4,316 matches
-
să vedeți dacă cel ce se apără vă încredințează adevărul sau se ascunde. Eu am inima pe palme, nu mă ascund, în timp ce voi încremeniți în nepăsarea voastră. Neputând să stabilească dacă Tommaso era nebun, Tribunalul a hotărât să recurgă la tortură. În discuții el demonstra virtuți logice, foarte puțin probabile pentru un deținut înfometat și ruinat de amărăciune. Uneori părea însă că mintea sa, șovăind, ar fi luat-o pe o cale încâlcită și pustie: Pentru a confirma dacă el se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
după care izbucnea în hohote de râs de-l treceau lacrimile, spre mânia cu greu de stăpânit a inchizitorului. Aceste scene îi alimentau plăcerea sarcasmului și-l încurajau și mai mult să reziste, dar autoritățile au decis să-l supună torturii "calului de lemn" sau "măgarului spaniol". Tommaso se gândise la alte pedepse, dar nu la asta ce avea nevoie de aprobarea Papei pentru a fi aplicată. Deasupra unei traverse înguste de lemn subțire, pusă pe muchie suspendată și susținută de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu ne facem decât datoria, așa cum prevede legea, și suntem conștienți că slujba noastră e spre folosul lui Dumnezeu și al oamenilor. Drept urmare, Tommaso a fost cules din celulă, încă potopit de durere și amețeli, spre a fi supus "veghii", tortură sălbatică, exasperantă, ce-ar fi terminat pe oricine. Cei câțiva care avuseseră parte de ea, cedaseră în mai puțin de șase-șapte ore, gata să spună tot și chiar să adauge toate minciunile sugerate de judecător pentru a-i învinui și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care avuseseră parte de ea, cedaseră în mai puțin de șase-șapte ore, gata să spună tot și chiar să adauge toate minciunile sugerate de judecător pentru a-i învinui și pe alții. Se ivi un conflict de jurisprudență: aceasta era tortura ce trebuia să aibă permisiunea Sfântului Scaun, sau cea cu "calul de lemn"? Ce atâtea permise! Biserica, dacă e atinsă în mima sa, e în stare să cedeze și să fie milostivă. Să continuăm și să aflăm, în fine, taina
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să aflăm, în fine, taina acestui călugăr ce ne-a sfidat de prea multe ori. Trebuie să cedeze, astfel justiția divină va ieși victorioasă, iar el va arde pe rug. L-au osândit la treizeci și șase de ore de tortură. Tot mai îndârjiți, judecătorii pândeau, gata, chiar și la cel mai mic semn de epuizare, să perceapă un oftat, o slăbiciune, să-i interpreteze un cuvânt după bunul lor plac. Întrebarea cea mai stăruitoare era: Tu nu ești nebun, e-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sub pământ cu lanțuri mereu la picioare, dormind pe o saltea leoarcă de apă, cu pâine și apă, fără să văd nici lumină nici față de om". Monseniorul Querengo a intervenit pe lângă autorități, se strădui să-i aline regimul acela de tortură ce doborâse un om al cărui creier era de admirat, scăpat de la moarte doar datorită autorității și prestigiului său. Dar, în loc să-i îmblânzească patimile lui Tommaso, Paolo V porunci să-i fie percheziționată celula și să-i fie confiscate eventualele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
judecătorii erau mult prea ocupați cu modul de a-l prinde în flagrant iar în operele lui nu vedeau altceva decât "obscene halucinații". De delirat delirează, dar cum poți să te convingi că nu se preface? Exact, niciun tip de tortură n-a dat rezultate probatorii. Doar cel ce are creierul stricat nu reacționează la durere. Dacă ar fi fost torturat în continuare, și-ar fi dat duhul și atunci povara răspunderii în fața lui Dumnezeu ar fi căzut pe noi. Dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vindece de sciatică și reumatism? E mai bine că nu-l condamnăm la arderea pe rug; de altfel, a trăi într-o asemenea stare e ca și cum n-ar trăi și în felul ăsta sufletul nostru e împăcat. Nici măcar în vremea torturii "nesomnului" nu s-a trădat nici măcar o clipă, cred că e nebun cu adevărat. Să-l lăsăm în vizuina lui. Decizia a fost unanimă, asta și fiindcă Biserica nu avea vreo intenție de a face din el un martir și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
