9,719 matches
-
schema ei intimă. Iar această „panoplie” se deprinde, nu e înnăscută, nu ține de instinct. Vine deodată cu lecturile (pe cât se poate, intensive), cu afinitățile, cu exersarea nuanțelor, cu, pe scurt, știința inefabilă a literaturii. Cunoscut mai cu seamă ca traducător (printre multe altele, lui îi aparțin versiunile românești ale integralelor Cervantes și Baltasar Grácian), Sorin Mărculescu nu e, fără doar și poate, doar un traducător. Ca personalitate, l-aș apropia de Mircea Ivănescu, de care îl leagă nu numai o
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
cu exersarea nuanțelor, cu, pe scurt, știința inefabilă a literaturii. Cunoscut mai cu seamă ca traducător (printre multe altele, lui îi aparțin versiunile românești ale integralelor Cervantes și Baltasar Grácian), Sorin Mărculescu nu e, fără doar și poate, doar un traducător. Ca personalitate, l-aș apropia de Mircea Ivănescu, de care îl leagă nu numai o serie de coincidențe, dar și o poetică asemănătoare. (E drept că el compensează prin fior metafizic ceea ce la autorul lui Mopete era subversiune). Mai mult
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
Mihaela Albu Definit de Virgil Ierunca drept „un cărturar, un ziarist și o conștiință”i, Mircea Popescu și-a legat numele nu numai de activitatea de profesor la Roma, de cea de traducător din literatura română în italiană - de la poezie populară la Blaga sau Cioran -, de istoric literar (autor al unui compendiu de Istorie a literaturii române), cât și de aceea de jurnalist în limba română pe pământ străin. Elev al lui G.
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Nicolae Scurtu Biografia nuvelistului, romancierului, jurnalistului, traducătorului și epistolografului Romulus Cioflec (1882-1955) nu e cunoscută, în detaliu, cum ar fi meritat, și, de aici, o anume marginalizare a operei și, evident, a autorului, care în perioada interbelică s-au bucurat de notorietate și de prețuirea unora dintre
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
forțând o alegere a vecinilor noștri, care și-ar dori relații bune atât cu UE, cât și cu Rusia”. Din sumar În APOSTROF (nr. 9), Marta Petreu scrie despre „învățământul nostru” și tot ea stă de vorbă cu profesorul și traducătorul Jean-Louis Courriol. Două pagini despre romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului scrie Irina Petraș, iar Gelu Ionescu consacră o analiză extinsă unui alt roman care a stârnit mult interes, Viețile paralele de Florina Ilis. Poeme frumoase publică Ion Pop: „Marea suferință
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, eseistului, jurnalistului și traducătorului Nicolae Ungureanu (n. 17 februarie 1933) cuprinde câteva necunoscute ce se cuvin a fi elucidate prin consultarea arhivelor particulare, prin studierea sistematică a presei literare și, firește, prin intervievarea acestui distins intelectual din generația lui Nicolae Labiș. A frecventat cursurile
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Luminița Voina-Răuț Trăiesc de câteva săptămâni într-un spațiu magic, o uriașă bibliotecă cu 110.000 de volume - un fel de paradis borgesian - mai precis în Casa Traducătorilor din Straelen. Aflu câte ceva despre începuturile ei. Prin anii ’70, Elmar Tophoven, traducătorul lui Samuel Beckett și originar din Straelen a venit cu ideea înființării unei asemenea case. Pesemne inspirat de ideea Școlii Traducătorilor din Toledo, dar și din rațiuni
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
Luminița Voina-Răuț Trăiesc de câteva săptămâni într-un spațiu magic, o uriașă bibliotecă cu 110.000 de volume - un fel de paradis borgesian - mai precis în Casa Traducătorilor din Straelen. Aflu câte ceva despre începuturile ei. Prin anii ’70, Elmar Tophoven, traducătorul lui Samuel Beckett și originar din Straelen a venit cu ideea înființării unei asemenea case. Pesemne inspirat de ideea Școlii Traducătorilor din Toledo, dar și din rațiuni mult mai practice. În Germania anilor ’60-’70 exista deja o pleiadă importantă
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
paradis borgesian - mai precis în Casa Traducătorilor din Straelen. Aflu câte ceva despre începuturile ei. Prin anii ’70, Elmar Tophoven, traducătorul lui Samuel Beckett și originar din Straelen a venit cu ideea înființării unei asemenea case. Pesemne inspirat de ideea Școlii Traducătorilor din Toledo, dar și din rațiuni mult mai practice. În Germania anilor ’60-’70 exista deja o pleiadă importantă de traducători, dar, cum bine se știe, activitatea lor era una solitară, aproape necunoscută. Și totuși... lucrurile funcționau. Cum? Cu ajutorul unor
