190,155 matches
-
portughezei în Brazilia, prin schimbarea metodelor, reciclarea profesorilor; predarea portughezei prin mijloacele de comunicare de masă, dar nu predarea învechită a unor mici reguli despre ce se poate sau nu se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume, cu catedre de portugheză în universitățile străine; o politică mai agresivă de burse de studiu oferite studenților străini ca să studieze portugheza. Asta ar fi o lege pe care mi-ar plăcea să o văd. Așadar, pentru
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
în jurul celor doi luptători. Generalul roman se întoarce în loc, indicând că a murit și atunci Longinos pecetluiește mormântul care trebuie vegheat. Christos este reprezentat printr-o statuie care zace într-un sicriu de sticlă. Pe toată durata procesiunii se psalmodiază textul Pasiunii, text în care apare adesea expresia "evreii perfizi", care a fost scoasă de către Ioan al XXIII-lea. Până la ora cinci, totul s-a terminat. Urmează atunci un moment de tăcere absolută, după care tobele încep să bată din nou
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
doi luptători. Generalul roman se întoarce în loc, indicând că a murit și atunci Longinos pecetluiește mormântul care trebuie vegheat. Christos este reprezentat printr-o statuie care zace într-un sicriu de sticlă. Pe toată durata procesiunii se psalmodiază textul Pasiunii, text în care apare adesea expresia "evreii perfizi", care a fost scoasă de către Ioan al XXIII-lea. Până la ora cinci, totul s-a terminat. Urmează atunci un moment de tăcere absolută, după care tobele încep să bată din nou fără încetare
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
variante, în maniera perfecționistă a lui Urmuz sau Camil Petrescu) se dovedește atît de greu de surmontat, încît, nici pînă în prezent, nu există o ediție completă a romanului The Lord of the Rings (în sens de fidelitate deopotrivă față de textul inițial și față de intervențiile ulterioare ale lui Tolkien). Degeaba a promis autorul, în prefața primului volum (1954), un "index de nume și cuvinte stranii" la sfîrșitul cărții, pentru a ușura cititorului accesul la limba elvish (folosită în Rivendell, așezarea cu
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
de scuze din partea editorului. Pentru a mări suspansul și dificultatea receptării, pe fondul unor ambiguități ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu această ocazie, în forma romanului apar greșeli de tipărire care creează destule confuzii și neclarități în raport cu ediția din 1954-55. Ce-i drept, odată cu apariția oficială a ediției a doua, revizuite
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
de tipărire care creează destule confuzii și neclarități în raport cu ediția din 1954-55. Ce-i drept, odată cu apariția oficială a ediției a doua, revizuite de autor și tipărite de Balantine Books în octombrie 1965, Tolkien întreprinde o serie de corecturi pe text, înlocuiește prefața originală cu una nouă și adaugă un index de nume și trimiteri la pagină, însă într-o variantă abreviată. Este momentul în care, asemeni magicianului Gandalf, confruntat cu o șaradă inscripționată în piatra Porților închise ale Minelor Moria
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
nocive și viciate decît semenii. Piesa este, cred, complicată, dezvoltată pe multe planuri în care glisează acțiunea, fragmentată, ciudată la nivelul substanței frazei, al conținutului, al vivacității ideilor, care se îneacă uneori în prea mult balast. S-ar putea ca textul să fie mai bun decît îmi dau eu seama în acest moment, în acest timp. Observațiile ce urmează de aici încolo se subsumează paradoxurilor, coincidențelor, ciudățeniilor ce au precedat reprezentația de la Teatrul Mic, au însoțit-o și au prelungit-o
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
a doua întîlnire cu scriitura lui Zografi) ar fi trebuit să reducă mai substanțial din piesă în folosul spectacolului, al tensiunii unor relații și a unor momente, să alcătuiască un final clar și să nu lase suita de finaluri din text (puse acolo pentru a opta pentru unul din ele, pentru o cale din cele cîteva trasate de dramaturg), să scoată din burțile care deformează spectacolul. E greu să reziști greutății cuvintelor lui Zografi. În același timp sînt părți parazitare care
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
