2,055 matches
-
lacurile colorate care pătrund în textura lemnului și lasă vizibil desenul natural al acestuia. ... (3) Cărămida și lemnul pot fi văruite. ... (4) Piatra va fi păstrată la culoarea sa naturală, iar dispoziția ei se va face în câmpuri sedimentare, cu textură regulată sau neregulată, rugoasă, pentru a contrasta cu planurile albe și netede. Piatra de tip moloane, la garduri, se poate vărui. ... (5) Acoperișurile vor păstra culorile naturale ale materialelor folosite - stuf, țiglă sau olane. ... (6) Tâmplăria exterioară se poate vopsi
HOTĂRÂRE nr. 1.516 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205667_a_206996]
-
în zona localităților. A. Elementele care favorizează producerea viiturilor rapide pot fi grupate în: a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului și rețelei hidrografice: ... - suprafața bazinului; - forma acestuia; - panta versanților; - panta râului principal; - densitatea rețelei de drenaj; - gradul de împădurire; - utilizarea terenului; - textura solului, respectiv geologia, în cazul în care roca este la zi; - capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol. Unele dintre aceste caracteristici pot face obiectul unor layere (straturi tematice) GIS*1), altele pot fi calculate cu ajutorul funcțiilor GIS. Utilizarea GIS
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
informatice geografice. Caracteristicile fizico-geografice influențează: 1. mărimea scurgerii de suprafață (funcția de producție); 2. viteza de concentrare a scurgerii în rețeaua hidrografică (funcția de transfer); 3. deplasarea viiturii către aval (funcția de propagare). Funcția de producție este puternic dependentă de textura solului și de utilizarea terenului (inclusiv de gradul de împădurire), care determină în ultimă instanță capacitatea de înmagazinare a zonei nesaturate. Panta versanților și a bazinului, forma acestuia, densitatea rețelei de drenaj, precum și panta rețelei hidrografice influențează funcțiile de transfer
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
torențialitatea scurgerii solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variază între 0,35-0,80, fiind în funcție de panta bazinului [I(b)%], de gradul de împădurire [C(p)%], de textura solului (textura ușoară, medie sau grea), precum și de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezintă o măsură a influenței precipitațiilor produse în zilele anterioare. Valori mai mari de 0,8 ale coeficienților de scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variază între 0,35-0,80, fiind în funcție de panta bazinului [I(b)%], de gradul de împădurire [C(p)%], de textura solului (textura ușoară, medie sau grea), precum și de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezintă o măsură a influenței precipitațiilor produse în zilele anterioare. Valori mai mari de 0,8 ale coeficienților de scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante foarte mari
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
soluri Grupele hidrologice de soluri sunt larg utilizate în Statele Unite ale Americii, ca factor de influență majoră a scurgerii în majoritatea modelelor hidrologice din această țară. Clasificarea solurilor a urmărit punerea în evidență a potențialului de scurgere al acestora. În funcție de textură (proporția de argilă, praf și nisip), solurile au fost clasificate în 4 grupe hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textură grosieră, care au cel mai mic potențial de scurgere, în timp ce solurile din clasa D au o
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
această țară. Clasificarea solurilor a urmărit punerea în evidență a potențialului de scurgere al acestora. În funcție de textură (proporția de argilă, praf și nisip), solurile au fost clasificate în 4 grupe hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textură grosieră, care au cel mai mic potențial de scurgere, în timp ce solurile din clasa D au o textură fină (argiloasă), având potențial de scurgere maxim, respectiv infiltrație minimă. Sistemul românesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
proporția de argilă, praf și nisip), solurile au fost clasificate în 4 grupe hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textură grosieră, care au cel mai mic potențial de scurgere, în timp ce solurile din clasa D au o textură fină (argiloasă), având potențial de scurgere maxim, respectiv infiltrație minimă. Sistemul românesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA, această clasificare find adaptată la condițiile din România (Chendeș, 2007), utilizând clasele de textură practicate de ICPA
