1,581 matches
-
prea târziu... Și vor fi singuri... Ce-o să mai râd acolo, la Putna! hohotește el. O să hohotesc de-o să-mi salte lespedea de pe piept... ce-o să mai râd!... Parcă am fost blăstămați să n-avem și noi parte de puțină tihnă... Mult chinuit a mai fost și pământul ista al Moldovei... Să nu-i fie dat omului cât poate să pătimească. -Totdeauna am fost singuri, spune Ștefan cu durere. Mă întreb: de ce nu ne iubește nimeni? Suntem noi mai răi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
timpul liber - care sporește cantitativ, din punctul de vedere al societății - este resimțit ca o povară stranie, povara vidului. Kitsch-ul apare drept un mijloc la îndemână de «a ucide timpul», drept o evadare plăcută din banalitatea muncii și a tihnei. Distracția produsă de kitsch este doar reversul unui plictis cumplit și de neînțeles. Pentru consumatorii exigenți de astăzi, industria de entertainment reproduce și multiplică un tip de imaginar care altădată era legat de unicitate și elevație. Sub norma generalizată a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
niște piese de puzzle în GAP, din care, ca o sec vențăansamblu, romanul își decupează scenele. Tânărul Jim Hawkins, orfan de tată, ținea un han pe malul oceanului, împreună cu mama sa. Apariția unui misterios marinar bețiv, Billy Bones, a tulburat tihna traiului celor doi întreprinzători cinstiți, căci s-a comportat violent și, cel mai important, avea un cufăr pe care-l căuta un grup de foști pirați din echipajul înfricoșătorului căpitan Flint. Harta găsită în cufăr a ajuns, prin Jim, la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite clipe...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
În esență, acest zid nu doar desparte apele cumulate tensionat de tărâmurile neinundate încă, ci menține ambele perimetre în propria lor caracteristică ontică. Prin intermediul zăgazului, lacul de acumulare se păstrează drept un lac de acumulare, iar pământurile, adesea locuibile, cunosc tihna evoluției lor sub atingerea împletirii dintre aer, căldură solară și ploaie sau neaua coborâtă din nori. Distrugerea prin spargere a stăvilarului reprezintă răsturnarea acestei mici lumi bipolare, anularea ei ca peisaj constituit din ape cumulate și tărâmuri nescufundate. După un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
conservative, regresive și defensive. Autohtonia le obligă la muncile câmpului și primejdiile invaziei la ocupația pastorală. Europa vestică, celtică structural, foarte înrudită cu noi, are o mișcare prea înceată spre civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții occidentali, ca și în Carpați, oamenii au fizionomia tipică străvechilor civilizații pastorale: față brăzdată de vânturile alpine, ochi pătrunzător și neclintit de vultur, ținută rigidă, muțenie. Țăranca română își acoperă gura cu basmaua, ca pe un organ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e-n vale cu apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne treacă pe celalt țărm, cu bacul. Și ni-i așa de bine c-aici ne-am face vacul Și-n ostrovul de tihnă, ne-am veșnici hodina De n-ar grăbi podarul și n-ar scădea lumina. Într-o parafrazare foarte izbutită din Horațiu, se strecoară un ușor spleen modern: Vai! Postume, Postume, cum mai trec anii! Ce sarbezi și iute mai trec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fețe bisericești - și au hotărât să amenajeze întreg locul ca punct de interes cultural, făcând un monument pentru Veronica Micle și punându-l aproape de intrarea în biserică, și argumentând către conducere că mulți alți scriitori români își petreceau timpul în tihna acestor ziduri vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun că există multe necunoscute în ecuația acestei vieți, ca să mă exprim în expresie pozitivistă; că există, adică, taine până azi ținute
