1,721 matches
-
în secțiile de chirurgie și ortopedie) au fost urgențe iar la unele secții - neurochirurgie, chirurgie plastică și reparatorie, chirurgie cardiacă, procentul este mult mai mare (70-80%). Este evidentă de asemenea, impresionantă activitate de consultații și explorări de mare finețe ca tomografii, ecografii, endoscopii, R.M.N., ș.a., totul în scopul unui diagnostic de profundă cuprindere. Pe bună dreptate, fiecare clinică și spitalul în ansamblul său, este numit, în medicina românească „Școala Spitalului Clinic de Urgență București” [4]. În această bună ambianță profesională trebuie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ultrasonografia abdominală are avantajul utilizării aparatului portabil și evaluării organelor din cadranul superior abdominal (colecist, pancreas) sau inferior, depistând abces în Douglas, abces tubo-ovarian, apendicită acută; examenul este limitat de disconfort și distensie abdominală sau interferența gazelor din colon (209); - tomografia computerizată (CT) este o metodă sensibilă și specifică în 95% din cazuri; poate stabili cu exactitate diagnosticul și poate fi utilizată când pacientul este stabil (69). În infecțiile abdominale utilizarea CT abdominal și al pelvisului rămâne mijlocul ales pentru studierea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; - ecografia abdominală, explorare de rutină și senzitivă în 80% din cazuri, evidențiind colecțiile intraabdominale lichidiene sau gazoase; este foarte utilă în diagnosticul abceselor, localizate în special în spațiul subfrenic drept sau în pelvis; - tomografia computerizată, sensibilă și cu specificitate de 95%, utilizată numai în anumite condiții pentru a stabili cu exactitate diagnosticul unor procese patologice care pot justifica prezența peritonitei sau existența unor boli asociate; - rezonanța magnetică este rar folosită din cauza costului ridicat; - puncția
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
evoluției bolii, dar posibil și ca modalitate inițială de prezentare, cu tablou dramatic, cu stare de șoc, abdomen rigid, cu abolirea zgomotelor intestinale. Diagnosticul se face prin paracenteză, care evidențiază prezența sângelui în cavitatea peritoneală sau prin metode imagistice: ultrasonografia, tomografie computerizată, angioCT [105, 106]. Invazia tumorală a venei porte agravează deficitul funcțional hepatic și favorizează instalarea ascitei cu apariția hemoragiei digestive superioare. Progresia tumorală și invazia parenchimului funcțional determină instalarea insuficienței hepatice, cu icter, encefalopatie, coagulopatie, sângerări mucoase, apariția infecțiilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
aplicarea terapiei, făcând dificilă aprecierea efectului izolat al TFD. Pe de altă parte, colangiocarcinoamele au tendința de diseminare pe cale biliara, de-a lungul canaliculelor biliare, în acest context, răspunsul la TFD din punct de vedere al reducerii masei tumorale prin tomografie computerizată fiind neelocvent. Într-un mod similar, rezultatele nu sunt obiective când TFD este evaluată doar prin repermeabilizarea unui duct biliar stenozat. Se pare că cea mai fidelă metodă de evaluare a rezultatelor este măsurarea și urmărirea grosimii masei tumorale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor primitive sau secundare. Poate fi efectuată și intraoperator pentru identificarea țesutului tumoral (limfadenectomii). examenul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ale organelor parenchimatoase (tiroidă, sân, inimă, ficat, pancreas, splină, rinichi, organe genitale) și adenopatiile tumorale. Efectuată intraluminal (rect, vagin, esofag) este foarte performantă. Este foarte utilă și ca explorare intraoperatorie. rezonanța magnetică nucleară este cel puțin la fel de performantă ca și tomografia computerizată în evaluarea tumorilor. Mai sensibilă în tumorile multiple. examenul endoscopic al arborelui traheobronșic (bronhoscopia), al tubului digestiv (esofago gastro-duodenoscopia, colonoscopia), al căilor urinare (cistoscopia) și al cavitaților (toracoscopia, laparoscopia) poate vizualiza leziuni tumorale ale acestora și permite recoltarea de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie). Hematuria macroscopică este autolimitată în timp, durează câteva zile, maximum o săptămână. Afectarea concomitentă a coagulării poate prelungi episodul hematuric (ca exemplu, menționăm un caz din cazuistica serviciului nostru cu importantă afectare hepatică determinată de polichistoza hepatică severă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
