2,808 matches
-
inaccesibile sînt lipsite de etică și periculoase. Sugestiile referitoare la acest tip de proceduri sînt disponibile în cadrul unor organizații mai specializate. În egală măsură, ignorarea posibilelor influențe ale traumelor anterioare asupra stării actuale a pacientului reprezintă o dovadă de neglijență. Terapeutul trebuie să mențină echilibrul între a încuraja pacientul să genereze (probabil în mod inconștient) false amintiri și a-i pune la dispoziție un mediu care să-i inspire siguranță și în care să poată dezvălui experiențele traumatice reale. Întrebările indirecte
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cazul traumelor anterioare, problemele asociate cu vinovăția apar adesea în cadrul tratamentului și pot fi abordate prin intermediul strategiilor terapeutice normale. Totuși, sentimentele de vinovăție pot fi extrem de puternice, iar pacientul le neagă chiar și în urma unei întrebări directe. În absența progreselor, terapeutul este tentat să presupună existența unor sentimente de vinovăție nesoluționate și adresează pacientului în mod delicat întrebări corespunzătoare. Șansa de a recunoaște vinovăția adesea pentru prima oară și de a se reevalua pe sine în contextul terapiei se poate dovedi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Astfel, relația terapeutică are șanse să se dezvolte, construind totodată și baza legăturii terapeut-pacient. Psihoeducația În stresul traumatic, psihoeducația reprezintă un prim pas important al tratamentului, care contribuie mult la reducerea detresei secundare (determinate de existența simptomelor), amplifică încrederea în terapeut și conduce la o relație bazată pe colaborare. Debutul brusc al simptomelor după traumă poate fi foarte înspăimîntător, mai ales pentru persoanele fără un istoric psihiatric anterior. E posibil să creadă că au înnebunit și că nu își vor reveni
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
orientare fizică sînt atractive nu numai pentru că sînt eficiente și au rezultate rapide, ci și pentru că sînt intervenții facile, neamenințătoare (și nonpsihologice), care pot fi utilizate atunci cînd pacientul se simte încă foarte vulnerabil. O primă opțiune adoptată de mulți terapeuți este controlul respirației, tehnică descrisă pe larg în alte capitole, dar și în Ghidul practic pentru pacienți (capitolul 27). Adesea, se dovedesc utile și relaxarea progresivă a mușchilor și relaxarea izometrică, descrise amănunțit, la rîndul lor, în alte capitole. Printre
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
practic pentru pacienți pentru mai multe informații cu privire la aceste strategii. Multe dintre persoanele cu SSPT au o imaginație foarte bogată. Cu toate acestea, dacă tehnicile imaginare sînt utilizate în scopul reducerii excitării asociate cu SSPT, se impune ca pacientul, nu terapeutul, să descrie scena, deoarece riscul de a introduce cu neștiință în scenariu elemente cu potențial traumatic este prea mare. Pentru unele persoane, imaginarea unui loc sigur și descrierea sa în amănunt reprezintă o tehnică utilă, care distrage atenția de la amintirile
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să folosească verbe la timpul trecut cînd povestesc evenimentele în cadrul primelor ședințe (de exemplu, L-am văzut venind spre mine), dar în ședințele ulterioare să apeleze la timpul prezent (de exemplu, Îl văd venind spre mine). În primele ședințe, unii terapeuți folosesc tehnici cum ar fi urmărirea evenimentului de la distanță sau vizionarea sa imaginară pe un ecran. Prin manipularea acestor strategii, terapeutul poate controla nivelul expunerii, chiar și atunci cînd lucrează la nivel imaginar cu un singur eveniment, iar anxietatea și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în ședințele ulterioare să apeleze la timpul prezent (de exemplu, Îl văd venind spre mine). În primele ședințe, unii terapeuți folosesc tehnici cum ar fi urmărirea evenimentului de la distanță sau vizionarea sa imaginară pe un ecran. Prin manipularea acestor strategii, terapeutul poate controla nivelul expunerii, chiar și atunci cînd lucrează la nivel imaginar cu un singur eveniment, iar anxietatea și detresa sînt menținute la niveluri suficient de înalte pentru a avea valențe terapeutice, putînd fi totodată controlate. În mod similar, trebuie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a avea valențe terapeutice, putînd fi totodată controlate. În mod similar, trebuie menționat că punerea în practică nu este întotdeauna posibilă în cazul SSPT adesea, activarea unei componente a rețelei traumatizante este suficientă pentru accesarea întregului complex de amintiri , iar terapeutul trebuie să aibă în vedere posibilitatea atingerii unui nivel maxim de excitație, în pofida celei mai atente elaborări a sarcinii de expunere. În fiecare dintre cazuri, pînă la finalul tratamentului, persoana trebuie să fie expusă în mod repetat, cu ochii închiși