este jocul autentic, aș spune, al fiecărui actor din distribuția Nonei Ciobanu, aleasă cu inspirațiune. Este și punctul forte al spectacolului pentru că se joacă cu chef. În cupluri, în grupuri, soliști, actorii acestei trupe trec cu bine confruntarea cu un text, repet, deloc simplu. Inocența, aroganța, șmecheria, prețiozitatea discursului și a atitudinii, derizoriul continuu în care se trăiește, goliciunea din minte, din jurul nostru s-au desprins, s-au decupat din realitate și au pășit, împreună cu personajele lui Zografi, pe scena Teatrului
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
moderată în observații cronică literară a dlui Andrei Terian (despre care Cronicarul nu știe nimic) avînd ca obiect Lista lui Manolescu. * De la Cluj ne sosește un al doilea volum al Caietelor Echinox: Teoria și practica imaginii. Imaginar cultural cu bune texte de dnii Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican și alții. De remarcat un extraordinar de interesant studiu al dnei Anca Muntean intitulat Tarot et littérature: imagini ale jocului de cărți cu pricina în romane, piese de teatru etc. din literatura europeană și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
intitulat Tarot et littérature: imagini ale jocului de cărți cu pricina în romane, piese de teatru etc. din literatura europeană și americană a secolului XX. Epurări În numărul 3-4, adică ultimul pe 2001, frumoasa revistă ARHIPELAG de la Deva publică două texte inedite (și o mulțime de fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și Ioana Em. Petrescu. Cel dintîi scrie despre romanele lui Ivasiuc. Dl Mircea Borcilă l-a descoperit într-un fond de manuscrise universitare. E cel de al cincilea inedit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
a copiilor (avînd ca premisă că aceștia sînt proprietatea părinților), testarea educațională constrîngătoare (care decide soarta copilului pe baza unor întrebări ce vin uneori în contradicție cu convingerile sau interesele acestuia - e.g. alegerea, pentru verificarea capacității de a înțelege un text, a unui fragment care descrie problemele naționale cauzate de decizia tot mai multor femei de a urma o carieră în afara gospodăriei...), monoteismul ca factor ce afectează negativ respectul de sine etc. O parte importantă a cărții este dedicată analizei asemănărilor
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
un domeniu de analiză privilegiat pentru autor, din moment ce aceasta pune în scenă, și încă din belșug, sinucideri. Semnificativ e faptul că Minois alege drept graniță simbolică între atitudinea medievală, predominant blamantă asupra sinuciderii, și atitudinea interogativă asupra problemei, nu un text ecleziastic sau unul judiciar, ci unul literar, pe care îl declară "atemporal și universal" - monologul lui Hamlet. "A fi sau a nu fi ?" e întrebarea care formulează cel mai bine problema sinuciderii și întrebarea în jurul căreia gravitează întregul studiu. Georges
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
din urmă, nu programul lui Noica utopic și încîlcit a triumfat - mă refer la antrenoriat și la... "cultura de performanță" -, ci refacerea punții și regăsirea sursei originare. Cartea lui G. Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, este, pe lîngă frumusețea intrinsecă a textului, un document în acest sens". Prin urmare triumfă, într-un fel, oralitatea năistă ca mărturisire intelectuală, salutară spontaneitate, hotărîtoare acțiune formativă. Deloc întîmplător, acești Castor și Pollux ai zilelor noastre care sînt Liiceanu și Pleșu s-au implicat într-o
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
de mult, difuzarea în cercuri largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale trecutului, astăzi depășite ca posibilități), și nici la mirajul textelor înmagazinate electronic (realizări ale viitorului, ca amploare): trăim încă epoca în care singura posibilitate a contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
cronicile publicate în acestea. L-am văzut, în sala vetustă a BA, pe un foarte cunoscut ziarist, uitându-se prin colecțiile legate ale unor ziare: a dat șí dânsul (ori au dat alți ziariști) această alarmă - care se vrea, în textul de față, adresată mai ales scriitorilor? Veștile dramatice mi s-au întregit când conducerea BN mi-a comunicat că nu ne putem aștepta la o remediere, pierzându-se speranțele că vor reveni "vracurile" în locul care le-a fost destinat chiar
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