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe propria moșie având o mentalitate de stăpân medieval: e orgolios, abuziv, încalcă legea si admite micile matrapazlacuri ale lui Pristanda, pentru că acesta îl foloseste. Însă, de fapt, este ținut din scurt de o femeie voluntară și se multumește cu tihna burgheză pe care i-o asigură Zoe: "mușia-i moșie, foncția-foncție, coana Joițica-coana Joițca: trai neneo, cu banii lui Trahanache" (tip=june prim, abil, rafinat). Zoe Trahanache este cea mai distinsă între femeile teatrului lui Caragiale, reprezentând tipul cochetei, adulterinei, ambițioasei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
își va crea aici, îndată ce lucrurile aveau să intre în normal, o rubrică hebdomadară („Cronica săptămânală“ - apărea sâmbăta, pe paginile 1 și 2, jos, ale jurnalului), cu referiri, la început, la unele eve nimente la ordinea zilei, analizate mai în tihnă, uneori cu pretenții eseistice și chiar literare (în 1920: Supranaturalul și cabala, Despre reforma impozitelor. Impozitul progresiv, Atentatele celebre etc.). În toamna anului 1920 el are șansa să i se ofere un set de scrisori primite de fostul fruntaș al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mă cam săturasem de coșmelia mea, dar fusese totuși un adăpost. Se evaporase ca ceața dimineții într-un interval de timp în care ți-ar fi fost suficient să dai pe gât două cutii de bere. Slujba, whiskyul, liniștea și tihna mea, singurătatea, colecțiile cu Somerset Maugham și John Ford - toate, dar absolut toate, nu mai însemnau nimic. Strălucirea pajiștilor, splendoarea florilor... am murmurat eu. Am întins mâna spre panoul electric și am întrerupt toate luminile din casă. Chiar dacă voiam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ion Barbu, poemul deschiderii prea timpurii spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul ar fi fost copiat în tihnă, sub atenta supraveghere a autorului. Dimpotrivă, astfel de inadvertențe demonstrează caracterul grăbit, tensionat al redactării textului și chiar tăinuirea sa în "sertar". Finalul precipitat al cărții ar fi și el un argument pentru regimul alert în care autorul și-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rău alcătuită, e treaba ei, nu este sarcina înțeleptului să încerce să o îndrepte; e de ajuns să o disprețuiască aceasta este atitudinea Lupului față de treburile cetății. Prin urmare, Lupul nu are ambiții politice, nu-și dorește puterea, ci doar tihna. De aceea, domiciliul forțat care i se impune nu e cea mai grea pedeapsă. Abia îi scuză inactivitatea. Ceea ce demonstrează Lupul este natura hibridă, grotescă a Strutocamilei. Aceasta este o monstruozitate, clădită împotriva firii, împotriva naturii. Nu comentez aici această
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei bune părți a planetei în favoarea unui grup restrâns de țări care se aflau în avangarda progresului tehnologic și social capitalist. Credința înrădăcinată este aceea de a crede că europenii au fost oameni răi care au tulburat viața plină de tihnă a sălbaticilor din America sau din India și pe deasupra le-au mai furat și bogățiile. Sigur, în contactul dintre civilizații și culturi se poartă și războaie, există și conflicte și se transferă bunuri materiale. Dimensiunea războinică nu este un atribut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Starea de până atunci era de una de bine și liniște numai că șarpele, personificare a răului, ajunge s-o spulbere prin îndemnul pe care i-l adresează Evei. Dacă până atunci Adam și Eva ,,erau desăvârșiți în nevinovăție și tihnă"179, începând de acum omul intră în marea sa zbatere 180. Această renunțare la o stare de bine a omului se produce, crede Toynbee, sub influența unui factor de intervenție care este răul, diavolul 181. Având la bază acest mit
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lumea civilizată și în care România putea fi competitivă, creația componistică, interpretativă sau muzicologică probând în exterior remarcabile capacități atractive și chiar coercitive. În prezent muzicianul român este, în genere, la fel de introvertit ca și în trecut, escaladând, în propria-i tihnă, profesionalismul și performanța artistică. Dar mai este și mândru. Căci, dacă îi scormonești personalitatea, o să-ți mărturisească marginalizarea, desconsiderarea la care este supus, precaritatea relației cu mediile instituționalizate, culturale și manageriale, penuria financiară și pauperitatea înzestrărilor tehnice din principalele instituții
