10,354 matches
-
exclusiv confecționată la comanda direcțiunii ziarului sau pe una dintre acelea făcute din motive strict pecuniare, care-i prilejuiau, puțin mai tîrziu, observații autoflagelatoare, precum "culmea decăderii" sau "tragic destin de compromitere interioară"11. Celor două obiective declarate în prefața Tragicei vieți... - primul de a împlini măcar în parte așteptările consumatorului de romane "în foileton" și ale amatorilor de sport, al doilea, de a se întrupa ca un roman realist, oglindind lumea hipodroamelor bucureștene, parte a lumii mai largi - trebuie să
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
mică măsură. Ce-i drept, personajul principal, tînărul jocheu Henry Stewer, apare învăluit de mister (despre el "unii spun că e aventurier ori spion neamț, alții că e fiul prințului care l-a adus în România") și are un sfîrșit tragic, într-un accident, iar antagonistul său, jocheul Panait Corvin, e o întruchipare a maleficului. Acțiunea e însă departe de a avea complicațiile specifice genului, proliferate mecanic, conform rețetarului, cu dese răsturnări de situație, cu mize uriașe, capitale, cu similicatastrofe și
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
văzut, din articolul Balcicul pictural). Complexitatea, despre care se afirma în prefață că definește romanul adevărat, nu e în nici un chip atributul tinerilor din preajma Vaniei Sokanian. Neîndoielnic, ca și "reportajul" sportiv, ca și romanul "lumii hipodroamelor", "romanul generației" rămîne în Tragica viață... doar schițat. Ca atare, el atestă totuși existența unor reale posibilități de creație, care, din păcate, n-au fost valorificate mai tîrziu, și revelează ceva din trăirile autorului la vîrsta intrării în arena publicisticii.
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
astăzi mai actuale ca niciodată. Recentele seisme din politica internă dâmbovițeană (suspendarea președintelui ales, în disprețul avizului consultativ al Curții Constituționale, temerea că anumite legi privind reformarea Justiției ar putea fi promulgate în variante golite de conținut) confirmă la modul tragic analiza sarcastică a autorului: "Preferăm să vedem apartenența la UE ca pe un loz câștigător - bani plus liberă circulație - și nu ca pe acel moment de unic dramatism în care escrocheria formelor fără fond își va începe, obiectiv, agonia. (...) Ne
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
Daniel Cristea-Enache O carte ghinionistă, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, prin avatarurile pre-editării ei, ca și prin destinul cu adevărat tragic al autorului, mort într-un accident de mașină la patruzeci și cinci de ani, în plină maturitate și "vână" creatoare. Istoria lui Radu
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
Daniel Cristea-Enache O carte ghinionistă, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, prin avatarurile pre-editării ei, ca și prin destinul cu adevărat tragic al autorului, mort într-un accident de mașină la patruzeci și cinci de ani, în plină maturitate și "vână" creatoare. Istoria lui Radu G. Țeposu ar fi trebuit să apară în 1985, în deplină sincronie, așadar, cu titlurile de început
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
de generație ca pe niște viitoare statui încremenite, distonând cu istoria vie a literaturii. I-a citit și analizat fără o grilă care, punând semnul plus în dreptul postmodernismului, să le șteargă acestora notele individuale: singurele, în fond, care contează. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă e mai degrabă o senină, surâzătoare panoramă.
