1,567 matches
-
se cunosc aplicații industriale ale actiniului. După extracția poloniului și al radiului, în reziduurile de pechblendă se observa un material activ, care putea fi îndepărtat cu ajutorul pământurilor rare. Colaboratorul soților Curie, André-Louis Debierne, a descoperit că materialul activ consta în toriu și cantități minuscule a unei noi substanțe radioactive. Acest preparat era de 100.000 de ori mai activ ca uraniul, ceea ce-l făcuse să creadă că descoperise un nou element radioactiv. Acesta a observat că structura lui era similară titanului
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
minuscule a unei noi substanțe radioactive. Acest preparat era de 100.000 de ori mai activ ca uraniul, ceea ce-l făcuse să creadă că descoperise un nou element radioactiv. Acesta a observat că structura lui era similară titanului (1899). sau toriului (1900). Deși nu a reușit separarea lui din toriu, Debierne l-a numit "actiniu". Acest lucru a fost complicat de tentativa lui de enunțare a unei teorii de radioactivitate, conform căreia aceasta este prezentă datorită actiniului. În 1902, Friedrich Otto
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
de 100.000 de ori mai activ ca uraniul, ceea ce-l făcuse să creadă că descoperise un nou element radioactiv. Acesta a observat că structura lui era similară titanului (1899). sau toriului (1900). Deși nu a reușit separarea lui din toriu, Debierne l-a numit "actiniu". Acest lucru a fost complicat de tentativa lui de enunțare a unei teorii de radioactivitate, conform căreia aceasta este prezentă datorită actiniului. În 1902, Friedrich Otto Giesel publică un raport despre o substanță activă, obținută
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
considera că emisia din substanța sa era foarte diferită de cea a radiului. El a găsit următoarele diferențe: "Emisia se transforma (aproximativ) într-o radiație...Noile raze o să le numesc pe scurt Raze-E". Deoarece emaniul nu a fost separat de toriu, Giesel concluzionează că substanța descoperită de el nu putea fi identică cu actiniul. Ulterior, Debierne afirmă că proprietățile sale chimice aveau o emisie similară cu cea a emaniului. După multe controverse s-a ajuns la un acord în privința denumirii substanței
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
este de 1050°C (sau in celelalte scări de temperatură 1922°F, respectiv 1323 K). Punctul de fierbere al acestui metal este de 3300 °C (sau 3471 K, respectiv 5788°F). Datorită timpului de înjumătățire a emisiilor actiniului și al toriului, în general nu este posibilă determinarea constantei de difuzie prin metodele folosite pentru emisiile radiului. Totuși, valoarea lui D poate fi măsurată prin următorul procedeu care permite obținerea unor rezultate optime. O placă C acoperită cu hidroxid de toriu este
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
al toriului, în general nu este posibilă determinarea constantei de difuzie prin metodele folosite pentru emisiile radiului. Totuși, valoarea lui D poate fi măsurată prin următorul procedeu care permite obținerea unor rezultate optime. O placă C acoperită cu hidroxid de toriu este plasată orizontal lângă baza unui cilindru de alamă P. Emisia toriului difuzează ascendent în cilindru. O stare de echilibru este atinsă atunci când rata creșterii numărului atomilor din emisie raportat la unitatea de volum al difuziei ascendente este egalată de
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
metodele folosite pentru emisiile radiului. Totuși, valoarea lui D poate fi măsurată prin următorul procedeu care permite obținerea unor rezultate optime. O placă C acoperită cu hidroxid de toriu este plasată orizontal lângă baza unui cilindru de alamă P. Emisia toriului difuzează ascendent în cilindru. O stare de echilibru este atinsă atunci când rata creșterii numărului atomilor din emisie raportat la unitatea de volum al difuziei ascendente este egalată de rata scăderii datorită transformării emisiei. Dacă "N" este numărul de atomi ai
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
de volum al difuziei ascendente este egalată de rata scăderii datorită transformării emisiei. Dacă "N" este numărul de atomi ai emisiei raportat la unitatea de volum, presupusă a fi uniformă, de-a lungul secțiunii transversale, la o distanță "x" față de toriu, avem relația: unde: λ este constanta emisiei radioactive Difuzia emisiilor actiniului în aer au fost măsurate de Debierne, Russ și Bruhat.. Montajul experimental folosit de către Debierne măsura emisia provenită din preparatul actinic prin două plăci paralele, așezate vertical și apropiate
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
prin procesul de hidroliză. Compușii respectivi sunt obținuți conform reacțiilor: Actinidele reprezintă seria chimică, constituită din 15 elemente chimice, care începe cu actiniul (Z=89) și se termină cu lawrenciul (Z=103). Primele 4 actinide sunt întâlnite în natură (actiniul, toriul, protactiniul și uraniul), fiind ușor detectabile în sol. Neptuniul și restul actinidelor sunt considerate a fi sintetizabile pe cale artificială, datorită concentrației foarte mici ale acestora în scoarța Pământului. Actiniul este primul element din seria actinidelor, denumind gruparea după numele său
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
