8,375 matches
-
devin „făuritorii umani ai întoarcerii omenirii la cunoașterea adevăratului Dumnezeu.”[4] Cel ce va iniția poporul în misterul lui Dumnezeu începe prin a cunoaște, el însuși, experiența divină, Dumnezeu încredințându-i o misiune pe care încearcă să o refuze cu tărie; dar, ca și în lupta cu Iacov, Dumnezeu va fi mai puternic și va înfrânge hotărârea lui Moise rănit oarecum de atingerea pământului sfânt ce-i „zguduie” întreaga sa ființă îndemnându-l la împlinirea misiunii, iar în consecință, drept „garanție
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
a istoriei, ci Dumnezeu avea în vedere realizarea unei misiuni universale, spirituale - mântuirea neamului omenesc.[ 37] Expresiile ,,popor sfânt” - goy kodoș și ,,împărăție preoțească” - mamleket kohanim (Ieș. 19, 6), nu sunt simpli termeni tehnici, ci pe ei se sprijină cu tărie faptul separării lui Israel numai pentru Iahve, [38] misiunea ,,sacerdotală” a lui Israel în mijlocul celorlalte neamuri. Ele semnifică faptul că Israel este ,,luat” din mijlocul celorlalte neamuri și consacrat lui Dumnezeu în vederea unei misiuni speciale, așa precum un preot este
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
urmare, un om normal, într-o societate normală! Ca să nu mai plângă, luă telecomanda și dădu „enter” pentru a deschide frigiderul hadronic. Extrase de acolo sticla de harașpincă și dădu câteva gâturi zdravene. Era înainte de masa de prânz și o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
urmare, un om normal, într-o societate normală! Ca să nu mai plângă, luă telecomanda și dădu „enter” pentru a deschide frigiderul hadronic. Extrase de acolo sticla de harașpincă și dădu câteva gâturi zdravene. Era înainte de masa de prânz și o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
cuvinte. Se întreba unde este bărbatul care doar își ridica pălăria într-o reverență de curtoazie și își părăsea partenera de plăceri fără niciun regret? Da, simțea că și-a găsit persoana care îl va domina, care i-a înmuiat tăria lui de caracter, de bărbat fără complexe în fața femeilor. Este îndrăgostit pur și simplu de această brunețică frumoasă, cu un corp așa de subțire de îți este frică să nu i se frângă când o strângi în brațe? O luă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe cer aleargă rătăciți, Vreo câțiva nori mai peticiți. Privesc în jos către pământ, Și unul scapă un cuvânt: - Acum părem puțini, firavi, Dar nu e mult și vom fi bravi. La locul nostru din tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca o centură peste zare, Splendidă
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349992_a_351321]
-
pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că nu regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers cu mult dincolo de limita suportabilului
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
revină ca oameni. Pe de altă parte mult mai numeroase sunt exemplele în care, odată bătăile încetate, după chinuri interioare greu de descris, mulți au reușit nu numai să se recupereze, dar să iasă mai buni decât înainte, cu o tărie morală de neînfrânt și cu o sensibilitate spirituală unică. Toți mărturisitorii spun că singura lor salvare atât în timpul cât și după perioada de reeducare a fost credința în Dumnezeu. Așa cum concluzionează și alți analiști ai fenomenului, dacă experimentul Pitești poate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Daniela Voiculescu, într-o capodoperă, în singura investiție de suflet cu valoare. Taina stihurilor sale izvorăște și alunecă “pe firul timpului în doi/ mai sus de viața amânată...” (Tristețea). Daniela Voiculescu percepe puterea ascunsă a destinului implacabil, dar are totuși, tăria să mai creadă în iubire, în bine, în împlinire. Experiențele potrivnice, vrăjmașe - “Doamne, câtă dezamăgire mă împinge de la spate, câtă tristețe mă întâmpină!” (Oriental Sweetness) - nu i-au răpit puterea de a crede în dragoste. Concluzia la care ajunge Daniela
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
fost, într-adevăr fecioară, atunci când l-a născut. "Este adevărat că Iisus Hristos este unicul fiu al lui Dumnezeu și că a fost conceput din Duhul Sfânt și născut de Fecioara Maria. Răspunsul, fără nicio rezervă, este DA!", susține cu tărie Suveranul Pontif. (Cf. http://www.dcnews.ro/mitul-despre-nasterea-lui-iisus-demontat-de-papa-benedict 252098.html#sthash.xa89raRh.dpuf). Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Câteva indicii și referințe despre copilăria și “frații” lui Iisus Hristos... Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
voit acuplarea celor două corpuri. Frământam slipul ei micuț cu flămânzenia mea, în timp ce buzele îi căutau lobul urechii pentru a-l ronțăi ca pe un biscuite dulce. Tresărea la fiecare atingere și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de nerăbdare i-am scos petecuțul de material, care stătea în calea dorințelor vizibil manifestate de amândoi, slipul meu având acelaș destin. Perișoarele sale coapte și tari la pipăit erau preocuparea buzelor
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
prin Brânceni și Smărdioasa. Prăpădul apelor te înfiora. Multe case dărâmate parțial sau total, mulți oameni aflați în situații limită, unii încremeniți în durere, alții îmbărbătându-se, mai ales bătrânii - acum foarte numeroși la sate - își adunau forțele ca să găsească tăria de a rezista. “Ce să mai fac eu acum?” Se întreba o biată femeie cu casa plina de apă, acoperișul dărâmat și un zid la pământ. Nu putea biata femeie să rostească mai multe. “Ce să mă fac eu acum
