1,586 matches
-
cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă de mici enunțuri. Când este vorba despre pictograme vizuale ele trebuie să prezinte elemente grafice adaptate la deficiența vizuală din punctul de vedere al contrastului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
de către intervenient constituie un factor motivațional. Este important ca răspunsurile să fie date prompt/imediat pentru că la copiii cu Întârzieri În dezvoltare există posibilitatea ca aceștia să nu facă legătura Între două evenimente consecutive. Dezvoltarea orarelor, a calendarelor vizuale și tactile individualizate este o strategie utilă. Comunicarea totală permite accesul continuu la situațiile de comunicare din mediu. Presupune utilizarea uneia sau a tuturor modalităților de comunicare. PROIECT DIDATCTIC Data: 10-XI-2008 Clasa: a II-a Componență: 23 de copii, din care 3
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
WAIS și cele care evaluează inteligența la copii (6-16 ani) sunt cunoscute sub denumirea de WISC. 3.2.1.2. Testarea funcțiilor senzoriale și motorii Tehnicile de examinare a funcțiilor senzoriale și în primul rând a sensibilității vizuale, auditive și tactile, deși sunt legate de începuturile psihologiei experimentale, se află astăzi într-o zonă de intersecție cu specialitățile medicale: oftalmologie, O.R.L:, neurologie. Dintre diversele probleme legate de funcția vizuală, examinarea posibilităților de diferențiere cromatică este cea mai frecvent pusă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
categorie reacționează mai ales în cazul asocierii cu un delir de persecuție, otrăvire, refuzând să se alimenteze. Unii bolnavi consumă numai alimente obținute din conserve cumpărate din comerț, de teamă ca aparținătorii de regulă familia, să nu-i otrăvească. Halucinațiile tactile, fiind adesea confundate cu cele cenestezice și uneori cu cele motorii, în psihiatria clasică au fost denumite halucinații ale sensibilității generale. De cele mai multe ori , ele apar sub forma unor senzații neplăcute, chiar dureroase, pe tegumentele corpului, pe diferite zone și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt executate prin curent electric. Acest gen de halucinație se întâlnește mai ales în psihozele exogene toxice (alcoolism, narcomanii), în psihozele cu delir mistic și de persecuție. Halucinațiile cenestezice (cenestopate) sunt halucinații ale sensibilității interne, confundabile în parte cu halucinațiile tactile și interpretările organice delirante. În funcție de modul de manifestare pot fi generale sau parțiale, elementare sau diferențiate. Astfel, ele se pot manifesta prin senzații dureroase, arsuri, distrucții de organe sau schimbarea locului, formei și funcției unui organ; prezența de corpi străini
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor (astereognozie) prin explorarea tactilă. Dintre agnoziile care interesează schema corporală amintim: 1) Sindromul Anton-Babinski bolnavul nu este capabil să-și recunoască boala în paraliziile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor (astereognozie) prin explorarea tactilă. Dintre agnoziile care interesează schema corporală amintim: 1) Sindromul Anton-Babinski bolnavul nu este capabil să-și recunoască boala în paraliziile organice (nu-și identifică paralizia). 2) Sindrom Pick, constă în incapacitatea localizării segmentelor corporale, cu pierderea orientării dreapta-stânga. 3) Asomatognozia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
arhitectura, artistul preferă lutul, bronzul, uleiul, acuarela și țesătura la care poate adăuga elemente exotice ca ierburile sau penele folosite în așa-numitele creații mixed-media, istoricul se gândește la pergamente, papirus, codexuri, filosoful și fenomenologul separă media vizuale, audio, verbale, tactile, gustative și olfactive. Asta se întâmplă pentru că în orice domeniu, ceea ce constituie obiect de investigație diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la emisiunile sonore scurte. Cerebelul capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din urmă, organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
redusă. Simțul echilibrului este deosebit de complex și constă în linii mari, în aprecierea poziției corpului în spațiu și care se asigură prin colaborarea mai multor simțuri - simțul echilibrului și al orientării mișcării corpului în spațiu cu simțul chinestezic, vizual și tactil. În exercițiile cu o complexitate mai mare, când corpul se află în poziții neobișnuite, echilibrarea și orientarea sunt lipsite, în mare măsură de ajutorul celorlalte simțuri. Conținutul exercițiilor la bârnă este extrem complex și variat iar dintre toate mișcările care
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
