corectitudinea politică, a spus el tare, ca să acopere protestele lui Theo. Și nici cu puloverele pline de cereale integrale. Are legătură cu faptul că Theo nu poate merge la creșă decât diminețile. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
bătea din gene așa de tare că Hugo aproape că simțea o pală de vânt. — Deci, amândoi suntem în același vapor, cum spunea femeia aia de la cursul prenatal, a râs ea zgomotos. Clic! Copilul era acum prins în chingi. Hugo tânjea după o scuză ca să poată să plece. Ce bine ar fi fost ca Theo să mai facă o criză! Dar băiatul, care se uita din scaunul lui, avea ochii încă lipiți de buzele roșii ale Laurei. Hugo observase că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți.. -Că viata veșnică, nu-ti este sortită...din această pricină, să nu-ti fie inima întristată, nici mâhnită, nici posomorâtă...îi șopti rar un gând. Nu te plânge de ceea ce aparține ursitei tale, și nu tânji după ceva, ce nu ți-a fost hărăzit !... ”Sic erat in fatis ! ”. ...Înainte ca ființele să fie, a continuat gâdul, Cel de Sus a orânduit toate faptele lor...și, în vremea trăirii lor își împlinesc sarcina lor, fără a schimba
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pământul sub dânsul și că se prăbușește într-o prăpastie fără capăt... Încercă să alunge gândurile încețoșate care îi veneau în minte... dar nu putea... Îi era dor... îi era tare dor de Vasilica si fiecare părticică a corpului său tânjea s-o aibă aproape. I se părea că pereții se strâng în jurul lui... I se părea că se cufundă într-un vis fără sfârsit... Tot ce ținea de această ființă, de la glasul ei cu timbru grav, până la comportamentul ei de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dânsa acolo Sus... - Vasilica a fost tot ce mi-a dat viata mai bun!... murmură el. Dragostea, se știe, este cel mai dumnezeiesc sentiment dintre sentimentele omenești, atunci când este o dăruire de sine... o jertfă. Bătrânul Iorgu, după atâta suferință, tânjea după odihnă și liniște. Când se lăsa noaptea, tulburat de gânduri, singur în casă, stătea și o aștepta ca un copil în Ajunul Craciunului... I se părea că intră în casă și se strecura în pat lângă el, ca o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
1961-1964), În Cernavodă (Între 1964 și 1966) și În București (Între 1966 și 1998). La 05 august 1998, Îndată după pensionare, s-a mutat În comuna prahoveană Poiana-Câmpina, unde se pare că găsi liniștea deplină și aerul nepoluat, după care tânjise, În vreme Îndelungată, până la etatea de 64 de ani. 6. TAȘU (TAȘI) s-a ivit În această lume În anul 1936. Este căsătorit cu aromânca MARIA ȚOLA din cătunul tulcean Hagilar. Are o fiică TUDORA II (care, la rându-i
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În Tibet. Ceva trebuie să fi schimbat făgașul sufletului său. Dar ce ? lunga călĂtorie, cu neajunsurile și obstacolele ei, care i-au solicitat la maximumm forța și răbdarea, trebuie să-l fi făcut pe Kórösi un alt om. SĂ fi tânjit el oare, după atâtea luni petrecute În mânăs- tirea budistă În care a alcătuit faimosul dicționar, după acel tărâm magic pe care el Însuși, pentru prima dată În lume, Într-o revistă a Societății Britanice de Studii Asiatice, Îl localizează
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]