3,451 matches
-
În timp ce tatăl era la serviciu, mama și copilul stăteau pe acasă și își vedeau de treburi. La un moment dat, mama dorește să vorbească la telefon cu tatăl, insă constată că a rămas fără credit. - Sună-l și tu pe taică-tu și vezi când ajunge acasă. După vreo 3 minute - Am sunat mama dar răspunde o tânți și nu vrea să mi-l dea la telefon. Se face seară și bărbatul ajunge acasă. Nevasta înfuriata la culme, se duce direct
BANCUL ZILEI: Ce înseamnă soţia pentru un bărbat () [Corola-journal/Journalistic/67928_a_69253]
-
îmbrăcat cu un palton lălîi și jegos, dansează cu o fericire tîmpa, în timp ce mașinile de lux trec vîjiind pe lîngă el, din toate părțile. Muto!, îmi spune mama printre două fumuri de țigară și-o gură de cafea. Muto! Că taică-tu și că bunică-tu! Muto! Ba nu, îi răspund eu. Doar că bunicul. Tot aia, îmi spune ea, pornită pe mine. Unde sînt vorbele tale? Ce-ai făcut cu ele? Le-am înghițit. Nu chiar pe toate, pe alea
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
-l ducea mintea prea departe,ce adolescent isteț ar fi reușit să comunice? La noi acasă a găsit refugiu bietul Daniel când vroia să dea examen de admitere la Istorie, nu la Politehnică și se certa, seară de seară, cu taică-său.A fost ultima noapte când am mai dormit lângă Petru, înainte să plece,am stat crispată, într-o margine a patului, de teamă să nu-l ating și să întindă mâna spre mine: îi cedasem lui Daniel canapeaua din
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
lașaseră. Atîta doar că, în jurul lui, poiana se lărgise. Tăiase tot ce nimerise scuipînd des în palme. Cînd se auzise strigat, se trezise, se frecase la ochi, inutil, printre grămezile de lemne tăiate, si recunoscînd glasul lui Sofronie, zisese: - Sofronie, taica, da^ lungă mai fu și ziua asta... Credeam că nu se mai isprăvește... Sofronie nu spusese nimic. Îl ajutase să se ridice. Îi luase toporul, strînsese străchinile, urciorul cu apă, care era gol, si tinîndu-l de mînă, ieșise cu el
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
cu el din pădurea umbroasa în seara senina pe cînd soarele roșu, parcă obosit de cursă lui pe cer asfințea. Simțind lumina soarelui în apus, Iosaf întreba orbecăind cu un braț întins, uitîndu-se drept înainte, fix, ca nevăzătorii: - Da^ de ce, taica, bătuși azi toaca de trei ori?... Uitași, ori te luași cu altele?... Sofronie nu răspunse. Se gîndea cum stătuse omul acolo uitat trei zile și trei nopți. Era, cred, o tehnică a supraviețuirii, pe care orbul, clar, o cunoștea.
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
viața e blândă. Iar dacă ești copil, ei bine, dacă ești copil, chiar n-ar trebui să-ți faci griji. Teoretic. Eugene Bucky Cantor e un evreu mândru. Nu arogant, dar mândru. Deși mama i-a murit la naștere, iar taică-său e mai tot timpul în închisoare, Bucky a crescut frumos. La propriu și la figurat. La propriu, pentru că e un tânăr vânjos, cu umeri lați și brațe puternice, un tânăr sportiv care aruncă sulița ca nimeni altul, la figurat
Responsabilul domn Cantor by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5341_a_6666]
-
Ozon, fie emisiunea de satiră și umor de la ora prânzului, cu glasurile inconfundabile ale lui Stroe (,alo, aici e Stroe/ și vă roagă să-i dați voie/ o oră să vă-nveselească/ să glumească/ iar cu voi"), Tomazian (,sal'tare taică și noroc") și mai tânărului dar foarte guralivului și dolofanului Crișan. Mircea Crișan. Între o emisiune și alta se strecura cu mare timiditate prima încercare românească de publicitate, sub formă de șlagăr entuziast cântat în cor: ,Plouă, plouă./ Ei și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
Pe strada Halelor stau o mulțime de negustori ambulanți, tinichigii, tocilari ale căror roți legate de rotițe par un perpetuum mobile. La apropierea lamei de oțel sar scîntei și se aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu cîrlig sau buna înțelegere pecetluiesc prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