redusă a heliului a cauzat evaporarea din norul de gaze și praf din care planetă s-a condensat, si, de aceea,este relativ rar. Heliul prezent astăzi este în principal creat prin dezintegrarea radioactivă naturală a unor elemente radioactive grele (toriul și uraniul), dat fiind că particulele alpha emise într-o astfel de dezintegrare constă în nuclei de heliu-4 . Acest heliu radiogen este cuprins în gaze naturale, în concentrații de până la 7 procente din volum, de unde se extrage industrial, printr-un
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
procese. Aproape tot heliul de pe Pământ este un rezultat al dezintegrării radioactive, si, astfel, un balon cu heliu Pământeasc este în esență un sac de retragere al particulelor alfa. Heliul se găsește în cantități mari în minerale de uraniu și toriu, inclusiv cleveite, pehblenda, carnotite și monazit, deoarece acestea emit particule alfa (nuclee de heliu, He), la care electronii se combină imediat, de îndată ce particulă este oprită de către piatră. În acest fel, un procent estimat de 3000 de tone de heliu sunt
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
ani, dar pentru "uraniu 235" este de 704 milioane de ani. Indiferent de izotop, atomii de uraniu fisionează spontan emițând particule alfa., făcându-se folositori în datarea vârstei Pământului (vezi datarea uraniu-toriu, datarea uraniu-plumb și datarea uraniu-uraniu). La fel ca toriul și plutoniul, uraniul este unul din cele trei elemente fisionabile, însemnând că se poate descompune (scinda) ușor în elemente mai ușoare. În timp ce uraniul-238 (material fertil) prezintă o mică probabilitate de fisiune spontană sau fisiune datorată bombardării cu neutroni rapizi, uraniul-235
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
(n. 20 august, 1779 - d. 7 august, 1848) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier. Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837. Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină și
Jöns Jakob Berzelius () [Corola-website/Science/299520_a_300849]
-
alte metale alcaline și cu aurul și amalgamuri chimice cu mercurul. La temperaturi sub 650 °C, acesta formează aliaje cu cobaltul, fierul, molibdenul, nichelul, platina, tantalul și wolframul. Poate forma, totodată, și compuși intermetalici fotosensibili cu stibiul, galiul, indiul și toriul. Cesiul se poate amesteca cu celălalte metale alcaline (excepție litiul), iar aliajul cu compoziția 41% cesiu, 47% potasiu și 12% sodiu are cel mai mic punct de topire dintre toate aliajele metalelor, de −78 °C. Au mai fost studiate și
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
origine animală Plante marine și alte alge, proaspete sau uscate Perle Perle naturale neprelucrate Perle de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
10 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției Servicii de foraj suplimentare extracției petrolului și gazului Ridicări cu ajutorul macaralei, servicii de reparații și demolări și alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Servicii de foraj suplimentare extracției petrolului și gazului Ridicări cu ajutorul macaralei, servicii de reparații și demolări și alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cu ajutorul macaralei, servicii de reparații și demolări și alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
și demolări și alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier Grupa 13.2 Minereuri metalice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier Grupa 13.2 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Clasa 13.20 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Minereuri și produse concentrate metalice neferoase, altele decât 883b 88300.3 130 13000 141 14100 142 2612 2601.1 14.11.1 14.12.1 14.12
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier Grupa 13.2 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Clasa 13.20 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Minereuri și produse concentrate metalice neferoase, altele decât 883b 88300.3 130 13000 141 14100 142 2612 2601.1 14.11.1 14.12.1 14.12.2 13.20.11 13.20.12 13.20.13 13.20.14
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
12.1 14.12.2 13.20.11 13.20.12 13.20.13 13.20.14 13.20.15 13.20.16 14.11.11 14.11.12 14.12.10 Minereurile și produsele concentrate de uraniu și de toriu Minereuri și produse concentrate de cupru Minereuri și produse concentrate de nichel Minereuri și produse concentrate de aluminiu Minereuri și produse concentrate de metale nobile Minereuri și produse concentrate de plumb, zinc și cositor Alte minereuri metalice și produse metalice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
11.11 24.11.12 24.11.13 Grupa 23.3 Combustibil nuclear Clasa 23.30 Combustibil nuclear Elemente radioactive, izotopi și compuși; reziduuri radioactive Uraniu natural și compușii săi Uraniu îmbogățit și plutoniu și compușii lor Uraniu sărăcit și toriu și compușii lor Elemente radioactive și izotopi și compușii lor n.î.a.p.; reziduuri radioactive Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare nucleare Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare nucleare Servicii de tratare a deșeurilor radioactive Servicii de tratare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de fisiune au timpi de înjumătățire de ordinul secundelor; alții au timpi de înjumătățire de ordinul zecilor sau sutelor de ani, cerând facilități deosebite de stocare până la dezintegrarea lor în produși stabili neradioactivi. Multe elemente grele, cum ar fi uraniu, toriu și plutoniu, suferă ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontană, ca o formă a dezintegrării radioactive și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care fisionează
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]