citesc cum se cuvine, din pricina strigătelor și certurilor continue ale marinarilor, încă din zori se încăierară și discutau tot felul de prostii. Căpitanul era un om al nostru și n-ar fi putut să trădeze nici măcar sub cea mai groaznică tortură. Bea, ce-i drept, dar are o limită și se supune orbește Coroanei, din partea căreia are de ani buni privilegii. Îmi pare rău că ți-a creat oarece bănuieli. Era curios, zăbovea în discuții cu mine, întrebându-mă tot felul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pândă, respirau ușurați, când auzeau repetându-se ritualul ușilor. Era așadar un control de rutină. Dacă însă numărătoarea dura mai mult, nu se mai știa. Se putea întâmpla orice, unii erau scoși spre a fi duși în alte camere de tortură. Alții, duși fără să se mai întoarcă vreodată. Și zgomotul se tot apropia, apăsând pe tălpi uriașe, zăngănind din chei, din fiare, din lanțuri. Când zgomotele se îndepărtau, venea rândul celor din aripa cealaltă să le aștepte cu sufletul la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asemenea, din alte nopți, ne-au răvășit cu totul. Mulți nu și-au mai revenit niciodată. Auzul era un simț care nu ne mai apăra în vreun fel, parcă nici nu ne mai aparținea, devenise, mai degrabă, un instrument de tortură în mâinile lor. Nu era de ajuns că ne terorizau, ne torturau cu ajutorul unora dintr-ai noștri. Ne torturau chiar cu părți ale trupului nostru care chinuiau alte părți ale aceluiași trup.“ — Ceva nu e în regulă cu mine... cugetă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și rușinea să nu prisosească. Ar fi trebuit să ne simțim mângâiați de faptul că Iisus suferea împreună cu noi. Dar noi nu mai priveam cu durere către suferințele celuilalt, ci numai cu teama că ne va veni și nouă rândul. Tortura nu era niciodată pe degeaba și randamentul ei era maxim. E pierdere de vreme să torturezi doar pe câte unul, numai el singur se va chinui, atunci când nu va izbuti, până la urmă, să-și dea duhul. Tortura trebuia să fie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și nouă rândul. Tortura nu era niciodată pe degeaba și randamentul ei era maxim. E pierdere de vreme să torturezi doar pe câte unul, numai el singur se va chinui, atunci când nu va izbuti, până la urmă, să-și dea duhul. Tortura trebuia să fie un spectacol colectiv. Noi, ceilalți, eram obligați să privim. Și apoi să ascultăm spovedania celui care, cu șalele frânte, cu degetele șiroind din unghiile smulse, cu ochii lăcrimând sânge și cu buzele atârnând rupte și vinete, neputând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Puteai să refuzi. Dar refuzul te silea la o nouă umilință. Cei ce refuzau să mănânce erau ținuți cu gura deschisă ca să li se toarne pe gât zeama fierbinte. Iar după aceea, cu gâtul numai o rană, mâncatul devenea o tortură. Cel ce refuza apa își primea, în schimb, porția duhnitoare din hârdăul cu nevoi. Ori erai silit să bei apă, dar nu de oricare, ci un fel de saramură grunjoasă care îți sugea apa din oase până le lăsa ușoare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
liceu. Lui i s-a năzărit să urmeze seminarul. - Mi s-a spus că avea ideile cele mai pioase, cerea austeritate clerului și misionarism și că l-au dat afară pentru misticism. - Păi ce, domnule Ioanide, seminarul e instituție de tortură? Îi intrase în cap, cine știe de pe urma cărei lecturi, că preotul trebuie să fie ascet, să disprețuiască lumea. L-a amețit pe seminariști, le-a sucit capul. Au început să mănânce numai jumătate din porții, să refuze carnea și vinul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să-mi dea o recomandare de audiență la Ministerul de Război. Urmăresc eu hârtia. Astfel simplificată, chestiunea se complica pentru Hagienuș. Începu să nu mai vie la masă, blestemând ministeriatul lui Pomponescu. Petrișor găsi altă metodă de a controla și tortura pe Hagienuș. Mergea cu el acasă la Pomponescu și se posta la poartă în așteptare, făcând imposibilă ieșirea Regelui Lear fără un răspuns precis. Pomponescu observă de pe geam manevra și, curios, puse feciorul să întrebe cine era staționarul, poftindu-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o tentativă de luare în stăpânire a timpului prin spațializare. Asistăm astfel la transmutarea unui destin prin revelații succesive și chiar dacă angajamentul nu este direct a asumat, el presupune și încercări mutilante din partea acestuia. De exemplu, episodul balamucului și al torturii (eufemizări ale jertfei sacrificale) nu face decât să desăvârșească procesul. După cum se știe, mutarea se asociază cu slăbiciunea, fiind, în acest caz, un factor descalificant, dar poate dobândi și o valoare simbolică inițiatică. Abu Hasan fusese tentat întotdeauna să experimenteze
