2,344 matches
-
pentru Arendt dominația totalitară are ca principiu „ideologia” și ca natură „teroarea”, ea are ca motiv ultim „mișcarea”, antrenarea maselor într-un ciclu neîntrerupt de obiective care se presupune că aduc la îndeplinire făgăduințele Naturii sau Istoriei. Concepție energetică despre totalitarism care explică de ce Arendt îi reperează o aplicabilitate până la urmă parcimonioasă, rezervată unor perioade limitate ale regimului nazist și ale celui stalinist și excluzând, în schimb, celelalte varietăți de fascism și de comunism. Caracterul controversat al conceptului de totalitarism Două
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
despre totalitarism care explică de ce Arendt îi reperează o aplicabilitate până la urmă parcimonioasă, rezervată unor perioade limitate ale regimului nazist și ale celui stalinist și excluzând, în schimb, celelalte varietăți de fascism și de comunism. Caracterul controversat al conceptului de totalitarism Două problematici trebuie amintite aici, cea a limitelor „principiului comparabilității” și cea a câmpului de aplicare a fenomenului totalitar. Chiar dacă susținătorii paradigmei totalitare au pus în evidență întotdeauna faptul că analogia nu înseamnă identitate, punerea în perspectivă a regimului hitlerist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totalitar. Chiar dacă susținătorii paradigmei totalitare au pus în evidență întotdeauna faptul că analogia nu înseamnă identitate, punerea în perspectivă a regimului hitlerist și a celui sovietic a suscitat, cu toate acestea, controverse. Lucrarea clasică a lui Raymond Aron, Democrație și totalitarism, situează cu atât mai bine dezbaterea, cu cât autorul cărții admite conceptul de totalitarism și consideră legitimă apropierea între cele două regimuri. El introduce, totuși, o ierarhizare. în primul rând, ar trebui să fim atenți la diferența dintre proiecte: de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înseamnă identitate, punerea în perspectivă a regimului hitlerist și a celui sovietic a suscitat, cu toate acestea, controverse. Lucrarea clasică a lui Raymond Aron, Democrație și totalitarism, situează cu atât mai bine dezbaterea, cu cât autorul cărții admite conceptul de totalitarism și consideră legitimă apropierea între cele două regimuri. El introduce, totuși, o ierarhizare. în primul rând, ar trebui să fim atenți la diferența dintre proiecte: de o parte, „particularismul rasei”, de cealaltă, „universalismul clasei”; nazismul pare să fi fost pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
masă - cum a ordonat Lenin*, odată cu „decazacizarea” din 1919, apoi Stalin, cu „deschiaburirea”, odată cu colectivizarea*, Marea Foamete*, Marea Teroare* și deportările în masă sau, în Cambodgia khmerilor roșii*, exterminarea progresivă a „poporului nou”. Se mai poate întrezări aici ceea ce distinge totalitarismele moderne de dictaturile clasice: alianța monstruoasă între ideologie și industrialism, mobilizarea unei rațiuni strict instrumentale în scopul fabricării masive și demențiale de cadavre, birocratizarea Terorii. Un proiect care va repurta cu atât mai mult succes, cu cât va fi precedat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și este suficient să ne încrucișăm cu mărturiile lui Primo Levi și Aleksandr Soljenițîn, pentru a ne convinge cum călăii acordau tot atâta preț nimicirii ființei morale a omului, cât și nimicirii sale fizice. Câmpul de aplicare a conceptului de totalitarism Câmpul de aplicare a conceptului de totalitarism constituie celălalt mare subiect de controversă în rândul, cu precădere, al istoricilor care îi admit caracterul operațional. în general, interpretarea lui Arendt este considerată restrictivă, trimițând prea repede în ordinea convenită a regimurilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mărturiile lui Primo Levi și Aleksandr Soljenițîn, pentru a ne convinge cum călăii acordau tot atâta preț nimicirii ființei morale a omului, cât și nimicirii sale fizice. Câmpul de aplicare a conceptului de totalitarism Câmpul de aplicare a conceptului de totalitarism constituie celălalt mare subiect de controversă în rândul, cu precădere, al istoricilor care îi admit caracterul operațional. în general, interpretarea lui Arendt este considerată restrictivă, trimițând prea repede în ordinea convenită a regimurilor autoritare situații care și-ar păstra trăsături
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