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
tocmai datorită acestei sensibilități contrariate putem vedea prin ochii lui Julie adevărata partitură a existenței, fără edulcorări, fără compromisuri, fără speranță. Tot ceea ce se întîmplă cu ea se reflectă în muzica soțului, mai ales intervențiile corale de o mare frumusețe tragică, catartică, muzica irumpe în prezentul Juliei aducînd cu ea trecutul, suferința, dar în final, și izbăvirea. Culoarea, albastrul melancoliei, intervine permanent de la eclerajul lămpii care se reflectă pe chipul ei în detalii semnificative. Din acest mariaj al muzicii și culorii
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
învinuirile aduse pot fi considerate însă punctele "tari" care permit sustragerea autorului de la retorica doctrinei politice și care evidențiază noutatea estetică a primelor două volume din Ingeniosul bine temperat. Autorul însuși vorbește despre volumele sale de ficțiune astfel: o "literatură tragică a neînțelesurilor posibile între formă și conținut", o "tragedie a omului modern care trăiește în permanență aceste neînțelesuri", o "dereglare a lumii", inclusiv în laturile limbajului și ale comunicării (în interviul din "Convorbiri literare", 10/1981). Dacă M. H. Simionescu
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
ori debușeul "creativ" al câte unui ins lipsit de calități. Ele au toxicitatea pe care le-a dat-o noua epocă și ajung să altereze apa, să strice aerul, să distrugă vieți de oameni nevinovați. Nu mai sunt comice, devin tragice. Între Istoria mare și cea mică s-a creat o indestructibilă legătură a răului. Regimul comunist se folosește de oameni care să-l instaleze temeinic, fără ezitări și scrupule morale; iar aceștia, la rândul lor, se folosesc de ideologia unică
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
Tudorel. Dar "Pomponescu ce fel de om e?", întreabă Gaittany, cel care ascultă și comentează teoria lui Ioanide. Răspunsul explică anticipativ tragedia lui Pomponescu, cel care își va rezolva eșecul sinucigându-se surprinzător în finalul romanului: Pomponescu este "un caz tragic, un oscilant între două puncte cardinale. Pomponescu aspiră la abstracție și nu se poate smulge din efemer. Când nu e în guvern suferă de a nu fi ministru, când e ministru suferă că a părăsit arhitectura". Avem aici argumentul cel
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
ordinară se poate modula subtil și persuasiv. Cu ea se construiesc discursuri coerente, convingătoare, seducătoare. Moise și Ică sunt marii manipulatori, alături de mai micii ticăloși din Pătârlagele, Celce, Cicerone Stoica, Dimie; în timp ce Maria și Horia Dunărințu reprezintă personajele luminoase și tragice. Însă nimeni nu poate fi așezat cu deplină certitudine într-o categorie sau alta. Ca la Dostoievski, oamenii nu sunt integral răi sau integral buni, nu sunt puri, ci amestecați. Chiar bestiile apar câteodată într-o lumină diferită, în timpul vieții
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
Linii de forță sau linii mediatoare erau, se pare, greu de găsit chiar și în idilicul interbelic. Că uniformizarea produsă în anii regimului comunist a fost extrem de nefastă, nu e un secret sau o revelație pentru nimeni. De-a dreptul tragic mi se pare a fi faptul că dărâmarea bisericilor sau raderea completă a unor cartiere (Evreiesc, Izvor) a dat startul unui soi de iconoclasm istoric și arhitectonic. Profesorul Ștefan Cazimir a nuanțat - cu exemple și cu umor, desigur - rădăcinile tuturor
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
tipic și la general, realitatea oglindirii nu va putea fi integral depășită. în centrul oricărei reprezentări se găsește invariabil individul, omul determinat, indiferent dacă el are o stare civilă anume sau este doar proiecția unei ficțiuni. Atletul, zeul, filosoful, poetul tragic, liric sau epic, oratorul, omul cetății și efebul, chiar dacă ilustrează un caz ori o categorie, sînt perfect individualizați ca natură umană și analizați în trăsăturile lor distincte. Imaginea nu mai este purtătoarea de mesaj a unei realități transcendente, ci realitatea
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
aruncate în aer, nu sporesc semnificativ tensiunea poemelor, care are alte surse. Sunt cadre aproape familiare ale existenței cotidiene și proiecții, în marginea acesteia, făcute cu o mare libertate combinatorie. Fără ca lucrurile să fie luate a la légere, o ordine tragică, sau măcar dramatică, nu apare. Și aceasta fiindcă orice revers are o față luminoasă (sau invers), exteriorul și interiorul se amestecă și încep să se confunde, zgomotele agresive devin prietenoase, iar tăcerea, neliniștitoare... A ieși afară, "a da o tură
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
Picasso: în Interior de atelier sunt deja prezente cele trei elemente majore ale picturii sale: Figura predominantă, deformare organică a corpului uman, apoi armătura flexibilă, care izolează claustrofobic Figura, ale cărei dezmembrări vor părea mereu că reactualizează o atletică, dar tragică (întrucât eșuată) fugă, și conturul oval. 2. Cheia de fier În economia tabloului lui Picasso ales pentru a ilustra motivul cheii de fier - Bagneuse ouvrant une cabine, 1928 - singurul element ponderal și, în mod evident, pivotul întregii compozitii, este cheia
