4,226 matches
-
din viața noastră, nu pentru că nu ne mai iubeam. Realizasem că dacă am purtat-o în brațe în ziua nunții trebuia să o păstrez alături de mine până ce moartea ne va despărți. Jane mi-a tras o palmă și mi-a trântit ușa în nas. M-am suit în mașină și, în drum spre casă, am cumpărat un buchet de flori pentru soția mea. Am intrat în casă, am alergat pe scări la ea, însă am găsit-o fără suflare pe pat
O POVESTE DE VIAŢĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347430_a_348759]
-
mine. Voisem să nu mai retrăiesc acele spasme crunte; voisem să mă prefac că totul este ca înainte, dar pe cine vroiam eu să păcălesc; nu era nimica bine în mine. M-am ridicat anevoios de pe scaun și m-am trântit pe colțar, cu ochii larg închiși așteptam să mă fure Orfeu pe Marile Cămpii de Vânătoare... Referință Bibliografică: Euphoria / Alexandru Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1098, Anul IV, 02 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Alexandru Crăciun
EUPHORIA de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347486_a_348815]
-
urmez, altfel m-ar fi ucis oamenii lui, la fel cum i-au ucis pe alți doi hamali care au început să urle de spaimă când și-au dat seama că trebuie să pună piciorul pe Munții Lunii. S-au trântit la pământ și-au început să se zbată, de parcă intraseră în ei spiritele malefice ale muntelui. Momentul acela m-a înspăimântat cu adevărat. Am fost cu frica-n sân tot drumul. Mi se părea că aud voci, că aud cântecele
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
perindau Iulianei târziu în noapte și, cuprinsă de furie, sări din pat și se duse la fereastră. Simțea că se sufocă și era conștientă că poate fi un atac de panică. Respiră adânc, bău un pahar cu apă și se trânti din nou în pat, ascunzându-și fața în pernă, încercând neputincioasă să alunge amintirile care i-au înveninat mulțime de nopți. Anumite scene se derulau cu repeziciune și începu să plângă aproape ca atunci, când a plâns mult și a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
să se întâmple și s-a zbătut puternic să scape. Aproape că reușise dincolo de ușa rămasă deschisă, dar el s-a năpustit asupra ei ca o panteră, blocând-o, după care a târât-o până la un fotoliu pe care a trântit-o înjurând. Iuliana nu mai auzea nimic, nici chiar muzica. Se concentra asupra apărării și reușise destul de bine. Antrenamentele făcute în timpul liceului, când era în echipa de atletism, i-au prins bine în acea împrejurare. Avea destulă forță în picioare
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
a te fi cunoscut. Gândurile mele te mângâie în somn, în somnul acela care nu mai vine, care doar pleacă mereu și mereu ... asemeni vântului care imi umblă prin amintirile atât de goale și de fără de sens. O ușă se trântește! E ușa de la camera sufletului tău! E goală! Atât de goală încât aud doar ecoul NECUVINTELOR tale spuse mult prea târziu ... Întind mâna să te ating și nu te mai găsesc ... Ești atât de departe ca lutul se miră ca
CLOPOTE SURDE (POEME) de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348872_a_350201]
-
întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, e prea de tot! Deja e vijelie! Auzi cum dă cu ropot si cu vânt! Taifun! E clar cât de ”frumos” amurgul o să fie... Afară parcă plouă din Sarmis cel nebun! Gata, am
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PROMISIUNE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului mi-am promis. azi trântesc universul de pământ. într-un deget țin firul de ceară și-n pumni, tâmpla, și cerul, și pământul în care nu vreau să fiu. oarbă umblu între camerele regalelor gesturi. nimicul îmi aruncă un os. gândul pliază mișcarea pe fila
PROMISIUNE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346898_a_348227]
-