regimurilor autoritare situații care și-ar păstra trăsături esențiale ale dominației totalitare. Sunt în mod deosebit vizate, aici, secvența leninistă a revoluției ruse, regimurile comuniste poststaliniste și fascismul italian. Pare, în primul rând, indispensabil să repatriem regimul bolșevic în teritoriul totalitarismului. Teoria partidului revoluționar, elaborată încă din 1902 de către Lenin, conferă unei elite restrânse de „revoluționari de profesie” un monopol comun al proclamării adevărului și al reprezentării proletariatului, care o autorizează să enunțe scopurile ultime ale evoluției istoriei și să revendice
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
scopul distrugerii „vestigiilor” Vechiului Regim, dar și al neutralizării tuturor „elementelor dăunătoare societății”, susceptibile de „a sabota” procesul de construire a socialismului. Personajul Lenin nu se înrudește deloc cu figura clasică a dictatorului. El este, însă, pe de-a-ntregul inventatorul totalitarismului modern. La fel, pare rezonabil să menținem regimurile comuniste ale erei poststaliniste în aria totalitarismelor, chiar dacă unii analiști estimează că acestea au devenit ipso facto regimuri autoritare. Desigur, trebuie să fim atenți la mutațiile provocate de destalinizarea* URSS și a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a sabota” procesul de construire a socialismului. Personajul Lenin nu se înrudește deloc cu figura clasică a dictatorului. El este, însă, pe de-a-ntregul inventatorul totalitarismului modern. La fel, pare rezonabil să menținem regimurile comuniste ale erei poststaliniste în aria totalitarismelor, chiar dacă unii analiști estimează că acestea au devenit ipso facto regimuri autoritare. Desigur, trebuie să fim atenți la mutațiile provocate de destalinizarea* URSS și a democrațiilor populare* în 1956: dispozitivele teroriste pălesc încetul cu încetul, grupul conducător* revine la metode
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
conducere mai colegiale, poporul nu mai este somat să-și manifeste entuziasmul în fața „realizărilor” socialismului, ba chiar i se acordă o anumită autonomie în sfera privată. și totuși nu are loc o „detotalitarizare” semnificativă, ci s-a trecut de la un totalitarism de mare intensitate - care și-a dezvoltat la maximum dorința de dominație totală prin intermediul monopolurilor sale politice, economice și culturale și prin teroare - la un totalitarism de mică intensitate, în care această dorință este atenuată. După cum subliniază Claude Lefort, nu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și totuși nu are loc o „detotalitarizare” semnificativă, ci s-a trecut de la un totalitarism de mare intensitate - care și-a dezvoltat la maximum dorința de dominație totală prin intermediul monopolurilor sale politice, economice și culturale și prin teroare - la un totalitarism de mică intensitate, în care această dorință este atenuată. După cum subliniază Claude Lefort, nu e zdruncinată serios „matricea simbolică” din străfundul comunismului sovietic, care cere ca societatea să fie în continuare concepută după modelul fantasmatic al unui corp unic, omogen
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lipsit decât capacitatea de a inventa și de a impune o strategie originală. Adulat în China de astăzi, este totuși tratat din ce în ce mai rău de istoriografia occidentală. ANEXE BIBLIOGRAFIE APPELBAUM (Anne), Goulag, une histoire, Grasset, 2005. ARENDT (Hannah), les Origines du totalitarisme, Gallimard, 2002. ARON (Raymond), le Marxisme de Marx, LGF. BAFOIL (Franșois), Europe centrale et orientale, mondialisation, europîanisation et changement social, Presses de Sciences Po, 2006. BECKER (Jasper), la Grande famine de Mao, Dagorno, 1998. BERGÈRE (Marie-Claire), la Rîpublique populaire de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stîphane) [dir.], Quand tombe la nuit. Origines et îmergence des rîgimes totalitaires en Europe, L'Âge d'homme, 2001 ; Une si longue nuit. L'apogîe des rîgimes totalitaires en Europe, Le Rocher, 2003 ; le jour se lève. L'hîritage du totalitarisme en Europe, Le Rocher, 2005 ; les Logiques totalitaires en Europe, Le Rocher, 2006. COURTOIS (Stîphane), LAZAR (Marc), Histoire du Parti communiste franșais, PUF, 2e îdition augmentîe, 2000. COURTOIS (Stîphane), WERTH (Nicolas) et alii, le Livre noir du communisme. Crimes, terreur
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalingrad Stasi Steplag Strana demokratickîho socialismu strategie-tactică Suomen Kommunistinen Puolue suprarealism simbolistica comunistă synaspismos sindicalism Sindicatul Muncitorilor Liberi sistem concentraționar T Tallinn tătarii din Crimeea CEKA Cernobîl ceceni tehnica Martorii lui Iehova Pământ și Libertate teroare terorism Tibet TKP/ ML totalitarism turism revoluționar trade Union Congress tratatul de la Brest-Litovsk tratatul de la Rapallo tratatul de la Versailles Triest troțkiști Tuol Sleng tupamaros turci mescheți țigani U UGT Uniunea Comunistă Internațională Uniunea de Luptă pentru Emanciparea Clasei Muncitoare Uniunea Stângii Uniunea Comuniștilor din Franța