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
elibereze de blocajul psihic, ba mai mult, să-l și desăvârșească În arta amorului. În esență, „fetele rele”, În cazul ambilor protagoniști, determină ireversibil destinul. Pentru Ștefan, refuzul de a rămâne În Maroc cu exotica Amina se finalizează cu deteriorarea tragică a firului vieții, pentru Rică, sensul este pozitiv, el câștigă fizic și spiritual și se Împlinește. Nimic deosebit, aparent, până aici, În poveste; victime ale securității au fost nenumărate și cu drame mult mai mari; problemele de maturizare psiho-fizică ale
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ca și cum ar fi fost surprins în boxa martorilor de o întrebare neașteptată. Avocatul îl urmărea cu acea privire atentă și posomorâtă care-i era caracteristică, privirea omului care nu-și adusese nimic din trecut care să-l susțină în prezentul tragic. — Cinci și douăzeci și cinci. Credeam că e mai târziu. Asta e ora mea, răspunse tăios primarul. Era într-adevăr ora lui: de acum încolo nu mai era dispus să accepte posibilitatea nici unei erori, fie ea cât de mică. Ora lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în urmărit ca pe vremea lui Ceaușescu, la fel și Patriciu și Dan Diaconescu. Horror. Oamenii ăștia își bat joc de memoria disidenței românești făcând o paralelă între istoria lor penală de astăzi, ridicolă, de miliardari de carton, și istoria tragică a marilor persecutați politic de dinainte de ’89. Recompunerea atmosferei din comunism face parte tot din arsenalul diversiunii TV. KidChinoT ...hai să vorbim de bun-simț profesional și etică jurnalistică. Unde e etica asta jurnalistică la cei care îl apără pe Vântu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în mână, ne afundăm în violență, însoțiți de presa filistină de astăzi și autosuficiența ei stupefiantă, dar contagioasă. Cu lipsa lor de înțelegere față de micile drame, la fel ca femeia din fereastră, cu disprețul lor față de viața intimă în momente tragice, televiziunile au transformat România într-un fel de spital de alienați și isterici. Spațiul public s-a comprimat într-un țipăt strident, într-un lătrat ruginit, obositor. Scuipați apa de mort din care se adapă ratingul televiziunilor și coborâți între
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Tamara, Dorina și Cesonia, cărora nici nu le mai dau numele Întreg, de jenă... L-am mai văzut pe Bibanu cîndva, grav, dramatic, În Familia Posket; și pe Bănică, sensibil, liric, În Mitică Popescu. Birlic avea geniu, În sclipirile-i tragice. Comicul impresionant În dramă merită toată admirația. Dramaticul cu talent comic, la fel. Deplorabil e cel care joacă o viață doar ospătari și polițai În scheciuri, la Revistă. Și cea care face numai prostituate, prin seriale. Ce interesante devin, În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
unanim recunoscut. Știam că viața nu i-a rezervat traiul tihnit pe care-l merita. Mi-era clar că nici teatrele, nici soțiile, nici prietenii nu au răspuns așteptărilor sale. Citind cartea, am Înțeles mai mult din drama cu reflexii tragice a acestui minunat om și creator. Aproape că nu-ți vine să crezi că o personalitate atît de... afirmată, s-a Împiedicat, periodic, de incredibile obstacole. Urca și cobora. Depășea și iar se-mpiedica. Era exonerat și iar Învinovățit. Credea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Tulcea, primeam smsuri ciudate, gen „Bine-ați venit pe teritoriul Ucrainei!”. Le păstrez cu sfințenie, fiindcă dă bine-n CV să ai montări În țări străine... Am montat la Iași o premieră absolută: Tango În fum de țigare... O comedie tragică despre dragoste și moarte, despre fidelitate și trădare, plasată În „micul infern” conjugal. Mitul lui Don Juan este adus În zilele noastre, subiectul căpătînd complicații captivante. Replica este spirituală și, spectacolul nostru Încearcă să alterneze tonul dramatic, cu cel ironic
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
este teatru În zilele noastre? Bogdan Ulmu: Dacă vă referiți la spectacolul de pe scenă, TEATRUL e ceea ce ne emoționează, Înveselește, ori Îngîndurează. După caz. Teatrul e arta minunată care explică lumea și viața, În chei diferite: grave, comice, lirice, ironice, tragice. Teatrul creează dependență și e ca un blestem: te-a „prins”, nu i te mai poți opune...Îl porți după (cu, În) tine, toată viața... Revista ComunIQue: Ce nu este teatru? Bogdan Ulmu: Iată o Întrebare dificilă; Încerc să răspund
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
FATĂ: Ce părere are Doamna Lume? DOAMNA LUME: Părerea mea e știută de toți, acceptată de unii și neluată în seamă de nimeni. Din nefericire, cei mai mulți dintre oameni rămân doar întrebări uneori comice, alteori neroade, alteori pline de înțeles, alteori tragice, alteori deșarte. Și dezlegarea îndelung așteptată a marilor semne de întrebare în umbra cărora s-au mișcat întârzie fără sfârșit în moartea lor. IERONIM: Basme! Legile societății oferă astăzi soluțiile cele mai nimerite la toate întrebările. Ce spui tu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]