excepțional de uninefrectomie. Hemoragia prin ruptura chiștilor se poate manifesta exclusiv ca hemoragie intrachistică, neexteriorizată (exprimată în acest caz prin durere acută însoțită de anemie aparent inexplicabilă). Hemoragiile intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Hemoragiile intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul colector, parenchimul renal (pielonefrita acută), chiștii și țesutul perinefretic. Prevalența infecțiilor în ADPKD este dificil de evaluat corect. Cert este faptul că sunt mai frecvente la femei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este nespecifică și uneori diagnosticul poate fi orientat eronat spre o infecție a chiștilor renali. Specific pentru localizarea hepatică este creșterea fosfatazei alcaline, a bilirubinei și aspartataminotransferazei. Diagnosticul la un pacient febril cu ADPKD se face prin ecografie și/sau tomografie computerizată, indispensabile pentru localizarea chistului sau a chiștilor infectați. în caz de eșec, se practică explorarea în RMN și, in extremis, scintigrafia cu indium 111 (fixat pe leucocite) (5). Germenii cauzali sunt: gram negativi, enterobacteriaceal, haemophilus. Tratamentul de elecție în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
neinvazivă și ieftină, ultrasonografia a devenit tehnica de screening preferată pentru diagnosticul inițial de ADPKD. Din păcate, este dependentă în mare măsură de calitățile operatorului și nu pune diagnosticul la 2-10% din pacienții cu chiști (puțini și mici) (5, 17). Tomografia axială computerizată (CT) este puțin mai sensibilă decât ultrasonografia, dar implică expunerea pacienților la substanțe de radiocontrast și la radiații, este mai costisitoare și mai dificilă (în special la copii, necesitând anestezie pentru un studiu optim). Rezonanța magnetică (MRI) nu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
screening familial se folosește ultrasonografia; cu toate că rezultatele depind de vârsta pacientului, nu există diagnostic fals negativ peste 30 de ani (11, 12). Dacă pacientul are sub 30 de ani și rezultatul ecografiei renale este negativ sau echivoc, se recurge la tomografie computerizată cu contrast (permite vizualizarea chiștilor mici, sub 0,5 cm) și în final la testarea genetică. Depistarea precoce a bolii poate avea efecte adverse: anxietate și depresie (absența unui tratament specific), dificultăți în obținerea asigurării medicale sau unui serviciu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD se poate intui pe baza anamnezei familiale, a examenului fizic sau a datelor de laborator, dar el se bazează pe explorările imagistice (3). Diagnostic imagistic al ADPKD se poate realiza prin radiografie renală simplă, urografie, pielografie retrogradă, ecografie, computer tomografie și rezonanță magnetică nucleară (12, 13). Valoarea acestor tehnici, deci utilizarea lor practică sunt diferite; acest fapt implică o bună cunoaștere de către nefrologi și radiologi a indicațiilor și limitelor tehnicilor imagistice folosite în diagnosticul ADPKD. Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Ultrasonografia este astăzi tehnica de screening preferată de majoritatea nefrologilor, deoarece este rapidă, non-invazivă și ieftină (2). Ca dezavantaje, vom sublinia o sensibilitate inferioară CT sau RMN și faptul că rezultatul depinde de calitățile aparatului, de îndemânarea și cunoștințele operatorului. Tomografia computerizată (CT) cu contrast este ușor mai sensibilă decât ultrasonografia și oferă mai multe detalii ale structurilor abdominale, în special ficat și pancreas (6). Această metodă expune însă pacienții la substanțe de radiocontrast (nu poate fi folosită la pacienții cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a parenchimului renal adiacent imaginilor anecogene și a conturului intern al chiștilor; limfoamele pot determina leziuni nodulare renale multiple, hipoecogene, dar nu au o delimitare netă, nu au întărire de ecou posterioară; în mod obișnuit, sunt prezente adenopatii lomboaortice. Computer tomografia (CT) Chiștii renali necomplicați se prezintă ca mase hipodense, rotunde sau ovalare, variabile ca dimensiune, diseminate în structura renală, cu densitate apropiată apei (10 +20 UH), ce nu își cresc densitatea postcontrast (6, 11) (fig. 8.3.). Chiștii sunt mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cel puțin 2 chiști renali (uni- sau bilaterali) la pacienți sub vârsta de 30 ani, cel puțin 2 chiști în fiecare rinichi între 30 și 59 ani și cel puțin 4 chiști în fiecare rinichi după 60 ani (Ravine 1994). Tomografia computerizată (CT) este o metodă extrem de utilă în diagnosticul leziunilor mici, al complicațiilor tip hemoragie, infecție, ruptură, asocierea cu neoplazii. Beneficiile RMN sunt, deocamdată, neclare. Ecografia sau/și CT permit diagnosticul unor manifestări extrarenale ale ADPKD: chiști hepatici, splenici, pancreatici