Culai și-l întrebam din priviri dacă au venit bursucii pe acolo pe unde veghease el, că pe la noi nu veniseră. Din felul cum ne privea,, am înțeles că și el adormise! Când am plecat spre căruțăm am văzut păpușoii trântiți la pământ, chiar în locul dintre cele două posturi de pândă. Bursucii veniseră, își făcuseră treaba, fără să ne deranjeze și plecaseră să-și facă siesta. Mergeam înspre căruță plouați, ca niște învinși în cine știe ce bătălie! Boii, parcă bucuroși că ne
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-aude lin ecoul amestecând noroi, Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, că asta deja e vijelie! Auzi cum dă cu ropot si cu vânt! Taifun! E clar cat de ”frumoasă”-nserarea o să fie... Afară parcă plouă din Sarmis cel nebun! Gata, am hotărât. Să
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347007_a_348336]
-
în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-aude lin ecoul amestecând noroi, Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, că asta deja e ... Citește mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind că scriu despre o
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nociviCe sparge-n craniu veșnicia orfană.Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi.Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tacSe-aude lin ecoul amestecând noroi,Blestemele din rugăciunea unui dacCe ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi.Ei nu, că asta deja e ... II. DEZVELIRE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014. De vrei vederi diamantine, Scufundă haosul din tine În ape peste cer. Ochiul,lin lasă
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, e prea de tot! Deja e vijelie! Citește mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind că
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nociviCe sparge-n craniu eternitate-orfană.Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi.Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac,Se-aude lin ecoul amestecând noroi:Blestemele din rugăciunea unui dacCe ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi.Ei nu, e prea de tot! Deja e vijelie!... IX. ȘTERGERE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1054 din 19 noiembrie 2013. De-un timp, timpul mi-l măsoară în suspine și dureri, Zeci
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
să izolăm un palier sau altul din arhitectura aceasta aproape halucinantă, detaliul va răsfrânge întreg ansamblu: “În fiecare seară/ am luat un obicei rău/ mă-mbăt de nemulțumire/ zvârcolindu-mă pe comori/ toate cuvintele fug/iar eu, doamnă, par/călăreț trântit în răscruci/ Ptiu, ptiu, oasele mele/ cad strivite ca de măciuci “.( Mulțumesc lui Newton-Bolnav de nemulțumire). Poemul se reface, febril, ca o amoebă, întrucât în fiecare fragment somnolează chiar ființa lui tentaculară. Cu această succintă analiză am descries mecanismul interior
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
mă jignești? Ce să înțeleg din toate astea? Că m-ai folosit atâta timp și eu, ca proasta, am crezut în tine? - Crezi ce vrei. Nu mă interesează si lasă-mă dracului în pace! a bolborosit Fănel și a ieșit trântind ușa după el. Se luminase afară și câteva raze de soare se opriseră pe trupul ghemuit sub un cearșaf. Anca a deschis ochii mari după ce a clipit des de mai multe ori și i-a frecat ușor cu pumnii strânși
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
capul, alergând din ce în ce mai tare. Sigur că oboseala o ajunse la un moment dat, se opri, se întoarse brusc și dădu cu ochii de Maur, care părea epuizat de efort. Întotdeauna îl întrecuse la alergat. Maur veni suflâd greu și se trânti direct pe iarba udă de rouă. Nu-l mai interesa decât un lucru și-l spuse : -Mai ești suparată pe mine? -Acum mi-e milă de tine, ești terminat...spuse Oana încercând să glumească. -Noi doi trebuie să stăm de
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
celelalte fete. -Cam... așa ceva, dar Emilia chiar are nevoie de ajutor ... completă Iulia. -De luni facem din nou lecțiile împreună ? - Sigur doctore. -Da, dar ne vom ocupa pe rând, nu ca până acum, aruncă Nicoleta din pragul ușii care se trântește în urma ei. -Așa da își spuse Iulia în sinea ei, mai bine nervoasă decât deprimată. O îndrăgiseră mult, pe noua lor colegă și n-o lăsau să fie bântuită de amintiri triste. Rar se mai auzeau suspinele sub așternut, după
