3,860 matches
-
ponderea serviciilor de tip outsourcing și de a crește ponderea produselor și serviciilor inovative, acestea fiind evaluate ca având potențial ridicat pentru export. Programul de guvernare menționează inclusiv rolul de lider în regiune pe piața inovației digitale. Sunt enumerate patru tehnologii pentru dezvoltarea competențelor specialiștilor din domeniul IT: tehnologii cuantice, IA, blockchain și IoT. Măsuri specifice includ dezvoltarea de soluții financiare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor avansate precum IA. *42) Conform indexului DESI, România avea în 2019-2020 un număr de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
crește ponderea produselor și serviciilor inovative, acestea fiind evaluate ca având potențial ridicat pentru export. Programul de guvernare menționează inclusiv rolul de lider în regiune pe piața inovației digitale. Sunt enumerate patru tehnologii pentru dezvoltarea competențelor specialiștilor din domeniul IT: tehnologii cuantice, IA, blockchain și IoT. Măsuri specifice includ dezvoltarea de soluții financiare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor avansate precum IA. *42) Conform indexului DESI, România avea în 2019-2020 un număr de 27.000 studenți TIC și ocupa locul 6 în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Reziliență Componenta 7 a PNRR menționează cinci din cele șapte arii pentru politici privind digitalizarea: (1) conectivitate, (2) capital uman, (3) e-guvernare, (4) servicii publice digitale plus ecosisteme digitale locale, (5) digitalizarea companiilor, investiții în capacități digitale și amplasarea de tehnologii avansate. Obiectivele legate de digitalizare au alocate 20.5% din fondurile PNRR, ceea ce reprezintă doar cu 0.5% în plus față de cerința minimă de 20% impusă de reglementările Recovery and Resilence Facility (RRF). O serie de reforme și investiții din
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
digitale, capitalul uman și utilizarea Internetului, obiectivul de îmbunătățire a competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și implementarea educației digitale pe parcursul vieții pentru cetățeni se va realiza prin scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, în special pentru aplicarea unor tehnologii emergente (program ce urmează a fi implementat de către MCID). Componenta 15 Educație (3.515,42 mil. euro) a PNRR urmărește ca obiectiv specific adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației, cu investiții specifice pentru digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
pentru o viață autonomă utilizând algoritmi din IA; în domeniul "TIC", IA reprezintă un subdomeniu cu potențial disruptiv; în domeniul de specializare inteligentă "Biochimie" IA este menționată în contextul Agriculturii 4.0, alături de robotică, aplicații IoT sau big data, ca tehnologii care ajută la eficientizarea resurselor disponibile. Economia digitală și tehnologiile spațiale au ca subdomeniu specific sistemele inteligente și tehnicile IA precum prelucrarea limbajului natural, viziune artificială, predicția evoluției unor fenomene sau sisteme de recomandare. Este evidențiat aspectul etic și necesitatea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de calitate în sectoarele competitive, generatoare de locuri de muncă verzi; (OS4) Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii. Obiectivul OS4 menționează un raport al PwC care estimează că adoptarea noilor tehnologii în România va afecta 275 mii de angajați, deoarece automatizarea și IA vor elimina treptat activitățile repetitive. Obiectivul urmărește încurajarea utilizării instrumentelor care cresc accesibilitatea și eficiența formării adulților: simulatoare, realitate virtuală, realitate augmentată. Se pot face corelații cu Măsura
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Pe de altă parte, relativ la adoptarea IA de către companii, conform European enterprise survey on the use of technologies based on artificial intelligence, 48% dintre companiile din România folosesc cel puțin o tehnologie IA, 31% utilizează cel puțin două tehnologii IA, 26% intenționează să folosească IA în următorii 2 ani (top 3 în Europa) și doar 26% nu intenționează acest lucru în viitor. Toți indicatorii sunt mai buni decât media europeană. Tehnologiile adoptate de către companiile românești se înscriu în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
raportul Technology and innovation report 2021 a elaborat un indice de pregătire al țărilor. Acesta ia în considerare capacitățile tehnologice legate de investițiile fizice, capitalul uman și efortul tehnologic și acoperă capacitățile naționale de a utiliza, adopta și adapta aceste tehnologii. Indicele cuprinde cinci blocuri: implementarea TIC, competențe, activitatea de cercetare și dezvoltare, activitatea din industrie și accesul la finanțare. Indicele a fost calculat pentru 158 de țări, Statele Unite, Elveția și Regatul Unit primind cele mai mari scoruri pe o
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