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textură grosieră, care au cel mai mic potențial de scurgere, în timp ce solurile din clasa D au o textură fină (argiloasă), având potențial de scurgere maxim, respectiv infiltrație minimă. Sistemul românesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA, această clasificare find adaptată la condițiile din România (Chendeș, 2007), utilizând clasele de textură practicate de ICPA. În tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri și texturile corespunzătoare
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
D au o textură fină (argiloasă), având potențial de scurgere maxim, respectiv infiltrație minimă. Sistemul românesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA, această clasificare find adaptată la condițiile din România (Chendeș, 2007), utilizând clasele de textură practicate de ICPA. În tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri și texturile corespunzătoare. Tabel A.1.1. - Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
a texturii nu este identic cu cel din SUA, această clasificare find adaptată la condițiile din România (Chendeș, 2007), utilizând clasele de textură practicate de ICPA. În tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri și texturile corespunzătoare. Tabel A.1.1. - Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
din România (Chendeș, 2007), utilizând clasele de textură practicate de ICPA. În tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri și texturile corespunzătoare. Tabel A.1.1. - Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură medie (moderat fină spre moderat │ │ │Lutoasă │ grosieră), profunde sau cu adâncimi medii, soluri bine drenate
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
texturile corespunzătoare. Tabel A.1.1. - Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură medie (moderat fină spre moderat │ │ │Lutoasă │ grosieră), profunde sau cu adâncimi medii, soluri bine drenate. A.1.2. Indexul "Curve Number" CN (Curve Number) reprezintă un index adimensional, care poate lua valori cuprinse între 0 și 100. CN depinde atât
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
și se caracterizează printr-o anumită fotoperiodicitate, distingându-se, în acest sens, plante de zi scurtă, plante de zi lungă și plante care nu reacționează la lungimea zilei. Cerințele legate de sol se referă în mod deosebit la structură și textură, prin prisma faptului că majoritatea plantelor au semințe mici și foarte mici și necesită, în primele stadii de dezvoltare, un raport favorabil între aer, apă și substanțe nutritive. Proprietățile chimice ale solului trebuie să corespundă necesităților de micro și macroelemente
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
și se caracterizează printr-o anumită fotoperiodicitate, distingându-se, în acest sens, plante de zi scurtă, plante de zi lungă și plante care nu reacționează la lungimea zilei. Cerințele legate de sol se referă în mod deosebit la structură și textură, prin prisma faptului că majoritatea plantelor au semințe mici și foarte mici și necesită, în primele stadii de dezvoltare, un raport favorabil între aer, apă și substanțe nutritive. Proprietățile chimice ale solului trebuie să corespundă necesităților de micro și macroelemente
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
acvifere și geomorfologia Anexa 3 SETURI DE DATE SPAȚIALE SPECIFICE III III.1. Unități statistice Unități de diseminare sau de utilizare a informațiilor statistice III.2. Clădiri Localizarea geografică a clădirilor III.3. Soluri Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și conținut al particulelor și materialului organic, aspect pietros, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei III.4 . Utilizarea terenului Teritoriul caracterizat de funcționalitatea, actuală sau viitoare, planificată ori în scop socioeconomic (de exemplu, rezidențial, industrial
ORDONANŢĂ nr. 4 din 20 ianuarie 2010 (*actualizată*) privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230888_a_232217]
-
de protecție, reclamate de impactul activităților antropice. Articolul 3 La baza studiilor hidrogeologice pentru fundamentarea și delimitarea zonelor de protecție vor sta următoarele: A. Caracteristicile stratelor acoperitoare: a) în cazul acviferelor freatice: ... - coeficientul de scurgere de suprafață și infiltrația eficace; - textura, structura, grosimea și permeabilitatea solului (în condiții naturale sau afectat de lucrări agricole); - grosimea, litologia și coeficientul de filtrație verticală a zonei nesaturate; b) în cazul acviferelor sub presiune: ... - numărul, grosimea, litologia și extinderea spațială a stratelor impermeabile (semipermeabile) și
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
