2,202 matches
-
simplă mutare-cheie (nebun la c2) la fel cum o persoană care umblă după potcoave de cai morți ar parcurge drumul de la Albany la New York, prin Vancouver, Eurasia și insulele Azore. Experiența plăcută furnizată de această rută ocolitoare (peisaje ciudate, gonguri, tigri, obiceiuri exotice, ocolirea de trei ori a unui vas din lemn, În care arde focul sacru, de câte o pereche de proaspăt căsătoriți) Îl vor recompensa din belșug pentru neplăcerea de a fi fost Înșelat și după aceea, când va
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prin delicatețea produsă de depărtare; acel ceva care plutea, aluneca, Îți scăpa, din nuanța albăstruie Întunecată a irisului, ce părea să păstreze Încă În el umbrele pe care le absorbise din fabuloșii codri seculari unde erau mai multe păsări decât tigri și mai multe roade decât spini, și unde, Într-o adâncime pestriță, se născuse mintea omenească; și, mai presus de toate, prima călătorie a unui nou-născut În următoarea dimensiune, raportul recent stabilit Între ochi și obiectul ce poarte fi atins
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
s-au scremut Măriții regi și crai, da' fir n-au clintit din barba Fatihului! Și-o... și-o venit Ștefan al nostru cu spada sa fermecată, și, una-două, l-o bărbierit pe Mahomed, pe uscat l-o bărbierit, cu "tigrii" lui cu tot! Ștefan râde cu poftă: Iată-mă și bărbier la "Poarta Fericirii"... Și eu strig faima Moldovei și-a numelui tău! strigă Mihail. Și tu, Brutus, fiul meu?!" Ei drăcie! spune Ștefan pipăindu-și nasul N-o să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâinile la spate, apoi începe să râdă: În sfârșit, a sosit iscoada noastră de la Stambul! Mi-a povestit tărășenia... Sunt vești rele?! Spune! Spune! se precipită Maria. Ce vești?! A văzut când s-au întors la Stambul rămășițele "falnicei armii". "Tigrii pustiei" nu mai erau decât niște găini jumulite, rebegite, deși, după poruncă, băteau talpa țanțoși, sumețindu-se cu oarece prefăcută veselie, de ochii lumii, să creadă prostimea că, totuși, a fost o biruință. Parcă prostimea-i proastă, să nu priceapă. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai mult țărani de la coarnele plugului". "Strânsură, strânsură", dar strașnic muștruluită, precizează Șendrea. Din fiecare țăran ai făcut un oștean și nu unul oarecare... Care are a lupta cu ienicerii, cu spahii, oșteni de meserie târșiți prin bătălii și războaie, "Tigrii pustiei", îl lămurește Ștefan. Pe aiești "tigri" țăranii noștri și capul Domnului nostru i-au făcut "pisicuțe" la Podul Înalt! atacă și Duma. Ștefan își ascunde în mustață un zâmbet de mulțumire: Și... și care ar fi secretul? Pe turci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strânsură", dar strașnic muștruluită, precizează Șendrea. Din fiecare țăran ai făcut un oștean și nu unul oarecare... Care are a lupta cu ienicerii, cu spahii, oșteni de meserie târșiți prin bătălii și războaie, "Tigrii pustiei", îl lămurește Ștefan. Pe aiești "tigri" țăranii noștri și capul Domnului nostru i-au făcut "pisicuțe" la Podul Înalt! atacă și Duma. Ștefan își ascunde în mustață un zâmbet de mulțumire: Și... și care ar fi secretul? Pe turci îi mâna jaful, cotropirea... Moldovenii au ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bine la socoteală! Călărimea de harț pe caii cei iuți să-i hărțuie, zi și noapte să-i hărțuim! Să-i lovim! Fantastic! Ei au puterea; noi răzbim cu istețimea! Să fim șireți ca vulpea! Perfizi ca năpârca! Feroci ca tigrul! Să scornim alte și alte solomonii; pe cele vechi au prins a le cunoaște chichița! În cale, să-i hărțuim, să-i măcinăm, să le sugem măduva picătură cu picătură, să-i ciupim, să-i împuținăm! În lupta de harț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bună măsură am reușit în această tentativă de reabilitare a «umiliților și obidiților» operei dostoievskiene, încât aș putea propune cititorului o lectură a Dicționarului «pe firul personajelor mici». O lectură, îndrăznesc să sper, nedezamăgitoare (dacă e adevărat că nu numai tigrul sau șarpele poate fascina, ci și licuriciul), care l-ar conduce, de exemplu, la Stavroghin-tatăl și la Mâșkin-senior, la Kartuzov, la mama Oliei din Adolescentul ca și la adolescenții din Adolescentul (Trișatov sau Lavrovski), la sergentul anonim din Crimă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu mă părăsește ușor! Parcă ar cere să se pună ceva nou în locul său. Ceva la fel de frumos ca și fumul, cu blana lui alb-azurie! Ieri am cumpărat o sticlă de cognac Courvoisier, 40 de grade, culoare de aramă, blană de tigru cu dungi negre și gol alb luminat de vidul sticlei care se golește pe măsură ce inspirația mea e de nestăvilit. Mă îmbrac pe dinăuntru și pe dinafară cu Panthera tigris și mă simt la fel de bine ca și în mantaua de nori