dezvoltarea IA în România, identificându-se necesitatea: ● cunoașterii mai bune a domeniului, prin campanii de conștientizare și formare de competențe specifice; ● dezvoltării unui cadru legislativ coerent, cu includerea reglementărilor care să ofere încredere pe toate nivelurile (de la încrederea în tehnologii și până la aspectele de etică); ● finanțării domeniului IA încă din faza de cercetare - dezvoltare; ● facilitării accesului la date structurate; ● schimbării percepției asupra domeniul IA și creării unor premise pentru o repoziționare a României în rândul țărilor cu potențial în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
lipsa unor programe de formare dedicate populației. ... 2. Insuficiența resursei umane calificate/specializate în domeniul IA, prin lipsa unui context de consolidare a competențelor și a expertizei în domeniu (de exemplu, prin formare continuă și adaptare la schimbare sau la noi tehnologii). ... 3. Lipsa unui cadru legislativ de reglementare și a unei strategii IA etice și coerente, cu accent pe drepturile fundamentale ale cetățenilor, orientat pe creșterea nivelului de încredere în domeniul IA, prin înțelegerea beneficiilor IA. ... 4. Lipsa finanțărilor dedicate proiectelor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în domeniul tehnologiilor avansate *84) De exemplu, platforma AI4EU - AI-on-demand Platform *85) Programul AI lighthouse for Europe *86) Exemple de inițiative și rețele de actori relevanți în IA includ proiectul AI4EU (o platformă pentru AI-on-demand" de tipul "one-stop-shop" pentru cunoștințe, tehnologii, unelte, servicii și experți în IA), Confederation of Laboratories for Artificial Intelligence Research in Europe (CLAIRE), rețeaua huburilor de inovare digitală în IA, European Laboratory for Learning and Intelligent Systems (ELLIS), proiectul Human-Centered AI, dar și parteneriate public-private precum BDA
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
-urilor cu activități în domeniul IA cu scopul conectării acestora cu investitori, integratori de sisteme, companii de consultanță și furnizori de asistență, precum și creșterea vizibilității lor prin activități de marketing și susținere a prezenței în cadrul târgurilor internaționale de tehnologii emergente și aplicații IA. M 4.1.3. Facilitarea accesului cu costuri reduse la expertiză și resurse de cunoaștere în domeniul IA pentru start-up-uri și IMM-uri și sprijinirea eforturilor pentru conectarea acestora la surse de informare privind aplicații existente
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
succes, ci de o implementare corectă și completă a contractelor încheiate, în beneficiul instituției publice. *103) Măsura vizează sprijinirea dezvoltatorilor de sisteme IA de tip "freelancer" de a menține (de exemplu, în contextul necesității de a asigura compatibilitatea între diferite tehnologii care evoluează). *104) Măsura poate fi instanțiată prin crearea unui Digital Testbed Framework (similar cu inițiativa administrației din Estonia prin care e oferă acces gratuit la instrumentația tehnică disponibilă la nivel guvernamental, de exemplu, unelte, tehnologii, date, pentru a favoriza
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
asigura compatibilitatea între diferite tehnologii care evoluează). *104) Măsura poate fi instanțiată prin crearea unui Digital Testbed Framework (similar cu inițiativa administrației din Estonia prin care e oferă acces gratuit la instrumentația tehnică disponibilă la nivel guvernamental, de exemplu, unelte, tehnologii, date, pentru a favoriza dezvoltarea de produse și servicii inovative. Un avantaj este că testarea acestor aplicații este asigurată în mediu real). Soluțiile dezvoltate, inclusiv codul, urmează să fie făcute publice și promovate de către ADR. OS5.2. Adoptarea și valorificarea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
riscurilor, guvernanța datelor, documentația tehnică, supravegherea agentului uman, monitorizare post-market, existența logurilor, gestiunea calității, transparență, acuratețe, robustețe sau indicarea interacțiunii cu IA.*134) M 6.2.2. Crearea “Registrului aplicațiilor IA certificate.*135) M 6.2.3. Crearea “Registrului evaluatorilor cu rol de certificare specializați în tehnologii IA”, în conformitate cu AI Act, pentru a facilita identificarea de către dezvoltatorii de aplicații IA a serviciilor de certificare disponibile la nivel național.*136) M 6.2.4. Inițierea unui program de pregătire a evaluatorilor cu rol de certificare în domeniul IA
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
pe modelul https://www.adr.gov.ro/lista-auditorilor-it/), acreditate de Autoritatea de Reglementare, cf. AI Act. pentru sistemele de IA din grupa de risc ridicat. Centrele de certificare și evaluare a conformității (organisme notificate) vor putea fi acreditate de către Autoritatea de Reglementare pe diferite tehnologii ale IA, (de exemplu, data science), respectiv subdomenii (de exemplu conform ariilor de aplicabilitate ale IA incluse în grupa de risc ridicat). Aceste centre pot fi atât private, cât și publice (de exemplu, pe lângă universități, institute de cercetare, administrația
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
seră între 1,5 și 4%, ceea ce ar putea contribui semnificativ la atingerea țintelor stabilite prin Pactul Verde European. Cu toate că utilizarea IA poate avea ca rezultat imediat dispariția unui număr mare de locuri de muncă, tot adoptarea acestei tehnologii poate crea noi locuri de muncă, mai bune, educația și formarea continuă având roluri cruciale în prevenirea șomajului pe termen lung și asigurarea unei forțe de muncă mai calificate. Din această perspectivă, unul dintre obiectivele OCDE este ca 14% dintre