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
credința. Este o celebrare festivă și exultantă, în contrast frapant cu spiritul de penitență al serviciilor Postului Paștelui din timpul săptămânii precedente. Totuși, în cadrul acestui „Triumf al Ortodoxiei”, se face o referire specială la suferințele și luptele sfinților, la persecuțiile, tortura și exilul pe care le-au suferit de dragul lui Hristos. Astfel, „Triumful Ortodoxiei” se demonstrează o fi o sărbătoare în cinstea martirilor și mărturisitorilor. Singurul triumf la care Biserica pe pământ poate sau ar trebui să se aștepte este cel
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
este o încercare de a face pe cineva să se simtă valoros, chiar dacă nu există o nevoie deosebită de munca lui. Munca reprezintă o lege. Cine nu o primește, socotind-o plictiseală, o va îndura mai târziu ca pe o tortură. Dacă nu vrei să fii muncitor, vei fi rob, nu vrei să-i fii prieten, îi vei fi sclav. Calitatea umană se exprimă prin cele două căi, a moralei, care include exigență, responsabilitatea, autodepășirea și a acțiunii, exprimată prin muncă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
binele. Nehotărârea existențială este crisparea provocată de conștiința riscului și de spectrul regretului. Ceea ce urmează să fac nu este indiferent, pentru că nu orice aș face este la fel de bine sau de rău. " Ce e de făcut?" În spatele acestei întrebări se ascunde tortura pe care o induce în noi posibilul, faptul de a nu putea experimenta în spațiul realului două sau mai multe dezlegări la o unică problemă existențială. Nehotărârea se hrănește din teroarea în fața ireversibilității realului: de îndată ce mă voi hotărî, voi decide
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
putând fi oricând activat ― Hitler, Stalin, Mao, criminalul, torționarul, violatorul. Lucrul mi se pare o enormitate. Cunosc o droaie de oameni care nu ar fi putut, nu pot și nu vor putea în veci ― prin liberă alegere ― să practice falaqa (tortura prin bătaie la tălpi), să omoare pentru a impune o idee, să toarne sau să violeze. Cred, dimpotrivă, că toți cei care pot face asemenea lucruri sânt integrați printr-un pașaport fals în specia numită "om", cred sus și tare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost într-adevăr jucată, căci după cele spuse până acum și-ar fi putut închipui cititorul că eu numai mi-am închipuit că ea ar fi fost jucată. Sub masca lui Constantin Brîncovanu au fost torturată persoana d-lui Galino. Tortura a fost foarte înceată și minuțios aplicată, dat totuși n-a fost în stare de a-l dezvăța pe d-nialui de accentul franțuzesc și de persecutarea, ba chiar uciderea sărmanului ă. Dar se poate că ne și înșelăm. Domnul în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Eticheta de "violență" este adesea folosită într-un scop strategic. În discursul autorităților publice, termenul de "violență" este mereu utilizat ca simbol prin excelență capabil să înglobeze tot ce e rău și reprehensibil. Este asociat cu crima, cu omuciderea, cu tortura și cu alte acte blamabile. Situațiile conflictuale sunt o ocazie de a stigmatiza violența adversarului și de a prezenta acțiunea ca o formă de legitimă apărare. Această noțiune implică pericolul de a vedea învârtindu-se în continuare "caruselul crimei". Kutchinsky
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
legale, în special în marile texte internaționale. Un bun rezumat al situației ne este oferit de acest pasaj din raportul anual întocmit de Amnesty International (2004): "Deși pedepsele corporale în unitățile școlare pot să nu constituie uneori o formă de tortură sau de tratament crud, inuman și degradant, Comitetul pentru Drepturile Copilului al ONU consideră, fără ambiguitate, că aceste pedepse sunt "incompatibile" cu Convenția drepturilor copilului. Acest Comitet recomandă în mod regulat statelor să interzică pedepsele corporale, nu doar în școală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]