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
la fel de bine ca și în mantaua de nori a fumului. Alb-azuriu de nimic schimbat cu arămiu de foc! Cineva mă privește din patriile acelei Panthera tigris (originară din Siberia, Ranthambore și chiar Kolmården, în Suedia, unde s-au aclimatizat doi tigri!) metamorfozată în lichid arămiu prizonier în sticlă. 3 ianuarie Amintirea revelionului - am refuzat invitațiile unor prieteni, în schimb am invitat-o pe fosta prietenă a lui René și a mea, pianista Ingrid Lindgren. Îmi plac silueta ei de sparanghel, umoarea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
era scufundată în tenebre. Nu era nici soare și nici zi. În noaptea eternă nu erau stele și nici lună. Totuși, existau tot felul de animale și păsări. Printre animale erau niște monștri hidoși, fără nume, de asemenea: dragoni, lei, tigri, lupi, vulpi, castori, iepuri, veverițe, șobolani, șoareci și tot felul de animale târâtoare ca șopârlele și șerpii. În aceste condiții, umanitatea nu se putea dezvolta, căci animalele și mai ales șerpii distrugeau progenitura oamenilor. Toate creaturile aveau darul vorbirii și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
al ochiului de cuvinte, în cai nebuni, în copii fragezi, în pietre de acoperit focul, în vestigii de timp, în pietre prețioase, destul de departe în adânc, descurajându-i pe mineri. Cine nu va înțelege nu va înțelege nici răgetul de tigru.” Aștept să regăsim secretul marilor comunicări și combustii. Te strâng la piept - avec douceur și disperare. René. P.S. Ți-am trimis într-un plic separat o carte a foarte demoniacului Bobby Fischer, sperând sincer că mă vei bate data viitoare
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
el s-a ridicat totuși, aruncând în asasin cu lucrurile care-i cădeau în mână: cărți, călimări, dictafonul, aruncându-se la sfârșit el însuși peste asasin. Totul se petrecuse în câteva minute. Ultima luptă a lui Troțki. Luptase ca un tigru - mușcându-l pe asasin de mână și smulgându-i târnăcopul de spart gheața... N-am reușit să citesc niciodată Istoria revoluției ruse, în schimb am citit de două ori Ma vie, scrisă de Troțki în închisoare, apoi în exil, carte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
et de verre frottés/ Ma femme à la langue d’hostie poignardée...” (Pe curând, femeia mea cu păr de foc de lemn/ Cu gânduri de fulgere de căldură/ Cu talie de clepsidră/ Femeia mea cu talie de castor între dinții tigrului/ Femeia mea cu gura de cocardă și buchet de stele de ultimă grandoare/ Cu dinți de șoareci albi pe pământ alb/ Cu limbă de ambră și sticlă frecate/ Femeia mea cu limbă de anafură înjunghiată...) (tr.a.) Pe curând, femeia
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
medicale din zilele noastre, sunt de neseparat, orice încercare riscând să pună în pericol "Blazonul". Așa că și chinezii, și egiptenii, și romanii, și arabii, și israeliții și, până în zilele noastre, toți membrii și nemembrii NATO și UE și "cei 7 tigri asiatici"... au păstrat această creatură așa cum a lăsat-o "Cel de Sus", ținând în dreapta sceptrul și în stânga sabia (sau globul cu crucea), mai ales că aceasta a demonstrat peste vremi o vivacitate, mobilitate, perspicacitate și eficiență greu de bănuit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
scăunel în fața localului recent înființat, cu firma "BAR. LA MOTANUL LEGENDAR", își aduce aminte foarte bine de Ivan și jură că, dacă nu era un semi-leu, era totuși ceva mai complicat decât o pisică: "o fi fost doar panteră sau tigru". Oricum, neavând alte informații, rețineam esențialul, și anume grandoarea animalului. * Să nu uităm totuși că numele străzii evocă eucaliptul, și nu motanul. Să nu pierdem firul poveștii. Acesta, eucaliptul, este personajul titular. Altfel s-ar fi chemat Strada Ivan. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mari, mai ales cel european: alocă mai puține resurse pentru educație (mai puțin de jumătate față de SUA per student: 8-10 000 dolari anual față de 20-30 000) și este actual perdant în competiția producției de know-how față de SUA, Canada, și față de „tigrii” universitari asiatici. Mă întorc la spațiul mioritic, deși mă repet. Guvernele și persoanele private alocă de 20 de ori mai puțin per student decât în Europa de Vest (400 d euro față de 7-9 000), de 40 de ori mai puțin decât în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