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de rezultat 1.1.2: Numărul total de absolvenți cu diplomă de mașter (include și absolvenții promoțiilor anterioare) pentru domeniile în care au fost identificate programe de studii din aria de specializări IA (informatică, calculatoare și tehnologia informației, inginerie electronică, telecomunicații și tehnologii informaționale, ingineria sistemelor) Sursă: ANS - Platforma națională de colectare a datelor statistice pentru învățământul superior Evoluție: 2019 - 2044, 2020 - 2365, 2021 - 2618, 2022 - 2405. Număr 2.405 2.869 3.361 Indicator de rezultat 1.1.3: Număr de teze de doctorat finalizate, în aria
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
2405. Număr 2.405 2.869 3.361 Indicator de rezultat 1.1.3: Număr de teze de doctorat finalizate, în aria de specializări Inteligență Artificială, care corespund următoarelor domenii de studii universitare de doctorat: informatică, informatică, calculatoare și tehnologia informației, inginerie electronică, telecomunicații și tehnologii informaționale, ingineria sistemelor Sursă: ANS - Platforma națională de colectare a datelor statistice pentru învățământul superior Evoluție: 2018 - 53, 2019 - 86, 2020 - 61, 2021 - 87, 2022 - 107. Număr 107 129 164 OS1.2. Creșterea nivelului de înțelegere de bază a populației privind
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
soluții IA în România (valori cumulative). Sursă: Al Watch, Evoluție: 2009 - 2020: 67 Număr 67 (2009 - 2020) 120 (2009 - 2025) 300 (2009 - 2027) Indicator de rezultat 4.1.2: întreprinderi care introduc o inovație de produs, de proces sau de logistică utilizând tehnologii IA. Sursă: Eurostat, Community innovation survey Evoluție: 2016 - 2018 - 1991/1547, 2018 - 2020 - 1264/1262 Număr 1.264/ 1.262 1.500/ 1.500 2.000/ 2.000 OS4.2.Înființarea și organizarea unei rețele naționale de spații de testare și experimentare (TEF) a soluțiilor dezvoltate în domeniul IA Indicator
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
OS5.1) pentru a dezvolta servicii, produse și procese digitale. Sursă ADR, Observatorul de date al transformării digitale Număr 11 150 238 OS5.2. Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare Indicator de rezultat 5.2.1 :Numărul companiilor care folosesc tehnologii IA, din sectoarele economice prioritare Sursă ADR Număr - 20 100 OG6. Dezvoltarea unui sistem de guvernanță și de reglementare a IA Indicator de impact 6.1: Avansarea în clasamentul “Government Al Readiness”. Sursă: Oxford Insights Evoluție: 2019 - 55, 2020 - 52, 2021
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
-urilor cu activități în domeniul IA cu scopul conectării acestora cu investitori, integratori de sisteme, companii de consultanță și furnizori de asistență, precum și creșterea vizibilității lor prin activități de marketing și susținere a prezenței în cadrul târgurilor internaționale de tehnologii emergente și aplicații IA. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; HUB-ul IA; Rețeaua DIH-urilor; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Măsura 4.1.3. Facilitarea accesului cu costuri reduse la expertiză și resurse de cunoaștere în domeniul IA pentru start-up-uri
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
a personalului responsabil de achiziții privind specificitățile achiziționării de tehnologie avansată. Autoritatea pentru Digitalizarea României; Institutul Național de Administrație Măsura 5.1.10. Completarea ghidului online gestionat de Agenția Națională pentru Achiziții Publice cu informații referitoare la managementul contractelor aferente achizițiilor de tehnologii. Agenția Națională pentru Achiziții Publice; Autoritatea pentru Digitalizarea României; Măsura 5.1.11. Asigurarea de granturi pentru extinderea cu funcționalități de IA a unor aplicații IA cu cod public. Măsura vizează sprijinirea unei comunități de dezvoltatori (freelancers) care să mențină/ să dezvolte
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
trebui definită/creată) Asociația de Standardizare din România Măsura 6.2.2. Crearea “Registrului aplicațiilor IA certificate. Autoritatea Națională de Supraveghere IA (entitate ce va trebui definită/creată); Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării Măsura 6.2.3. Crearea “Registrului evaluatorilor cu rol de certificare specializați în tehnologii IA”, în conformitate cu AI Act, pentru a facilita identificarea de către dezvoltatorii de aplicații IA a serviciilor de certificare disponibile la nivel național. Autoritatea Națională de Supraveghere IA (entitate ce va trebui definită/creată); Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării Măsura
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de IA va fi dată de efectul direct al AI Act, regulament european care se aplică direct în statele membre. O parte din actualizările ulterioare vor avea loc prin modificarea Anexelor regulamentului AI Act. De exemplu se pot adăuga noi tehnologii care dacă sunt utilizate în cadrul unei aplicații va face ca aceasta să fie considerată sistem cu IA. Înființarea în România a "Autorității pentru reglementarea IA" este o consecință directă a implementării AI Act. Este utilă crearea acestui organism în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]