1,739 matches
-
grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie 1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
severă (decembrie - martie), o vară fierbinte (aprilie - august), și o toamnă rece(septembrie - noiembrie) sunt principalele anotimpuri, cu o tranziție rapidă din primăvară în vară. În București, temperatura medie în sezonul rece este de -7 grade C, iar vara mercurul termometrelor indică o medie de 25 grade C. Totuși fenomenul de încălzire globală tinde să schimbe aceste valori și în Romania. În vara anului 2007 s-au atins temperaturi de 40-42 grade C în unele zone ale țării. Clima este temperată
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
forma cinabrului (sulfură de mercur). Acesta a fost extras în mod continuu încă din anul 415 î.Hr. Pigmentul roșu vermilion, forma pură a sulfurii de mercur, este obținut în urma reacției mercurului (redus din cinabru) cu sulful. Mercurul este utilizat în interiorul termometrelor, barometrelor, manometrelor, sfigmomanometrelor, lămpilor fluorescente, precum și în cadrul altor dispozitive. Acțiunea sa toxică a determinat înlocuirea sa din interiorul termometrelor sau manometrelor, în favoarea alternativelor precum alcoolul. În 2005, China era cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
vermilion, forma pură a sulfurii de mercur, este obținut în urma reacției mercurului (redus din cinabru) cu sulful. Mercurul este utilizat în interiorul termometrelor, barometrelor, manometrelor, sfigmomanometrelor, lămpilor fluorescente, precum și în cadrul altor dispozitive. Acțiunea sa toxică a determinat înlocuirea sa din interiorul termometrelor sau manometrelor, în favoarea alternativelor precum alcoolul. În 2005, China era cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă la nivel mondial. Ingestia cinabrului sau inhalarea acestuia este foarte toxică. Otrăvirea cu mercur poate rezulta din
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
tone proveneau din deșeurile menajere, 15 tone din deșeuri medicale, iar materialele periculoase (lichide și solide) au emis 11 tone de mercur. Mercurul mai pătrunde în mediul înconjurător și datorita incinerării materialelor precum componentelor auto, bateriilor, becurilor fluorescente, produselor medicale, termometre și termostate. Datorită riscului adus de aceste produse sănătății, s-au făcut eforturi în reducerea cantității de mercur în producția acestora; de exemplu, cantitatea de mercur din termostate în SUA a fost scăzută de la 14,5 tone în 2004 la
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
este întâlnit în starea de agregare lichidă în condiții standard de temperatură și presiune; este un metal non-combustibil, greu, de culoare argintie, care se va contracta sau își va mări volumul odată cu creșterea temperaturii, făcându-l un material ideal pentru termometre. Comparativ cu alte metale, este un slab conductor termic și un ușor conductor de electricitate. Este ușor volatil, eliberând vapori toxici dacă este încălzit, iar vaporii acestuia (deși incolori) pot fi recunoscuți după culoarea lor albastru-violacee în momentul când electricitatea
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
în care producția mondială în jurul anului 1975 era estimata la 9.000 de tone metrice. Mercurul este întrebuințat în unele celule de electroliză drept catod de mercur, la extragerea aurului și argintului, în diferite instrumente și aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometre, densiometre, pompe de vid înaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, în lămpile redresoare de curent alternativ, în lămpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgame. În 1694, Carlo Renaldini a
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
redresoare de curent alternativ, în lămpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgame. În 1694, Carlo Renaldini a fost primul care a sugerat să se ia în considerare punctele de fierbere și îngheț ale apei ca și coordonate fixe pentru termometre. Termometrul cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit; după ce a fost trimis la Amsterdam în 1714 (fiind plasat într-un orfelinat după moartea părinților săi), Fahrenheit va întâlni un termometru florentin (inventat în Italia
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de curent alternativ, în lămpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgame. În 1694, Carlo Renaldini a fost primul care a sugerat să se ia în considerare punctele de fierbere și îngheț ale apei ca și coordonate fixe pentru termometre. Termometrul cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit; după ce a fost trimis la Amsterdam în 1714 (fiind plasat într-un orfelinat după moartea părinților săi), Fahrenheit va întâlni un termometru florentin (inventat în Italia în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și coordonate fixe pentru termometre. Termometrul cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit; după ce a fost trimis la Amsterdam în 1714 (fiind plasat într-un orfelinat după moartea părinților săi), Fahrenheit va întâlni un termometru florentin (inventat în Italia în 1654 de către Arhiducele Ferdinand al II-lea al Toscanei, membru al familiei de Medici). Din nefericire, termometrele florentine (precum și alte termometre ale epocii respective) nu erau la fel de exacte, iar reperele de temperatură erau ziua cu
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
trimis la Amsterdam în 1714 (fiind plasat într-un orfelinat după moartea părinților săi), Fahrenheit va întâlni un termometru florentin (inventat în Italia în 1654 de către Arhiducele Ferdinand al II-lea al Toscanei, membru al familiei de Medici). Din nefericire, termometrele florentine (precum și alte termometre ale epocii respective) nu erau la fel de exacte, iar reperele de temperatură erau ziua cu cea mai scăzută temperatură din an și ziua cu cea mai înaltă temperatură. Deoarece există fluctuații ale temperaturii în mod natural în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
1714 (fiind plasat într-un orfelinat după moartea părinților săi), Fahrenheit va întâlni un termometru florentin (inventat în Italia în 1654 de către Arhiducele Ferdinand al II-lea al Toscanei, membru al familiei de Medici). Din nefericire, termometrele florentine (precum și alte termometre ale epocii respective) nu erau la fel de exacte, iar reperele de temperatură erau ziua cu cea mai scăzută temperatură din an și ziua cu cea mai înaltă temperatură. Deoarece există fluctuații ale temperaturii în mod natural în decursul anilor, nu existau