copilărie, duce la o mai rapidă perfecționare a organelor de simț. Educarea deprinderilor de stabilitate și capacitatea de a păstra echilibrul în execuția exercițiilor la bârnă sunt determinate de: ținuta corectă, deplasarea rațională a centrului de greutate al corpului, sensibilitate tactilă a gimnastei, tehnica de execuție a execițiilor, precum și de metodica învățării acestora. Procesul de instruire impune creșterea nivelului de pregătire a gimnastelor și a posibilităților lor motrice. Controlul menținerii echilibrului trebuie să vizeze educarea capacității de a efectua oscilații ale
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
și experimentează cuvintele, devin didactici, epici. Fetele, mai precoce, anticipează prin mimetism viața adultă. Olguța comandă "o cafea", are "insomnii" sau e "bine dispusă". O dată cu funcțiile sufletești se dezvoltă trupul. Copiii au poftă de mâncare, sunt lacomi și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încolo Ion Pillat își sistematizează descoperirea, prefăcînd-o în "tradiționalism". El caută a se reînnoi mereu și e oricând un poet interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
IGENA FLORU, GEORGETA MIRCEA CANCICOV ETC. Florica Mumuianu cântă prietenia bărbatului cu mâini "grele ca labele de urs", Florica Obogeanu pillatizează în cadru oltean, Maria Banuș scrie o poezie, nu ferită de brutalități, a fetei de "optsprezece ani", în general tactilă, în care se face elogiul "degetelor" picioarelor, albe asemeni cărnii cireșelor, al "tălpilor" care "au învățat... să desmierde", al dedesubtului genunchilor unde "carnea e umedă ca un măr despicat", al genunchilor tremurători și "plini ca două căni de lapte". Chemarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat codurile aferente fiecărei clase semantice în programul original, titulatura acestora fiind tradusă în limba română. Am ignorat în analiza noastră clasele cuprinzând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii 2. social 3. familie 4. prieteni 5. oameni 7. emoțional pozitiv 8. emoțional negativ 12. rațional 13. intuiție 14. determinare 15. nesiguranță 16. siguranță 19. vizual 20. auditiv 21. tactil 23. muncă 24. realizări 25. nerealizări 26. agrement 28. bani 29. religie Anexa 2. Adnotări lexic publicistic eminescian Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică Liberalism liberalism 35 2 Liberalismul liberalism 4 2 Liberalismul liberalism 52 2 Liberalismului liberalism 52
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
3.390 5.381 Muncă 1.233 2.752 1.130 2.691 Inhibiție 5.855 3.899 3.531 4.933 Financiar 0.770 4.587 1.271 1.794 Nesiguranță 0.924 0.688 0.847 0.000 Tactil 0.154 0.000 0.141 0.000 Oameni 24.653 20.183 19.350 27.803 Determinare 6.626 11.009 9.181 6.278 Rațional 0.308 1.606 0.706 2.242 Social 28.505 23.853
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2.900 2.900 Muncă 0.635 1.361 1.392 1.392 Inhibiție 6.861 5.442 4.060 4.060 Financiar 1.398 3.061 2.900 2.900 Nesiguranță 1.398 0.680 1.392 1.392 Tactil 0.127 0.000 0.000 0.000 Oameni 17.281 14.966 24.130 24.130 Determinare 6.226 6.122 3.712 3.712 Social 33.672 25.170 25.406 25.406 Rațional 1.525 2.041
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2.089 2.085 Muncă 3.868 1.576 2.228 2.176 Inhibiție 3.185 3.725 2.646 3.536 Financiar 4.323 3.868 15.181 8.069 Nesiguranță 0.455 0.716 1.253 0.635 Tactil 0.000 0.430 0.279 0.000 Oameni 15.700 16.189 10.446 17.770 Determinare 5.233 7.307 7.242 3.808 Social 37.201 33.524 33.008 30.916 Rațional 1.479 2.149
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
0.437 0.229 Rațional 1.166 1.961 0.787 1.508 Realizări 9.201 9.944 8.610 8.044 Religie 0.259 0.840 1.967 2.422 Social 33.564 28.852 29.545 27.559 Tactil 0.086 0.210 0.131 0.000 Vizual 2.765 3.782 2.797 2.742 Bibliografie SURSE A. Ediții publicistică eminesciană Eminescu, M., (1980, 1989, 1984, 1985, 1905), Opere vol. IX-XIII, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București. Eminescu, M.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 102. 460 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 109. 461 O interpretare a acestei situații enunțată de Benjamin se regăsește în capitolul "Le tactile et le digitale" din L'échange symbolique et la mort, unde Baudrillard așază aparatul tehnic, ca și publicul unui film, sub semnul aceluiași comportament testarea. 462 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, p. 111. 463
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a intimiza obiectul. Obiectul este plasat Într-un peisaj, peisajul Într-un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la un anumit algoritm fix de marcare a cuvintelor, silabelor, sunetelor. Dacă pentru cuvinte se optează la bătăile din palme, la despărțirea în silabe cel mai indicat procedeu este poziționarea manii copilului sub bărbia profesorului și a lui pentru perceperea tactila a deschiderii gurii la pronunțarea fiecărei silabe. 19 Se mai pot marca și prin bătăi ritmice în masă sau bătăi din picior. Oricare procedeu este utilizat concomitent cu rostirea fiecărei silabe din cuvânt. Mama spală. Mama spală. Mă mă spa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]