1,558 matches
-
strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
înblăciului pentru desprinderea boabelor de fasole uscată de pe vrejii ( tulpina fasolii ) și extragerea acestora din teci. Bâta cu o măciucă la un capăt, unealtă pastorală, era folosită pentru sprijin, ca răboj pentru număratul animalelor, armă de apărare sau pentru transportat traiste mai grele. La bucătărie erau folosite obicte confecționate din lemn pentru servit masa: linguri ( fă-cute din paltin, fag ) și < blide> ( farfurii ) de diferite dimensiuni. Vasele folosite pentru colectarea și procesarea laptelui muls de la animalele erau:găleata pentru muls, donița pentru
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
foloseau furci și fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe umeri, etc. În scopul măsurării cerealelor se folosea ,mierța”, un vas cilindric din lemn de cca. 25 litri. În Livadia în secolul XX trăiau două familii de origine rromă, cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
crivățul aduce scăderea bruscă a temperaturii. Vântul de sud este cu umiditate, Baltărețul, care bate mai mult la sfârșitul primăverii și începutul toamnei. În sfârșit, un alt vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la dans.""
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are o frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de 4100 ha. Conform recensământului efectuat în
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul agrochimic T.C. Viisoara, Județul
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
de mîntuială }. Întrucît produsele obținute după un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc câte - vă cazuri în care aceste mici " completări de venituri" { să nu le zicem furturi fiindcă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
săi umplându-l de revoltă. De aici încolo, opera sa a prins din ce în ce mai mult o traiectorie protestară. În toamna anului 1905, Luchian a fost martorul arvunirii de către țăranii înfometați de la Chiajna a propriei lor munci viitoare din primăvară în schimbul câtorva traiste de porumb. Cu această ocazie a pictat o lucrare de dimensiuni reduse dar plină de semnificații intitulată " La împărțitul porumbului". Lucrarea prezintă o gloată tristă a țăranilor înfometați, sărăcăcioasă, care merge spre conac. Din determinarea și dârzenia figurilor se înțelege
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
fac poze cu telefonul, în fața marșului, copii cu baloane care strigă veseli despre cum ei au dreptul la viață, preoți, familii, bărbați cu tricolorul cu cruci pe el și costume naționale. Devin din ce in ce mai mulți. În spatele meu mă trage cineva de traista. Mă întorc, un băiat sportiv în trening. “Auzi, tu ai sprayuri acolo?”. Îi zic că nu și îl întreb ce căuta în traista mea. Mai mergem puțin, mai fac niște poze, aud că mă strigă unii din spate <spân lang
Marș, B.O.R.! () [Corola-website/Science/296180_a_297509]
-
tricolorul cu cruci pe el și costume naționale. Devin din ce in ce mai mulți. În spatele meu mă trage cineva de traista. Mă întorc, un băiat sportiv în trening. “Auzi, tu ai sprayuri acolo?”. Îi zic că nu și îl întreb ce căuta în traista mea. Mai mergem puțin, mai fac niște poze, aud că mă strigă unii din spate <spân lang="en-US">“Futu</spân>-ți morții mă-tii de bulangiu, nu mai fotografia aici!<spân lang="en-US">”. </spân>Mă întorc. Vreo 7 băieți sportivi
Marș, B.O.R.! () [Corola-website/Science/296180_a_297509]
-
putea străpunge pe Medusa) și de Atena, care îi dădu un scut de bronz în care vedeai ca într-o oglindă. Perseu mai primi coiful lui Hades - care făcea invizibil pe cel care-l purta - , niște sandale înaripate și o traistă care se mărea sau se micșora pe măsură ce puneai în ea de la nimfe. În lunga sa călătorie el întâlni pe bătrânele graie (în greacă "graiai" înseamnă "bătrânele"), surorile gorgonelor. La sfatul lui Hermes, Perseu le fură singurul ochi pe care îl
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
în șerpi și a prefăcut Libia în pustiu. Apoi Perseu ajune la titanul Atlas. Acesta - deoarece zeița Themis îi spuse că un fiu al lui Zeus îi va fura merele de aur - îl alungă pe Perseu. Atunci Perseu scoase din traistă capul Meduzei și Atlas rămase împietrit pentru vecie ținând pe umeri bolta cerească. Pe drum, Perseu trece și prin Etiopia. Acolo o întâlni pe Andromeda, fiica regelui Kefeus, și se îndrăgostește de ea. Andromeda - la cererea unui oracol - a fost