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pentru expunerea in vivo, iar cealaltă o listă a evenimentelor traumatice pentru expunerea imaginară. Fiecare item din ierarhie este evaluat conform scalei SUD, pentru a estima nivelul temerilor asociate cu confruntarea situației, activității sau amintirii respective. În al patrulea rînd, terapeutul lucrează împreună cu pacientul la alcătuirea unor sarcini de lucru in vivo pentru acasă, pe baza ierarhiei respective. Specificitatea are un rol important: pacientul și terapeutul trebuie să stabilească cu exactitate ce este de făcut, unde, cît de des și așa
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
estima nivelul temerilor asociate cu confruntarea situației, activității sau amintirii respective. În al patrulea rînd, terapeutul lucrează împreună cu pacientul la alcătuirea unor sarcini de lucru in vivo pentru acasă, pe baza ierarhiei respective. Specificitatea are un rol important: pacientul și terapeutul trebuie să stabilească cu exactitate ce este de făcut, unde, cît de des și așa mai departe. Este important să se înceapă cu un item relativ ușor, care să garanteze succesul primei încercări. Astfel, pacientul este rugat să aleagă un
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în detaliu și să continue descrierea pînă la finalul evenimentului, cînd se simte în siguranță. Deși Foa și Rothbaum (1998) susțin că, prima oară, pacientul trebuie să povestească trauma la timpul prezent, cu ochii închiși, în practica clinică, de obicei, terapeutul poate decide să diminueze detresa, recomandînd relatarea la timpul trecut, cu ochii deschiși. Astfel, se creează impresia unui sentiment de control, iar terapeutul află informații importante despre momentele dificile care pot apărea și în expuneri ulterioare. Totuși, presupunînd că unitățile
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
oară, pacientul trebuie să povestească trauma la timpul prezent, cu ochii închiși, în practica clinică, de obicei, terapeutul poate decide să diminueze detresa, recomandînd relatarea la timpul trecut, cu ochii deschiși. Astfel, se creează impresia unui sentiment de control, iar terapeutul află informații importante despre momentele dificile care pot apărea și în expuneri ulterioare. Totuși, presupunînd că unitățile de detresă sînt controlabile, se recomandă introducerea cît de curînd posibil a relatării la timpul prezent, cu ochii închiși. În mod similar, în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unitățile de detresă sînt controlabile, se recomandă introducerea cît de curînd posibil a relatării la timpul prezent, cu ochii închiși. În mod similar, în primele ședințe, pacientul poate sări peste cele mai neplăcute aspecte ale evenimentului, însă în cadrul prezentărilor ulterioare, terapeutul trebuie să apeleze la întrebări directe legate de stimuli (de exemplu, Cum mirosea el? sau Descrieți-mi chipul ei) și reacții (de exemplu, Cum vă simțiți acum? sau La ce vă gîndiți acum?), după cum este cazul. De asemenea, poate veni
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
toate modalitățile senzoriale (imagini, sunete, mirosuri, gusturi, senzații). De asemenea, elementele restructurării cognitive trebuie introduse în rutina expunerii imaginare, după cum vom explica în continuare. Pacientul trebuie să estimeze nivelul SUD la fiecare cinci minute, pe parcursul expunerii, care este înregistrată de terapeut și apoi comentată la finalul ședinței. Terapeutul nu trebuie să se bazeze exclusiv pe evaluarea SUD, ci să urmărească atent semnele de detresă sau evitare. Dacă anxietatea se reduce în mod considerabil, trebuie insistat asupra acestui aspect. În caz contrar
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
senzații). De asemenea, elementele restructurării cognitive trebuie introduse în rutina expunerii imaginare, după cum vom explica în continuare. Pacientul trebuie să estimeze nivelul SUD la fiecare cinci minute, pe parcursul expunerii, care este înregistrată de terapeut și apoi comentată la finalul ședinței. Terapeutul nu trebuie să se bazeze exclusiv pe evaluarea SUD, ci să urmărească atent semnele de detresă sau evitare. Dacă anxietatea se reduce în mod considerabil, trebuie insistat asupra acestui aspect. În caz contrar, este important să asigurați pacientul că anxietatea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
important să asigurați pacientul că anxietatea se va diminua dacă va continua să-și confrunte amintirile. La sfîrșitul fiecărei ședințe, este necesar un interval de timp suficient pentru a discuta despre experiență și a permite pacientului să se relaxeze. Unii terapeuți pun la dispoziția pacienților o cameră separată pentru ca aceștia să-și revină în ritmul lor, înainte de a părăsi cabinetul; în aceste momente se poate apela și la o tehnică de relaxare. Expunerea repetată la amintirile traumatizante se realizează cel mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
serviciilor de urgență sau alte persoane prezente la locul faptei? Sînt disponibile informații scrise referitoare la incident, articole mass-media pe care le-ar putea citi, înregistrări video care le-ar oferi șansa de a înțelege mai bine cele petrecute? Uneori, terapeutul poate ajuta și îndruma pacientul să apeleze la astfel de informații. Ocaziile de a afla mai multe despre cele întîmplate (eventual chiar și cauza) contribuie foarte mult la înțelegerea și acceptarea de către pacient a propriei experiențe. Expunerea: probleme posibile Dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