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pentru a interpreta corect unele manifestări renale și/sau extrarenale ce pot apărea la copil și a institui o îngrijire și urmărire adecvată, cu scopul de a preveni complicațiile și prelungi intervalul de timp până la instalarea IRCT. Introducerea ecografiei și tomografiei computerizate a permis identificarea formelor asimptomatice la copil, iar testarea genetică a deschis era diagnosticului presimptomatic în ADPKD. Stabilirea stării de purtător de genă mutantă la copiii cu risc ai unui părinte bolnav de ADPKD ridică probleme etice și psihologice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reabsorbție a sodiului. Defectele de concentrare sunt însă mai frecvente în ARPKD. Pot să se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat de oricare dintre tehnicile imagistice curente (urografie excretorie, ecografie, tomografie computerizată), 3. Mecanismul de producere a hipertensiunii implică probabil sistemul renină-angiotensină, stimulat de ischemia renală produsă de mărirea chiștilor (15). Diferite studii au demonstrat că ecografia este metoda de elecție a diagnosticului ADPKD la copil. Fick et al. (1994) (4
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
au fost evaluate; teoretic, la 35 de ani este încă posibil ca boala să nu manifeste morfologic și clinic sau chiștii să fie sub limita de rezoluție a ecografului; persoana va fi urmărită în continuare ecografic sau, mai bine, prin tomografie computerizată. în eventualitatea în care s-ar pune problema donării unui rinichi fratelui bolnav, se va face obligatoriu testare genetică. (b) la III-3 examenul ecografic a evidențiat chiști multipli, bilaterali, de dimensiuni mici; deci persoana are pentru moment o formă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a reacumulat după o aspirație percutanată anterioară; substanțele folosite au fost glucoză, fenol, iophendylate (Pantopaque), fosfat de bismut sau alcool etilic absolut. Prima opțiune terapeutică în aceste situații este drenajul percutanat sub control ultrasonografic (fig. 11.2.), fluoroscopic sau prin tomografie computerizată; folosind una din aceste metode imagistice, chistul este identificat și puncționat cu un ac al cărui vârf este plasat în centrul acestuia. Conținutul chistului este aspirat și sunt trimise probe pentru examen citologic, bacteriologic și biochimic. După efectuarea unei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de obstrucția ureterală prin compresiune chistică, cheaguri de sânge, calculi sau formațiuni tumorale. Puncția chisturilor și incizia sau rezecția multiplă a acestora sunt opțiuni terapeutice, care sunt luate în considerație atunci când chiștii determină obstrucția sistemului colector cu dureri lomboabdominale importante. Tomografia computerizată abdominală este investigația de elecție pentru diagnosticarea unor complicații, cum ar fi hemoragia intrachistică sau retroperitoneală, litiaza sau neoplazia renală. Având în vedere observațiile care au remarcat episoade repetate de hematurie macroscopică după traumatisme lomboabdominale directe, ce determină un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
metoda de elecție pentru diagnosticul inițial al chiștilor renali, deoarece este neinvazivă, rapidă și ieftină. Rezultatele sale depind însă de calitățile operatorului și rezoluția aparatului. Chiștii mai mici de 1 cm până la circa 0,5 cm pot fi identificați prin tomografie computerizată sau RMN. Diagnosticul ADPKD este ușor de stabilit atunci când pacientul prezintă dureri în flancuri, rinichi mari cu chiști multipli și bilaterali, eventual chiști în alte organe (ficat, pancreas, splină) și, mai ales, o anamneză familială pozitivă. Diagnosticul se bazează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
etiologia obstacolului - tromboză sau compresie extrinsecă (Florina Pinte [20]). Scintigrafia venoasă Tc99 Aduce informații despre topografia obstacolului și circulației colaterale. Nu reușește să precizeze calibrul vaselor și nu oferă date chirurgului absolut necesare, pentru efectuarea operației de reconstrucție vasculară [21]. Tomografia cu emisia unui unic foton (SPECT) În asociere cu administrarea de Galiu (Ga67), are calități superioare față de computer tomograf, prin creșterea puterii de rezoluție și aspectul tridimensional. Bronhoscopia Este indicată pentru a preciza un eventual cancer bronhopulmonar cu invazie a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]