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
Samuel Beckett și originar din Straelen a venit cu ideea înființării unei asemenea case. Pesemne inspirat de ideea Școlii Traducătorilor din Toledo, dar și din rațiuni mult mai practice. În Germania anilor ’60-’70 exista deja o pleiadă importantă de traducători, dar, cum bine se știe, activitatea lor era una solitară, aproape necunoscută. Și totuși... lucrurile funcționau. Cum? Cu ajutorul unor liste. Existau liste cu nume importante de traducători profesioniști din diverse limbi și nenumărate domenii, căci existau și asemenea departajări, pe
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
mai practice. În Germania anilor ’60-’70 exista deja o pleiadă importantă de traducători, dar, cum bine se știe, activitatea lor era una solitară, aproape necunoscută. Și totuși... lucrurile funcționau. Cum? Cu ajutorul unor liste. Existau liste cu nume importante de traducători profesioniști din diverse limbi și nenumărate domenii, căci existau și asemenea departajări, pe domenii. Astfel, dacă un arhitect căuta o carte de specialitate din limba engleză, de pildă, el consulta lista, contacta traducătorul respectiv, găseau împreună o editură interesată să
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
liste. Existau liste cu nume importante de traducători profesioniști din diverse limbi și nenumărate domenii, căci existau și asemenea departajări, pe domenii. Astfel, dacă un arhitect căuta o carte de specialitate din limba engleză, de pildă, el consulta lista, contacta traducătorul respectiv, găseau împreună o editură interesată să publice cartea și se bătea palma. Totuși, lucrurile funcționau încet, greoi... Și atunci, Elmar Tophoven, împreună cu Klaus Birkenauer, un scriitor renumit - printre altele unul dintre cei mai buni biografi ai lui Beckett și
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
editură interesată să publice cartea și se bătea palma. Totuși, lucrurile funcționau încet, greoi... Și atunci, Elmar Tophoven, împreună cu Klaus Birkenauer, un scriitor renumit - printre altele unul dintre cei mai buni biografi ai lui Beckett și Kleist -, dar și un traducător din limba engleză, au început să caute un spațiu destinat traducătorilor, un fel de casă a lor. Au încercat în mai multe landuri ale Germaniei, cerând, firește, subvenții de la primării, dar peste tot se izbeau de un refuz nedumerit: o
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
funcționau încet, greoi... Și atunci, Elmar Tophoven, împreună cu Klaus Birkenauer, un scriitor renumit - printre altele unul dintre cei mai buni biografi ai lui Beckett și Kleist -, dar și un traducător din limba engleză, au început să caute un spațiu destinat traducătorilor, un fel de casă a lor. Au încercat în mai multe landuri ale Germaniei, cerând, firește, subvenții de la primării, dar peste tot se izbeau de un refuz nedumerit: o Casă a Traducătorilor? La ce bun, pentru ce aveți nevoie de
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
engleză, au început să caute un spațiu destinat traducătorilor, un fel de casă a lor. Au încercat în mai multe landuri ale Germaniei, cerând, firește, subvenții de la primării, dar peste tot se izbeau de un refuz nedumerit: o Casă a Traducătorilor? La ce bun, pentru ce aveți nevoie de un asemenea spațiu? În cele din urmă, Tophoven s-a gândit la orășelul lui natal, Straelen din Renania Nord Westfalia. Și aici a reușit! Inițial - respectiv între 1980 - 1985 - casa a funcționat
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
camere, deși avea o sală de conferințe și chiar o bibliotecă. Primăria și autoritățile Renaniei demaraseră un proiect al modernizării pieței localității, așa încât au alocat bani și pentru renovarea și amenajarea a ceea ce acum reprezintă cea mai mare Casă a Traducătorilor din Europa, ba poate chiar și din lume. Și astfel, din 1985, sub patronajul lui Samuel Beckett, al lui Max Frisch și Heinrich Böll, Casa Traducătorilor și-a deschis larg porțile, în fiecare an găzduind în cele 20 de camere
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
și pentru renovarea și amenajarea a ceea ce acum reprezintă cea mai mare Casă a Traducătorilor din Europa, ba poate chiar și din lume. Și astfel, din 1985, sub patronajul lui Samuel Beckett, al lui Max Frisch și Heinrich Böll, Casa Traducătorilor și-a deschis larg porțile, în fiecare an găzduind în cele 20 de camere de rezidență și în celelalte 10 camere de seminar câteva sute de traducători. În felul acesta, anual biblioteca se îmbogăț ește cu noi traduceri din literatura