1998), alte trei studii referindu-se la părereile criticului despre Céline (Charlotte Wardi, Universitatea din Haifa) și Cocteau (David Gullentops, Bruxelles). Opera poetică de expresie franceză a lui Fondane e privită sub mai multe unghiuri de către Claude Vigée (într-un text care e deopotrivă lectură critică și evocare emoționantă a “experienței dezrădăcinării”, proiectată pe un fundal iudaic-biblic - Benjamin Fondane și inima neresemnată); Monique Jutrin propune, apoi, o “lectură existențială” a poeziei, urmând o sugestie a lui Fondane însuși despre o “estetică
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
căci filologia clasică este un domeniu despre care s-a scris încă din timpul Renașterii; pentru realizarea unui studiu de detaliu sau a unei viziuni noi asupra tragediei grecești sau asupra lui Horațius, de pildă, este necesară nu numai cercetarea textului în sine, ci și a unei imense literaturi secundare, mai numeroase decât în oricare alt domeniu prin forșa multelor secole în care interesul pentru Antichitatea clasică a fost și încă mai este în țările civilizate o preocupare culturală precumpănitoare. Un
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
filologii din țările în care spiritul clasic s-a impus: pe când lucram la studiul introductiv și la comentariul Istoriilor lui Tacitus am citit în revista The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza respectivă ideea că cei puternici își arogă titlurile de
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
comentariul Istoriilor lui Tacitus am citit în revista The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza respectivă ideea că cei puternici își arogă titlurile de moderație și de justiție; și acum supriza: G.M. Lee își încheie considerațiile astfel “So in the excellent
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
trebuie imediat sancționată. Politica de susținere impostorilor și plagiatorilor este antinațională și antieuropeană. Ea trădează voința de a menșine România în situația în care a adus-o pumnul lui Vâșinski din 6 martie 1945. Guvernanții ar trebui să mediteze la textul maiorescian și, indiferent de sacrificiile personale pe care reașezarea țării pe coordonate europene le impune, să restabilească spiritul de adevăr.
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
întâmplării. Autorul oscilează între real și imaginar, creând, cum afirmam, o atmosferă aptă să sugereze când uimirea și teama de neînțeles, când atracția enigmei sau a misterului. Fabulosul, uneori feeric, se împletește cu angoasa, cu neliniștea, cu inexplicabilul, într-un text sugestiv, plin de savoare. Scriitorul Vasile Datcu are auzul fin și înregistrează nuanțat vorbirea personajelor (mai ales când e vorba de săteni). El aude „monstruos” și exprimă minuțios și sugestiv, cu accente adesea umoristice, rostirea omului simplu. Așa se creează
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
Și Vadim, și tatăl respectivului personaj provin din aceeași lume, a slugoilor lui Ceaușescu. Adică a tovarășilor cu „vastă capacitate intelectuală”. Ziarul „Ziua” a oferit de curând o nouă mostră din excepționala carieră de „foarte elocvent intelectual” a lui Vadim. Textul, o delațiune de proporții pantagruelești, este o scrisoare adresată de către poetul preferat al Elenei Ceaușescu șefului statului. Adică lui Pingelică, analfabetul care, prin șiretenie, crimă și intimidare, a preluat puterea în România. Ei bine, în fața acelui avorton al istoriei, Vadim
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
halal jurăminte de credință! Sprijinindu-se pe astfel de oameni, nu e de mirare că nenorocitul de Ceaușescu a ajuns unde-a ajuns. N-a trecut decât un lustru de la jalnica, orduroasa promisiune „vă voi glorifica întreaga mea viață”, până la textul sinistru-rizibil, distribuit pe la ambasadele străine imediat după căderea satrapului din Scornicești, când autorul cărții de glorificare a crimei sistematice a lui Ceaușescu împotriva propriului popor, intitulată „Idealuri”, a acoperit cu scuipat veninos urma balelor proprii. Întorcând-o ca la Cuțarida
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
fazele și modelele de denumire, în funcție de categoriile de indivizi - de preferință antropomorfi și animalieri, căci jucăriile cele mai susceptibile de a primi un nume propriu sînt păpușile și animalele de pluș. Oricum, domeniul acoperă atît onomastica literară (ficțională, conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în aer liber și în mijlocul tovarășilor de joacă, propune obiecte generice, neindividualizate prin nume: zmeie, arșice (Alecsandri), titireze
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]