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
epocii respective) nu erau la fel de exacte, iar reperele de temperatură erau ziua cu cea mai scăzută temperatură din an și ziua cu cea mai înaltă temperatură. Deoarece există fluctuații ale temperaturii în mod natural în decursul anilor, nu existau 2 termometre care să indice aceeași temperatură. Devine interesat de mecanismul de funcționare al termometrelor florentine și începe fabricarea termometrelor pentru a se întretine; cu toate acestea, stabilirea unor puncte fixe de temperatură pe un termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
cea mai scăzută temperatură din an și ziua cu cea mai înaltă temperatură. Deoarece există fluctuații ale temperaturii în mod natural în decursul anilor, nu existau 2 termometre care să indice aceeași temperatură. Devine interesat de mecanismul de funcționare al termometrelor florentine și începe fabricarea termometrelor pentru a se întretine; cu toate acestea, stabilirea unor puncte fixe de temperatură pe un termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor materiale utilizate pentru aceste măsurători. Timp de câțiva ani, Fahrenheit va încerca să
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
an și ziua cu cea mai înaltă temperatură. Deoarece există fluctuații ale temperaturii în mod natural în decursul anilor, nu existau 2 termometre care să indice aceeași temperatură. Devine interesat de mecanismul de funcționare al termometrelor florentine și începe fabricarea termometrelor pentru a se întretine; cu toate acestea, stabilirea unor puncte fixe de temperatură pe un termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor materiale utilizate pentru aceste măsurători. Timp de câțiva ani, Fahrenheit va încerca să perfecționeze modul de măsurare al
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
în decursul anilor, nu existau 2 termometre care să indice aceeași temperatură. Devine interesat de mecanismul de funcționare al termometrelor florentine și începe fabricarea termometrelor pentru a se întretine; cu toate acestea, stabilirea unor puncte fixe de temperatură pe un termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor materiale utilizate pentru aceste măsurători. Timp de câțiva ani, Fahrenheit va încerca să perfecționeze modul de măsurare al temperaturii, reușind să inventeze un termometru pe bază de alcool în 1709 și, ulterior, un termometru
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
toate acestea, stabilirea unor puncte fixe de temperatură pe un termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor materiale utilizate pentru aceste măsurători. Timp de câțiva ani, Fahrenheit va încerca să perfecționeze modul de măsurare al temperaturii, reușind să inventeze un termometru pe bază de alcool în 1709 și, ulterior, un termometru pe bază de mercur în 1714. Temperatura a fost de asemenea determinată de catre astronomul suedez Anders Celsius, care stabilise scara Celsius, descrisă în lucrarea sa "Observații privind două grade persistente
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor materiale utilizate pentru aceste măsurători. Timp de câțiva ani, Fahrenheit va încerca să perfecționeze modul de măsurare al temperaturii, reușind să inventeze un termometru pe bază de alcool în 1709 și, ulterior, un termometru pe bază de mercur în 1714. Temperatura a fost de asemenea determinată de catre astronomul suedez Anders Celsius, care stabilise scara Celsius, descrisă în lucrarea sa "Observații privind două grade persistente la un termometru", publicată în 1742. Stabilind două puncte fixe
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de alcool în 1709 și, ulterior, un termometru pe bază de mercur în 1714. Temperatura a fost de asemenea determinată de catre astronomul suedez Anders Celsius, care stabilise scara Celsius, descrisă în lucrarea sa "Observații privind două grade persistente la un termometru", publicată în 1742. Stabilind două puncte fixe (temperatura de topire a gheții și temperatura de fierbere a apei), a descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare al apei), deși când această determinare se face cu o precizie
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
apei), a descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare al apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei, iar Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
la 100 °C, invers decât le alegem astăzi. Un an mai târziu fizicianul francez Jean-Pierre Cristin a propus versiunea inversată a scării, cu punctul de îngheț la 0 °C și punctul de fierbere la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". Termometrele cu mercur au fost utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
0 °C și punctul de fierbere la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". Termometrele cu mercur au fost utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai petrolului, precum si termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai petrolului, precum si termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool, iar aplicațiile sale științifice încă îi permite utilizarea. Cu toate acestea, până în anul 2020 se dorește eliminarea mercurului
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai petrolului, precum si termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool, iar aplicațiile sale științifice încă îi permite utilizarea. Cu toate acestea, până în anul 2020 se dorește eliminarea mercurului din dispozitivele medicale sau casnice care au
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
în mobilizarea unei fracțiuni minuscule al totalului mercur estimat a fi prezent în organism. DMSA a fost de asemenea utilizat în accentuarea eliminării mercurului într-un grad mai mare decât NAP. În cazul deversărilor care includ mercurul (precum în cazul termometrelor cu conținut mercuric sau al becurilor fluorescente), sunt întrebuințate anumite tehnici de îndepărtare al metalului pentru a evita expunerea și captarea acestuia. Procedural, picăturile de mercur trebuie să fie unite pe o suprafață netedă pentru a fi indepartate cu o
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]