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
Cârneci, Există-n veci un Cer...”, p. 83.) „Poetul cântă într-un fel anume, / Pe strunele sonetului prea sfânt / Înfiorând eternul lui cuvânt / Și veșniciei făurindu-i nume... / Și zilnic, fără teama de-a pieri / Se 'nalță zborul său întru tării / Și lumea-ntreagă nu mai este haos!” (Petru Demetru Popescu, Poetul, p. 96 .) „...Alungă-mi ispitele din cutele firii, / Revarsă-mi în trup și-n duh alinare / Și dă-mi sfiiciunea, blândețea smeririi, / Părinte Ceresc, Luminoasă Cărare - / Ruga-mi ascultă
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
numai ei. Până și hiena hidoasă, gunoierul naturii, ascultă ciripitul păsărelelor și foșnetul pădurii în timpul siestei după o masă bună. Și-i priește! Milioane de oameni oropsiți vin obosiți de la muncă acasă și se înșeală singuri cu un pahar de „tărie” înainte de a se culca frânți. Dacă ar asculta muzică, indiferent de care deoarece toate melodiile nu sunt decât ecouri din îndepărtatul rai, și-ar liniști sufletul și ar dormii mult mai bine. Poate și-ar aminti și rugăciunea de seară
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
ne-o dă El. Reporter: Poate unii cititori trec prin aceleași frământări: nu sunt împliniți și mulțumiți, nu sunt fericiți și au o problemă de păcat în viața lor. Ce le-ați spune? Petrică Vrăbioru: Doresc ca toți să aibă tăria de caracter de a da la o parte orice piedică și de a veni la Domnul Isus Cristos. El ne primește pe toți așa cum l-a primit tatăl pe fiul risipitor, din pilda biblică. După ce fiul a fost acceptat, chiar
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
dar eram altfel, tot noi gândeam dar în alt fel, eram aceiași doar pentru gândul nostru ... Era tot Nelu și Iulică. Pe la-nceput de două mii și unșpe cred c-ai simțit plecarea, prieten drag, căci ai dorit cu de-a tăria să mă conduci acasă, ca să ne amintim de rucărenii morți și toți prietenii de joacă ... Vorbea atunci Iulică de parcă ar fi vrut să-i vadă pe cei plecați și să își ia adio de la cei vii. Spunea că vrea să
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
trecutul vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă privesc ceața în depărtări cum se zbate găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate de colțuri spre iarnă simt cum ziua dispare prin vara trecută simt dor și durere-n September
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
mari bețivani, aveam să o constatăm și noi, locuitorii comunei vâlcene Costești, tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
și să bujdește/ Toate îneacă, surpă și prăvale/ Și nu-i ce să-l oprească din cale,// Așa Vlad neînvinsul să răpede/ Și cu șiraguri nespăimântate,// frânge, taie ce nainte vede,// surpă, răstoarnă, calcă, străbate/ Și nu-i vărtute nice tărie/ Să-l contenească sau drum să-i ație“. Rima adesea este bogată și ingenioasă, substantive rimează cu omonimele lor verbale, adjectivele rimează cu substantive proprii( mișel-Cucavel, maestro-Sestru). Deasemenea rimează verbe cu adjective sau cu alte forme verbale incomplete ce se
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
mi-am plasat, Toate visurile mele, Precum astronomul, Își are visul la stele. De ce? Mi-am pus întrebarea Frumusețea rocilor, Ale acestor minuni Obișnuite ale pământului, Mă fac mereu și intens, Să îmi placă mai mult? Fiindcă prin forță, Învingi tăria, Blocului de stâncă imens. Dar nu numai atât, Ci alte și alte probleme, Mereu îți ridică, De fiecare dată, În fiecare zi , tăria din stâncă. Eu, tu, în general minerii, Nu au teamă de piatră, De tot ce-i colosal
DRAGOSTE PROFUNDĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348235_a_349564]
-
Obișnuite ale pământului, Mă fac mereu și intens, Să îmi placă mai mult? Fiindcă prin forță, Învingi tăria, Blocului de stâncă imens. Dar nu numai atât, Ci alte și alte probleme, Mereu îți ridică, De fiecare dată, În fiecare zi , tăria din stâncă. Eu, tu, în general minerii, Nu au teamă de piatră, De tot ce-i colosal. AȘA ESTE. NU-I FENOMENAL? 1963 Referință Bibliografică: Dragoste profundă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie
DRAGOSTE PROFUNDĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348235_a_349564]
-
ne-ați jecmănit de bani. De fiecare dată venind cu gura mare Că vreți o altă viată, că vă doriți schimbare... Schimbare v-ați dorit, schimbare vrem și noi, Schimbare nu înseamnă... tot voi, în loc de voi. Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură, Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură. Uitați-vă în jur, vă place ce-ați făcut ? De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut, Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie, Sunteți mai râu ca
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
știe ce studii am“, gândi șeful suspect de repede. Prin urmare, schimbă tonul și spuse umil: - Vai, domnu’ Istrate, să nu vă mai recunosc, Doamne, ce ți-e și cu stresul ăsta, dar poftiți, luați loc, o cafeluță, o mică tărie, așa ca între colegi, hă, hă, hă... Istrate se așeză pe scaun cu un aer victorios și, cum nu era ranchiunos, îi spuse șefului că-l bagă în mă-sa cu serviciul lui cu tot, iar șeful râse de parcă auzea
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sa” - Antonia Bodea a concluzionat că Mihai Eminescu, ultimul mare romantic al Europei, a îmbogățit romantismul ideatic și la nivelul expresiei poetice, creația sa devenind definitorie pentru spiritualitatea românească. În susținerea conferinței, Antonia Bodea a fost ajutată de Mariana
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]