O remarcă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12523_a_13848]
-
nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. Georges Tzipoďa: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc, și o acțiune complexă
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
tocmai încearcă sticloasa răceală a valurilor clocotitoare își manifestă speranța că vietatea ce tocmai îl amușină e un delfin și nu rechinul care, de zile întregi, dă ocol navei. A fi matelot, cârmaci, înseamnă a nu cunoaște somnul, a ignora tihna, a nu avea habar de deliciile lenei, aceea care te determină să nu lași pe mâine ceea ce, la fel de bine, poți face poimâine și chiar mai pe urmă. Când dl. Adrian Severin a scos țipătul de satisfacție că, în fine, a
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
întrucît, desigur, timpul liber e, pentru el, "cel mai valoros dar posibil pe care ți-l poate face soarta". Altfel, e destulă tristețe aici; așa: "Umor, cimitir al bunăstării mele! Gropar al ascensiunii sociale, ciclu al desăvîrșirii profesionale, sabotor al tihnei familiale! Te blestem!... Da' lasă-mă să rîd în continuare, vorba unei eroine din Molière)". Jurnal (de) ludic e cartea unui intelectual de o mare finețe care (își) rîde ludica boemă în triste vremuri de tranziție. Bogdan Ulmu, Jurnal (de
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
Lucii coruptibile Sfiindu-se a fura la modul fizic Dar altfel neînfricați Să dea spargere viitorului făcând curățenie generală Fără vreo scuză față de noi câți suntem Moștenitorii, victimele utopiei Și vampirilor Hoți ai timpului și făcători de văduve Care-n tihnă vă creionați versurile
Pupitrul 07 din sala de lectură a Bibliotecii Britanice by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Journalistic/13123_a_14448]
-
particular, vieneza. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritara, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale aceastei picturi pun în aceeași pagina tensiunile paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a decorativului. Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau Barlach sînt înveliți în vastele broderii imperiale din producția lui Klimt. Ceea ce rezultă, însă, din această asociere nu este nicidecum un exercitiu exterior, o simplă retorica a formelor istoricizate, ci o
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
săracii, complicitatea de soartă mai degrabă decît lupta care unește această dublă încarnare a decăderii într-o căutare ba nonșalantă, ba feroce, a deșeurilor ș...ț. Fantomatici, mîrîitori, nu mai puțin disprețuitori și codificînd regulile unei aristocrații vagabonde, ei bîntuie tihna celor avuți, trădează angoasele refulate, ca niște delincvenți postmoderni, ca să facă din viețile noastre de cîine, emblema unui refuz mocnit al normalității în curs”. Scoși în stradă de arhitecții construcțiilor nebunești ale lui Ceaușescu, ei trăiesc într-o semi-domesticitate, încercînd
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
clipe ale existenței. Ca și în filmul Zorba grecul, bocitoarele se grăbeau să-l înmormînteze, de viu, totuși, să-l deposedeze de bunuri, să-i smulgă și dreptul la orele pe care le mai avea de trăit, să zicem în tihnă. Și pe la mine prin ogradă lucrurile arătau cam la fel. Poate mai multă considerațiune față de intervalul petrecut în compania lui 2001. Dar, în mare, liniște. Toate astea pînă în data de 30 decembrie. Dimineață, pe la 8.30 mă sună, foarte
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
și plină de miez de cartofi ca de zăpadă sufletul în jocul memoriei în copilărie uitatul în oglindă ca și privitul fotografiilor era pentru mine un prilej de ieșire din timp cum și scrisul în singurătate ca și cititul în tihnă de mai târziu ce scriam sfârșea prin a fi citit și recitit și ce citeam intra în memorie ca într-o sărbătorească transcriere totul se făcea în folosul fără saț al unei secrete autocontemplări în oglindă eu în fotografii mama
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]