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
Ne-au găsit dormind pe la orele 10.00. Nu mergeam la cursuri. Era cu noi și cronicarul sportiv Octavian Cadiu, care transmitea meciurile...Rectorul Daicoviciu ne primește la rectorat, în clădirea actuală. Pe birou era o călimară mare care o trântește cu bastonul: - Vă dau afară pe toți!. A fost o ședință UTC și ne-a desființat grupa. Eram șeful grupei și era data de 7 noiembrie (revoluția bolșevică) și grupa nu s-a mai întâlnit la d-na Popescu la
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
ȚENE DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ Urcăm singur în Munții Călimanului. Soarele îmi mângâia față că o batistă de lumină. O briză călduța de primăvară venea dinspre stăncile spre care urcăm. Prin cap îmi umblau versuri răzlețe de Victor Hugo. Obosit, am trântit rucsacul lângă o stâncă și m-am așezat pe un pietroi rotunjit de timp. Gândul îmi alerga la Auguste Rodin și la sculpturile lui. Câtă măiestrie, îmi șoptea gândul. Nici acum nu-mi pot explica cum am ajuns in Jardin
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348466_a_349795]
-
piatră mai sus de Gosta?...» «Acuma știu», i-am răspuns. Avea obiceiul să mă viziteze, dacă-mi vedea lumină la fereastra camerei seara, să intre cu cizmele lui năclăite de noroi pe covorul meu de iută și să mi se trântească în fotoliul din dreptul caloriferului. Curând încăperea se umplea de mirosul salopetei sale ude. Nu rămânea niciodată însă prea mult. «Văd că ești ocupat», îmi spunea înainte de plecare, privind spre masa mea de lucru ticsită de hârțoage, și îmi lăsa
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
avea în vedere pe cineva, mai ales cum pun eu suflet în tot ceea ce fac... Săracul suflet al meu! Nu-mi vine să cred, Hențea! Mi se pare și astăzi incredibil, auzi?! Imposibil!” Mihai Oargă a plecat capul, apoi a trântit în tăblia taburetului paharul tocmai umplut, încât stropi gălbui au sărit în toate părțile. „Nu-i nimic, nu-i nimic, revino-ți”, l-a calmat Hențea, ștergându-și așternutul patului de stropii și spuma de bere. „Beda dispăruse! Pierise, de parcă
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
i-a întins ea i-a arătat că nu ajung. Se rușina că este o marfă, iar el într-un gest generos a completat suma și i-a mângâiat fața mătăsoasă, compasional. Acasă, nerăbdător, cu ea în brațe, s-a trântit în pat. Subtilă i s-a dezvăluit, încetul cu încetul. Tresărea când o atingea cu degetul său umezit. Încerca să-și închidă fecioria și ceda doar sub presiunea mâinilor hămesite, dar ceda. Atunci, îi sorbea cu ochi avizi sfioșenia și
NECUNOSCUTA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345021_a_346350]
-
copilărește; le simt ca atingeri diafane de fluturași. Mă gâdilă în stomac. Încerc să mă abțin. Râsul năvălește: - Hi! Hi! Hi! Vecina se uită spre mine, face un semn spre cap, așa... c-aș fi dilie. Supărată de hohotul meu, trântește geamul. - Mi-e bine, iubire! - strig fericită... E atât de bine, iubiiite!... Tu îmi aduci primăvara!... - Suflețel, vezi? Se întorc cocorii acasă!, iar Suflețel, vesel, mă completează : - Uite, escadrilele de bombardiere!... Bârrr! Bârrr! - imită zborul lor. - Bîzzz! Bîzzz! Da, Suflețel
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
bine!... Te aștept! La revedere, frate! Sănătate și să ne vedem cu bine!” Pe poteca umedă, pașii drumețului se afundă în lutul moale, ici-colo, alunecos. Pământul clisos se ține de ghidușii; mai, mai, să-i fure încălțările sau să-l trântească. Lui însă nu-i pasă; s-au hârjonit și altă dată și a învățat să-l biruie. Înaintea sa, nu vede mai nimic, dibuiește cu vârful bocancilor smocurile de iarbă de pe marginea potecii și adulmecă (asemeni unei jivine) miresme cunoscute
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]