era cu serviciile și, în plus, fiindcă era deștept. Avantaje din ce în ce mai considerabile. A început să se joace, de fapt să-și bată joc de tot, ca să se răzbune pentru această cale pe care fusese aruncat, datorită sărăciei și prostiei lui taică-său. A început să încalce regulile, a început să nu mai țină seama de bine și de rău. Dacă el fusese azvârlit pe tărâmul răului, de ce să nu fie aduși și alții în același loc?!... A început să facă rău
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ca să scobesc zidul între cărămizi c-un cuțit vechi și tocit de bucătărie. Acolo am întîlnit-o pe Ada. De la început mi-a spus că Robinson Crusoe i-a dat voie și ei. Am furat imediat nasturii aurii de la uniforma lui taică-meu, nasturii aceia ce au pe dînșii o roată cu aripioare de vultur, la care ținea atît de mult încît își cususe două rînduri: unul pentru cheutori, celălalt pentru plăcere. Doar nu putea să se supere. Știa că-i vom
Adio, Robinson Crusoe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15799_a_17124]
-
vezi ce-i la sufletul și caracterul tău, tiristo? Pui de curvă, asta ești, amăgito. Nu te vezi? Te duci pă lună plină și-i joci din buric lu' Chiru din Baltă și te ții de neîncepută? Ai zis la taica părinte, sub patrafir, ce faci tu în Baltă? Cum te leagănă pă apă Chiru și pune tarafu' să-ți cânte la mandole și ghitare? Cum vă petreceți în orăcăieli și chermezeală, de răsună Balta? Crezi că nu le știe lumea
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
Balta? Crezi că nu le știe lumea? Tot satul știe parangheliile voastre, da' tace, că e frică de Chiru și de ăia care cică i-a trimis acuma din nou să acționeze, mai ceva ca la Revoluția de la Județeană. Și taica părinte știe, da are legământul de taina spovedaniei și nu poate spune, că... Popa Băncilă își făcu grăbit cruce și întinse automat mâna spre pahar. Geta mai să o sugrume pe fata veterinarei. Gâfâia: - Și mai dai și în omul
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
zona asiatică a Turciei și ajunge la soție și copii o dată pe an, căci nu-și permite mai des să plătească avionul pînă la Ankara. La el acasă a fost primar vreme de șapte ani. Pentru că înaintea lui fusese primar taică-su. Iar după el este primar unul dintre băieții lui. După ce s-a plictisit de primărie, Ali s-a făcut șofer, "face" săptămînal România-Turcia și, în răstimpurile petrecute la București, are grijă de magazinul lui de încălțăminte din Piața Crîngași
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
despre o contesă grozav de frumoasă. Avea pielea albă și sticlea și aburea, purta un colan negru încrustat cu păianjen de aur, fuma țigări lungi de Smyrna, bea vin de Tokaji, mânca rodii de cipreși. Atunci l-am întrebat pe taică-meu de ce a dat numele Contesa la o cățea, și el a spus: Când eram prin clasa a șasea am citit o carte în care era vorba despre o contesă grozav de frumoasă. Avea pielea albă și sticlea și aburea
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
melancolii lascive, dezolezi cetățenii serioși și pruzi, cetățencele exacte-n compasul cracilor impersonali, asasini, dereglezi în ritm și rimă situațiunea națiunii! Cui ce-i pasă de țărțămuri, de giumbușlucuri à la bala portocala, de titirezuri cu suspin. Jeluie-te lui taică-tu (a! n-ai tată); jeluie-te lui maică-ta (a!, n-ai mamă); că-i fi fiind orfelin, acușica, tălică; iote dom'le ce mazagazdron duios!? Bine-bine, înfiorează-ți Iubita Ideală la mațul subțire al simțirii. Desfundă-ți acordeonul
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
pe Iulia, tristețea și nedumerirea noastră? Iulia te iubea mai mult pe tine, ăsta e adevărul adevărat, deși n-ar trebui să ne dăm mari cu asta... Unde ești? Unde mai rulează poantele tale năucitoare? Am auzit că a murit taică-tu și toate orele noastre s-au răsucit în ochii mei ca un film mut. Te-am rănit de multe ori. M-ai rănit și tu. N-am putut să-mi aduc aminte de ce și pentru cine. Ești cumva departe
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
românii carevasăzică exodul lor nu încetează deși ba unul ba altul singuri sau în cuplu se-ntorc să moară aici cu râul copilăriei la căpătâi cu dealul cu fuiorul la picioare și ramul de stejar deasupra capului aleleu măicuță aleleu tăicuță moale și frumos mirositoare-i sfânta și-nierbata strâmta potecuță-a dorului xxx șed într-un colț de bucătărie și mă uit la tine cum calci vorbind întruna călcătorul lunecă pe cămașa încrețită purtat măiestru de mâinile tale dibace cuvintele se