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
sub patronajul lui Samuel Beckett, al lui Max Frisch și Heinrich Böll, Casa Traducătorilor și-a deschis larg porțile, în fiecare an găzduind în cele 20 de camere de rezidență și în celelalte 10 camere de seminar câteva sute de traducători. În felul acesta, anual biblioteca se îmbogăț ește cu noi traduceri din literatura universală, pe care tălmăcitorii care vin aici să lucreze le dăruiesc casei, la fel și dicționare, enciclopedii etc. etc. Traduc pentru a patra oară în această casă
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
ceva, aproape inefabil, un fel de fractură dublă a timpului și spațiului, cum zicea Julio Cortázar, care face ca șederea aici să fie unică. Încercând să descopăr misterul, îmi dau seama că unicitatea aceasta rezidă, poate, din întâlnirile cu ceilalți traducători. Toți profesioniști într-ale traducerii literare, sunt oameni cu un potențial uman remarcabil, oameni lângă care nu te mai saturi să stai, cu care ai ce vorbi. Și uite așa, fiecare mi-a povestit cum e cu tălmăcirile literare în
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
Și uite așa, fiecare mi-a povestit cum e cu tălmăcirile literare în țara lui. Le cuprind vorbele în cele ce urmează, gânduri, idei, neliniști sau mirări care le aparțin, neputând însă cuprinde tot, le-am numit simplu, fulgurări. Printre traducători, o olandeză Olga, care traduce filosofie din limba franceză. Filosofi grei, Henri Bergson, Michel Foucault, ba chiar și toată opera lui Descartes. După ani de zile în care a predat literatură contemporană franceză la Universitatea din Maastricht, Olga a renunțat
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
mult teren, romanul mai mergea, dar între roman și filosofie, cererea publicului înclină în prezent spre filosofie. Să fim mai predispuși spre filosofie în vremurile tulburi pe care le trăim? Mai aflu că în Olanda, spre deosebire de alte țări, mai ales traducătorul unor texte filosofice este plătit la cuvânt (sic!), ajungându-se astfel ca o pagină să fie plătită și cu 24 euro!! No comment. Iar asta nu e totul. Olga s-a întâlnit cu mai toți scriitorii traduși, cei în viață
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
casele, cum a fost cazul casei lui Descartes. Și nu o face pe cont propriu. Editurile olandeze îi plătesc transportul și cazarea în orașul de reședință al autorului tradus, căci nu-i așa, întâlnirea cu autorul e importantă deopotrivă pentru traducător, dar și pentru editură. Conversațiile purtate cu autorul, discutarea unor nelămuriri pe text sau, pur și simplu, o întâlnire amicală cu omul a cărui operă o cunoști cel mai bine, migălind ca nimeni altul la tălmăcirea ei e benefică și
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
bine, migălind ca nimeni altul la tălmăcirea ei e benefică și reflectă o gratitudine remarcabilă din partea editorului. Oare câți editori români ar face un asemenea gest? Niciunul, credeți-mă pe cuvânt. Câte contabilități s-ar revolta, nepermițând asemenea deplasări ale traducătorului, plonjându- l pe acesta - gratis, vezi bine - direct în universul autorului tradus? * * * Hellen este o nemțoaică, care traduce tot din franceză. A lucrat la Universitate, la Berlin, mai are și acum un curs, dar în principal trăiește din traduceri. În
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
pună niciodată piciorul pe teritoriul german. Inge simte că, la nivel de națiune, sentimentul culpabilității pentru ororile din anii ’40 n-a fost încă elucidat, nefiind niciodată dezbătut cum se cuvine. * * * Mai spune olandeza Olga ceva interesant. Vorbeam despre Casa Traducătorilor din Arles și comentam amândouă că nu departe de acolo se află localitatea Montdevergues, cu faimosul azil de boli mentale în care a fost ținută mai bine de treizeci de ani Camille Claudel. Cine a trimis-o acolo? Propriul frate
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
Vorba lui Jonathan Littel: „Je suis resté de ceux qui pensent que les seules choses indispensables à la vie humaine sont l’air, le manger, le boire et l’excrétion et la recherche de la vérité. Le reste est facultatif.” Casa Traducătorilor continuă să funcționeze foarte profesionist. De fiecare dată constat acest lucru, fiind uluită să descopăr că, deși această îndeletnicire - căci meserie nu pot s-o consider, atâta timp cât în nomenclatorul de meserii nu există și e clar că din ea nu
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]