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau au părut a fi astfel. Practic, toate energiile naționale au fost concentrate în direcțiile alese de guvern, iar identificarea indivizilor cu statul, pe care am recunoscut-o a fi una dintre caracteristicile politicii moderne 17, a atins, încurajată de totalitarism, intensitatea unei fervori religioase. Rezultă că, atât timp cât guvernele totalitare au succes sau par a avea, sau cel puțin speră să reușească, pot conta pe sprijinul hotărât al populației pentru politicile externe pe care le aplică. Ceea ce totalitarismul poate reuși numai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atins, încurajată de totalitarism, intensitatea unei fervori religioase. Rezultă că, atât timp cât guvernele totalitare au succes sau par a avea, sau cel puțin speră să reușească, pot conta pe sprijinul hotărât al populației pentru politicile externe pe care le aplică. Ceea ce totalitarismul poate reuși numai prin forță, fraudă și deificarea statului, democrațiile trebuie să reușească prin libera interacțiune a forțelor populare, călăuzite de un guvern înțelept și responsabil. Acolo unde guvernul este incapabil să prevină degenerarea în conflicte de clasă, rasiale sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o scurtă perioadă de timp, de aberația mcCarthistă că principalul pericol, în interiorul și în exteriorul Statelor Unite, este reprezentat de comunism. Astfel, în timp ce statele Europei de Vest riscau disoluția națională ca urmare a confruntării dintre democrație și cele două forme de totalitarism, America putea prezenta un front național unit împotriva celor doi dușmani - întâi împotriva totalitarismului fascist, apoi împotriva celui comunist. Poziția morală simplistă a secretarului de stat John Foster Dulles, care împărțea lumea între națiuni bune, națiuni rele și națiuni neutre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exteriorul Statelor Unite, este reprezentat de comunism. Astfel, în timp ce statele Europei de Vest riscau disoluția națională ca urmare a confruntării dintre democrație și cele două forme de totalitarism, America putea prezenta un front național unit împotriva celor doi dușmani - întâi împotriva totalitarismului fascist, apoi împotriva celui comunist. Poziția morală simplistă a secretarului de stat John Foster Dulles, care împărțea lumea între națiuni bune, națiuni rele și națiuni neutre, fără coloratură morală, exprima în fapt poziția morală caracteristică confruntărilor politice și militare ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de îndrumare, dacă nu chiar de coerciție, pentru a îndeplini ordinele guvernului. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică a adăugat practicilor tradiționale ale despotismului de tip țarist instrumentele totalitarismului modern. Aceste instrumente mențin aproape toată populația într-o stare de ignoranță în legătură cu ce se întâmplă în propria sa țară și în restul lumii și reduc la minimum contactele fizice și intelectuale cu exteriorul. Realitatea este înlocuită cu noțiuni disparate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone de așteptare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM, VIOLENȚĂ ROBERT
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
solicita protecția templului sau a cetății vecine. De imunitatea oferită profitau adesea criminalii care căutau să scape de o pedeapsă dreaptă. Cât despre dreptul de azil politic, acesta a apărut din dorința de a proteja indivizii Împotriva dictaturilor sau a totalitarismelor. Pentru societate, acesta constituie un mijloc de a asigura stabilitatea și coeziunea socială, prin Îndepărtarea individului care seamănă dezordinea. O poveste lungă Azilul este, la origine, un loc de refugiu În care inamicul nu are dreptul să intre. În Antichitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
germană a mai multor texte apărute Între 1981 și 1990 de către BOUCHINDHOMME Christian și ROCHLITZ Rainer), Paris, Cerf. LECA Jean (1983), „Questions sur la citoyenneté”, Projet, nr. 171-172, ianuarie-februarie, pp. 113-125. LEFORT Claude (1976), L’Image du corps et le totalitarisme. Un homme en trop, Paris, Seuil. MARSHALL Thomas (1965), „Citizenship and Social Class” in Class, Citizenship and Social Development, New York, Anchor Books, pp. 71-134. MESURE Sylvie și RENAUT Alain (1999), Alter Ego. Les paradoxes de l’identité démocratique, Paris, Aubier
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă trad. rom. Emile sau Despre educație, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1973. STAROBINSKI Jean (1976), La Transparence et l’obstacle, urmată de Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]