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
sublim îl dublează în celestitate. Viața lui vinetu dinamo - compendiu și crima lui finală Istoria lui începe în craiova, într-o casă de chirpici din fața luncii, compusă dintr-o singură odaie în care dormeau toți, de-a valma: maică-sa, taică-său și cei nouă puradei. El a fost al zecelea. Maică-sa a vrut să-i pună numele făt-frumos sau greuceanu, dar taică-său nici n-a vrut să audă: Taci, fă, din gură, îi zicem mai mișto, vinetu dinamo
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
chirpici din fața luncii, compusă dintr-o singură odaie în care dormeau toți, de-a valma: maică-sa, taică-său și cei nouă puradei. El a fost al zecelea. Maică-sa a vrut să-i pună numele făt-frumos sau greuceanu, dar taică-său nici n-a vrut să audă: Taci, fă, din gură, îi zicem mai mișto, vinetu dinamo. L-au norocit cu numele ăsta fiindcă tocmai rula în oraș, făcând furori, seria winnetou, iar dinamo tocmai câștigase campionatul. Școala nu s-
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
luat tălpășița: întâi în germania, unde n-a făcut mulți purici, pe urmă în italia și-n spania, de colo, de colo. Acolo a fost chiar raiul. Vinetu dinamo a ajuns barosan. El se fudulea cu numele său (al dracu taică-său, ce nume ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau cu subliniat respect, fiindcă toți se uitau la el ca la tartorele lor. Ce mai, el nu mișca niciun deget, dar îi punea pe alții la treabă: muierile
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
el îi înfunda cu euroi, nimeni nu era ca vinetu dinamo. Nevasta-sa îl boscorodea: bă, mai potoale-te, că nu mai ai doăj de ani. Dar el n-o băga în seamă, îi răspundea cu niște vorbe învățate de la taică-său: Taci, fă, din gură, ce știi tu!... Nevastă-sa a avut gură aurită, aurită vorba vine: într-o zi, pe nepusă masă, s-a terminat fericita viață a lui vinetu dinamo. Barosanul a închis ochii, între străini, departe, cică
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
răspunse popa Grigore, dându-i mâna ca să i-o sărute. Necunoscutul era învățătorul Ilie Gheorghe, un bărbat simpatic, înstărit și el, cu pământ și pruni, cu bani la bancă și la cooperativă; om de încredere al popei, prieten al lui taică-su, Dumitru, învățătorul cel bătrân al comunei, răposat demult. - De ce pari așa de îngândurat, părinte Grigore? Ca și cum nu l-ar fi auzit, popa mormăi: - Vin de la Sărățeni. - Cum merge �sezonul", nașule? - Plin, finule, răspunse părintele obidit, plin ochi, de nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
aduce bani, finule; și banul e tot, să o știi dumneata de la mine, că ești încă necopt... învățătorul Ilie tăcu, uitându-se pieziș pe sub gene la popa ăsta atât de aprig după bani. El era mulțumit cu ce moștenise de la taică-su și cu ce agonisise el; numai părintele Grigore nu se mai sătura, parcă avea să ia ceva cu dânsul în mormânt. - Și apoi, dacă ar fi oameni de ispravă, reluă popa, calea-valea, dar așa, îi cunoști și dumneata, oameni
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
dea seama că pentru Mariana n-ar mai fi fost de stat în România, așa încît primul lucru care o întrebă a fost de Ana Maria. Află ce știa de la doamna Ilona din Mako: i-a dat-o legea lui taică-său, fute-l-ar dracii de nemernic... Și taică-său cum se descurcă? Păi uite că-n vremea din urmă Remus o lasă pe mami s-o ia de la grădiniță sîmbăta și s-o țină la ea acasă sîmbăta și
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
fost de stat în România, așa încît primul lucru care o întrebă a fost de Ana Maria. Află ce știa de la doamna Ilona din Mako: i-a dat-o legea lui taică-său, fute-l-ar dracii de nemernic... Și taică-său cum se descurcă? Păi uite că-n vremea din urmă Remus o lasă pe mami s-o ia de la grădiniță sîmbăta și s-o țină la ea acasă sîmbăta și duminica. În rest, de luni pînă vineri Ana Maria
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]