înțelegerea și acceptarea de către pacient a propriei experiențe. Expunerea: probleme posibile Dacă procedura anterioară se desfășoară în contextul unei bune relații terapeutice, este puțin probabil să apară multe probleme. Cu toate acestea, ea poate reprezenta o experiență intensă atît pentru terapeut, cît și pentru pacient, implicînd un nivel ridicat al emoțiilor, asociat cu atenția acordată celor mai terifiante detalii ale experienței. Este extrem de important ca terapeutul să-și exprime încrederea în capacitatea pacientului de a face față expunerii și să-l
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să apară multe probleme. Cu toate acestea, ea poate reprezenta o experiență intensă atît pentru terapeut, cît și pentru pacient, implicînd un nivel ridicat al emoțiilor, asociat cu atenția acordată celor mai terifiante detalii ale experienței. Este extrem de important ca terapeutul să-și exprime încrederea în capacitatea pacientului de a face față expunerii și să-l ajute să se confrunte cu toate stările prin care trece pe parcursul ședinței. Pe cît posibil, este recomandat să nu apelați la strategiile de management al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
implicare extremă în rememorări și printr-o experiență vie de tip flashback, asemănătoare cu o retrăire a experienței. Rețeaua amintirilor traumatizante nu poate fi modificată în mod eficient prin asimilarea unor informații noi, dacă pacientul are un flashback. Prin urmare, terapeutul trebuie să facă tot posibilul pentru a readuce pacientul în prezent, înainte de a continua expunerea. Sînt utile instrucțiunile de tipul: deschide ochii, uită-te în jur, pipăie scaunul, descrie camera, spune unde ne aflăm, ce dată e astăzi și așa
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anterioare, aceste experiențe disociative de flashback apar destul de rar. Stabilirea contraindicațiilor expunerii ține de bunul simț. Corelarea cu starea pacientului este un factor important: pacientul deține un control suficient (stăpînește cîteva strategii principale de management al simptomelor), relația sa cu terapeutul este satisfăcătoare? Crizele existențiale acute, abuzul de substanțe, comorbiditatea psihiatrică severă și un istoric de nereceptare a terapiei sînt factori care impun utilizarea cu precauție a expunerii. Deși nu trebuie ignorată posibilitatea unor efecte iatrogene, probabilitatea apariției unor reacții adverse
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reacțiile altor persoane (de exemplu, Toată lumea crede că a fost vina mea sau Ei cred că exagerez). Pacientul este ajutat să identifice gîndurile automate dăunătoare și concepțiile disfuncționale apărute după traumă și să le privească drept ipoteze, nu realități. Apoi, terapeutul și pacientul pot colabora, cu scopul de a pune la îndoială și a demonta cognițiile negative, înlocuindu-le în cele din urmă cu alternative mai echilibrate și mai raționale. Deși există mai multe modalități de parcurgere a acestui proces, de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu concepții evident false. Un exemplu des întîlnit este căutarea asigurării că trauma nu se va repeta ( Dacă ați putea să-mi promiteți că nu se va mai întîmpla niciodată, m-aș vindeca). Desigur, garantarea acestui fapt nu este realistă. Terapeutul trebuie, mai degrabă, să lucreze cu pacientul în scopul evaluării realiste a riscurilor și a efectelor posibile. O temă comună în toate tulburările anxioase este tendința de a exagera probabilitatea ocurenței unui eveniment negativ, precum și a consecințelor negative ale acestuia
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o zonă periculoasă din oraș, singur, dimineața devreme. Nu voi mai face asta niciodată). Cu toate acestea, vinovăția caracterologică are un potențial mult mai problematic (S-a întîmplat din cauza mea, pentru că nu sînt bun de nimic). În astfel de cazuri, terapeutul trebuie să evidențieze erorile logice inerente din autoevaluarea pacientului, subliniind distincția dintre un comportament rău sau imprudent și o persoană rea. Această strategie este deosebit de importantă în tratamentul unei persoane care a săvîrșit în timpul evenimentului traumatic, fără nici o îndoială, un
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
impune identificarea momentelor cu risc ridicat, cum ar fi confruntarea cu elemente care evocă trauma sau știri referitoare la evenimente similare, experiența unui alt eveniment traumatizant sau o perioadă de stres intens la serviciu ori acasă. În al treilea rînd, terapeutul și pacientul trebuie să elaboreze împreună un plan pentru a face față acestor recidive. Cui îi poate telefona pacientul (și care sînt numerele de telefon)? Ce strategii fizice, cognitive și comportamentale s-au dovedit utile și ar putea fi folosite
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]