încadrați de un pluton de soldați, cu baioneta la armă. Atașatul militar englez, colonelul Lyons, acreditat și la București, ne însoțea, foarte excitat de trecerea Dunării de către trupele românești. Acest amabil ofițer servise în India unde cunoscuse, desigur, vînătoarea de tigri cu elefanții maharajahului, deoarece de-a lungul traseului nocturn locomotivelor uzate de război le-au trebuit 24 de ore pentru un traseu ce se face de obicei în nouă ore venea din compartimentul pe care îl împărțea cu comandantul Dabija
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
într-o atmosferă de glorie și de mîndrie națională, era locul de întîlnire a tuturor somităților din lumea întreagă, conducători de armate și de state, adunați pentru greaua sarcină de a stabili pacea. În fruntea guvernului francez se afla Clémenceau, Tigrul, pe cale să părăsească puterea definitiv, aproape octogenar, dar încă vioi și combativ, făcînd față negociatorilor țărilor aliate, deja adversare în multe probleme arzătoare. A primit noua delegație română la Conferința de pace care urma celei conduse de domnul I. Brătianu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu era mai puțin jenantă (cel puțin pentru mine, singurul funcționar din echipă...). "Bine ați venit, domnilor! Vă cunosc personal sau din reputație, și știu că înainte de toate sînteți oameni onești. Nu aș putea spune același lucru (și aici figura Tigrului se preschimba în mască de război japoneză, cu privire tăioasă și sprîncenele ridicate) despre președintele războinic al delegației căreia îi urmați. Dacă aș fi vrut să uzez de dreptul meu, l-aș fi trimis pe acest personaj pînă la frontieră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
figură înseninată: "Cu dumneavoastră, domnilor, voi lucra cu încredere și vă asigur că, de acum înainte, România poate conta pe sprijinul și pe eforturile mele pentru a obține cîștig de cauză, chiar peste ceea ce i se cuvine de drept". Iar Tigrul își sublinia declarația cu un gest elocvent făcut cu mîinile sale înmănușate. Această abordare a problemei avea în noi rezonanțe aparte: indiferent de felul în care s-a purtat domnul Brătianu față de mine, țin să nu relatez aprecierile dure de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
strălucit și tînăr profesor la Universitate, cînd a publicat, mai tîrziu, un studiu unde îl prezenta pe Clémenceau ca pe un adversar constant și hotărît al revendicărilor românești, a fost probabil prea pătruns de ceea ce știa despre ostilitatea personală a Tigrului față de tatăl său. Delegația din care făceam parte nu a constatat nimic de acest fel din partea ministrului francez, fie direct, fie din cele aflate despre acțiunile de prin culisele Conferinței. Iată acea întrunire ținută în Salon de l'Horloge 150
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o dată cu ea și Basarabia. Nu-i așa Philippe?" (Philippe era Berthelot, deus ex machina de la Quai d'Orsay și rotița esențială a Conferinței). Poincaré se afla la sfîrșitul mandatului său prezidențial, iar lupta pentru succesiune era deschisă. Spre uimirea generală, Tigrul intrase în această luptă. După tot ce spusese cu brutalitate și cruzime, despre vanitatea funcțiilor prezidențiale, așa cum erau ele circumscrise de Constituție și practică, și după tot ce se cunoștea despre caracterul său irascibil și ieșirile sale violente, existau destule
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-se uneori, în reacțiile sale de mînie mută. Condamnarea nu urma să pună capăt carierei personajului respectiv, redevenit ministru în 1924. Cînd a fost pronunțată, aceasta a fost primită de dușmanii lui Caillaux și erau mulți cu o satisfacție vindicativă. Tigrul făcea parte dintre aceștia. Vîrsta nu micșora patima și violența acestui om dintr-o bucată 168. Într-o zi, cînd, în cursul unei audiențe, îmi exprimasem ca toată lumea regretul că armatele aliate nu au intrat în Berlin, împiedicînd în felul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
abia schițat pe care Varșovia ne ceruse să-l facem și pe care noi îl știam zadarnic. Pentru noi, deci, nu a fost o decepție, ci o indispoziție provocată de faptul că avusesem dreptate să considerăm că asistăm la trezirea tigrului, dar la polonezi reacția a fost ceva mai nuanțată. La sesiunea de la Liga Națiunilor, domnul Zaleski mi-a mulțumit pentru bunăvoința de care a dat dovadă România în această privință și mi-a adus la cunoștință "că Polonia nu ne
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]