acvifere și geomorfologia Anexa 3 SETURI DE DATE SPAȚIALE SPECIFICE III III.1. Unități statistice Unități de diseminare sau de utilizare a informațiilor statistice III.2. Clădiri Localizarea geografică a clădirilor III.3. Soluri Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și conținut al particulelor și materialului organic, aspect pietros, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei III.4 . Utilizarea terenului Teritoriul caracterizat de funcționalitatea, actuală sau viitoare, planificată ori în scop socioeconomic (de exemplu, rezidențial, industrial
ORDONANŢĂ nr. 4 din 20 ianuarie 2010 (*actualizată*) privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241936_a_243265]
-
acvifere și geomorfologia Anexa 3 SETURI DE DATE SPAȚIALE SPECIFICE III III.1. Unități statistice Unități de diseminare sau de utilizare a informațiilor statistice III.2. Clădiri Localizarea geografică a clădirilor III.3. Soluri Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și conținut al particulelor și materialului organic, aspect pietros, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei III.4 . Utilizarea terenului Teritoriul caracterizat de funcționalitatea, actuală sau viitoare, planificată ori în scop socioeconomic (de exemplu, rezidențial, industrial
ORDONANŢĂ nr. 4 din 20 ianuarie 2010 (*actualizată*) privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239272_a_240601]
-
lucrarea de gospodărire a apelor cu rol de apărare sunt de dimensiuni mari și transmit terenului de fundație sarcini deosebite, care pot periclita stabilitatea lucrării de gospodărire a apelor cu rol de apărare sau care pot produce modificări importante în textura terenului de fundație, se vor realiza studii geotehnice pentru analizarea acestor efecte, cu prevederea soluțiilor de remediere corespunzătoare. Articolul 6 Pentru baraje și digurile de contur ale lacurilor de acumulare soluțiile vor fi însușite în mod expres de către proiectantul barajului
ÎNDRUMAR TEHNIC din 10 septembrie 2012 pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245171_a_246500]
-
și în cazurile în care conductele, stațiile de pompare sau alte construcții pot transmite sarcini mari, vibrații sau alte solicitări care pot periclita stabilitatea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare sau care pot aduce modificări nefavorabile în textura terenului de fundație, soluția de fundare va fi stabilită de proiectant pe bază de studii geotehnice, la nivelul necesar asigurării funcționalității liniei de apărare. Alte elemente vor fi prezentate conform art. 5 din procedură. Capitolul IV Prescripții tehnice pentru proiectarea
ÎNDRUMAR TEHNIC din 10 septembrie 2012 pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245171_a_246500]
-
Diafragmele vor fi executate la interval de 3-6 m, cu o înălțime de 0,20-0,50 m, în funcție de mărimea conductei, a galeriei etc., de clasa de importanță a lucrării de gospodărire a apelor cu rol de apărare, de structura și textura terenului. În ampriza lucrării degospodărire a apelor cu rol de apărare și pe zonele adiacente conducta și diafragmele vor avea grosimea cu cel puțin 3 mm mai mare decât cea a tronsoanelor alăturate, iar conductele vor fi protejate împotriva coroziunilor
ÎNDRUMAR TEHNIC din 10 septembrie 2012 pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245171_a_246500]
-
de O.S.I.M. pentru desenele și modelele înregistrate; ... d) desen sau model - aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură și/sau materiale ale produsului în sine și/sau ornamentația acestuia; ... e) desen sau model comunitar - desenul sau modelul protejat în condițiile Regulamentului nr. 6/2002/ CE , publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 3 din 5 ianuarie
LEGE nr. 129 din 29 decembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia desenelor şi modelelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243913_a_245242]
-
de O.S.I.M. pentru desenele și modelele înregistrate; ... d) desen sau model - aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură și/sau materiale ale produsului în sine și/sau ornamentația acestuia; ... e) desen sau model comunitar - desenul sau modelul protejat în condițiile Regulamentului nr. 6/2002/ CE , publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 3 din 5 ianuarie
LEGE nr. 129 din 29 decembrie 1992 (*republicată*) privind protecţia desenelor şi modelelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260520_a_261849]
-
de folosință a pajiștilor Se vor preciza categoriile de folosință a pajiștilor, pășune, fâneață, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislației în vigoare. Se prezintă și grupa pajiștilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafață, textură grosieră, exces de umiditate, săr��turare, aridizare, conform legislației în vigoare. 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluțiile tehnologice și tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști din cadrul proiectului. Amenajamentul pastoral
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]