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
fost creat special pentru a desemna definiendumul și nu depinde de relațiile anterioare de sinonimie. „[S]inonimia a două forme lingvistice constă simplu în intersubstituibilitatea lor în toate contextele fără schimbarea valorii de adevăr.” Contraexemple: "„Celibatar” are nouă litere." sau "Traista ciobanului nu este o traistă." Dar putem să ne referim doar la cuvânt în cazul sinonimiei cognitive, „în conformitate cu care orice enunț analitic se poate transforma într-un adevăr logic prin substituirea sinonimilor.” Dar celibatar și om necăsătorit sunt cognitiv sinonime
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
desemna definiendumul și nu depinde de relațiile anterioare de sinonimie. „[S]inonimia a două forme lingvistice constă simplu în intersubstituibilitatea lor în toate contextele fără schimbarea valorii de adevăr.” Contraexemple: "„Celibatar” are nouă litere." sau "Traista ciobanului nu este o traistă." Dar putem să ne referim doar la cuvânt în cazul sinonimiei cognitive, „în conformitate cu care orice enunț analitic se poate transforma într-un adevăr logic prin substituirea sinonimilor.” Dar celibatar și om necăsătorit sunt cognitiv sinonime ddacă enunțul Toți celibatarii și
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
anii de școală la gimnaziul grăniceresc, când locuia în gazdă, la Năsăud, împreună cu George, Leon Scridon nota: “fratele poetului, preotul Leon din Leșu, știind că suntem mulți și dornici ne mai aducea și el din când în când câte o traistă de prescuri și câte o bărbânță de lapte acru; era un om bun și darnic, și cei mai mult încă, a trecut și el printr-o școală de aceasta”. În timp ce era student la Cluj, George îi scria tatălui său menționând
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
mai eficientă armă: cartea. Badea Cârțan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească și cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munții, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traista, sute de cărți românești. Ajuns de mai multe ori la București, el a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor și mai ales ideea romanității poporului român. Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele
Badea Cârțan () [Corola-website/Science/304421_a_305750]
-
fi nimică!“ Ca replică la cele spuse, Vasile L. Pop l-a anunțat pe tatăl său că va pleca din Berindu, îndreptându-se către Târgu-Mureș, pentru a-și susține examenele de drept. El i-a cerut tatălui său doar o traistă goală, în care să își adune lucrurile și cărțile. Mama sa, preoteasa Nastasia, i-a strecurat însă în traistă și o pungă cu „husoși” (monede de argint care reprezentau, fiecare în parte, a cincea parte din valoarea unui florin de
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
din Berindu, îndreptându-se către Târgu-Mureș, pentru a-și susține examenele de drept. El i-a cerut tatălui său doar o traistă goală, în care să își adune lucrurile și cărțile. Mama sa, preoteasa Nastasia, i-a strecurat însă în traistă și o pungă cu „husoși” (monede de argint care reprezentau, fiecare în parte, a cincea parte din valoarea unui florin de aur). Părăsind casa părintească cu hotărârea de a-și împlini destinul fără nici un fel de concesie în fața nimănui, Vasile
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
altă secțiune prezintă Școala Veche. Aici, băncile vechi, tăblițele de ardezie și abecedarele de pe vremea când propozițiile începeau cu literă mică, te duc cu gândul la vremea când copiii mergeau la școală cu cărțile legate cu sfoară sau într-o "traistă" din păr de capră, mușcând din bucata de pâine aburindă abia scoasă din țăst. Dezvelirea basoreliefului s-a făcut la data de 27 octombrie 2001. Și ca orice muzeu care se respectă, cel din Dobriceni are și o „Carte de
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
debutat în episodul pilot al seriei, "Puiul din Spațiu". El locuiește în orașul Nicăieri, Kansas. Acesta a fost abandonat când era doar un pui, dar a fost găsit de Muriel, care l-a dus la ea acasă. Soțul ei, Eustache Traistă, nu îl apreciază pe câine, și îl strigă "Câine prost!" Curaj îi salvează constant pe Eustache și Muriel de la pericole extreme. Curaj vorbește bine româna cu telespectatorii, dar când vrea să comunice ceva altui personaj, vorbește ca un cățel agitat
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]