1,736 matches
-
repetarea lui ar fi ratat din start meditația. Prezentând cele de mai sus, mi-am amintit de bunul meu prieten și fost coleg de bancă în școala elementară Pavel Coruț care, în una din cărțile sale, susține că „adepții meditației transcendentale serveau interesele unor grupări extremiste externe”, iar meditația ar fi fost, în realitate, „o escrocherie de nivel mondial”. Anchetându-l pe domnul C., la domiciliul căruia se organizau cursurile și exercițiile practice de meditație transcendentală, eu nu am reușit să
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
sale, susține că „adepții meditației transcendentale serveau interesele unor grupări extremiste externe”, iar meditația ar fi fost, în realitate, „o escrocherie de nivel mondial”. Anchetându-l pe domnul C., la domiciliul căruia se organizau cursurile și exercițiile practice de meditație transcendentală, eu nu am reușit să ajung la concluzii asemănătoare, astfel că m-am întrebat de multe ori care au fost rațiunile și, mai ales, temeiurile legale care au determinat implicarea organelor de cercetare penală ale securității în instrumentarea cazului respectiv
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
date, informații și documente cu caracter secret de stat. În plus, fiecare aderent primea de la „guru” o mantră, pe care o cunoșteau numai cei doi, fiind cu desăvârșire interzisă dezvăluirea ei altor persoane. La ce servea mantra în practicarea meditației transcendentale, am menționat anterior. La ce putea fi folosită aceasta, pentru realizarea altor scopuri, a constituit o enigmă și un alt motiv pentru ca organele fostei Securități să se implice în cazul respectiv. Personal, în contextul celor prezentate mai sus, cred că
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
organele fostei Securități să se implice în cazul respectiv. Personal, în contextul celor prezentate mai sus, cred că principala motivație și, prin urmare, îngrijorare care l-au determinat pe Nicolae Ceaușescu să ordone ca Securitatea să se ocupe de Meditația Transcendentală a constat în aceea că acel „guru” reușise să coalizeze în jurul său un mare număr de oameni, care îl ascultau aproape orbește și pe care era capabil să îi dirijeze în anumite direcții, inclusiv spre acțiuni contrare regimului. Și această
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
un stadion să cânte ori să strige altceva sau, mai mult, să iasă în stradă! Și, deloc în cele din urmă, implicarea fostei Securități în clarificarea acestui caz a fost determinată, cred, de amploarea luată pe plan internațional de Meditația Transcendentală, de informațiile privind ideea creării unui guvern mondial transnațional, motiv pentru care „secta” respectivă, cum mai era impropriu numită, fusese interzisă în mai multe state. Ancheta nu a decurs deloc ușor, dat fiind în special cvasifanatismul cu care discipolii își
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
respectivă, cum mai era impropriu numită, fusese interzisă în mai multe state. Ancheta nu a decurs deloc ușor, dat fiind în special cvasifanatismul cu care discipolii își apărau idolul, cum de altfel îl divinizau pe fondatorul indian sau... părintele Meditației Transcendentale, a cărui fotografie înrămată trona la loc de cinste, ca o icoană, în deosebit de spațioasa încăpere unde se desfășurau, în grup, ședințele de meditație, respectiv, în vila cetățeanului din București pe care l-am anchetat. Dar cercetările au intrat aproape
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Securități i se poate reproșa, desigur, faptul că a propus întreruperea șederii în țară și declararea ca indezirabili, pe o anumită perioadă, a soților S. Tantra yoga - pericol pentru securitatea statului? La relativ scurt timp după terminarea cercetărilor în Meditația Transcendentală, am fost angrenat într-un caz la fel de inedit, urmărit informativ, de astă dată, de către fosta Securitate a Municipiului București. Ilustrativ pentru importanța - cu totul exagerată și, evident, nejustificată - acordată acestui caz a fost faptul că, la cercetări, au participat locțiitorul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
dovezi. În general, și în asemenea stări, rare (să ne amintim procesul!) Ceaușescu se mărginea să acuze, pe ton ridicat, de trădare a intereselor clasei muncitoare și să practice rotația cadrelor. Stenograma despre pedepsele de aplicat celor implicați în Meditația transcendentală, pe care am publicat-o in extenso într-o carte acum câțiva ani, arată și acolo un ins care respectă datele contractului "Vă hrănește partidul, dacă nu îl slujiți, nu vă mai hrănește, la munca de jos, deci". Fără crize
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a înrâurit secole de gândire filosofică și a jucat un rol important în dezbaterea temei până în anul 1900. Cea mai detaliată rezolvare a problemei unității conștiinței îi aparține lui Immanuel Kant și marchează beneficiile teoretice ale evoluției concepțiilor către idealismul transcendental (context vizionar care a găzduit, se pare, până la vremea lui, cel mai bine constelația tematică a "unității"). Gânditorul din Königsberg părăsește, într-o manieră polemică ce face intrarea în scenă a celebrelor sale cumpăniri antinomice, doar argumentul dualismului (pe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Totuși, în cuprinsul "Criticii", problema unității conștiinței este soluționată tocmai pe calea implicării decisive a conștiinței de sine, pe calea unei reechilibrări a ponderii celor trei tipuri fundamentale într-o viziune care păstrează și valorifică principalele cuceriri terminologice ale filosofiei transcendentale. Astfel, Peter Strawson explică miezul doctrinei kantiene a unității în termenii unei reflexivități fundamentale: "pentru ca experiențe diferite să aparțină unei singure conștiințe, trebuie să existe posibilitatea conștiinței de sine din partea subiectului acelor experiențe. Trebuie să fie unul și același intelect
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
set de categorii diferit de cele ale tabelei kantiene construiesc o concepție asupra interiorului (asupra personalității) care funcționează după alte legi ale cunoașterii decât cele ale științei consacrate obiectelor lumii și care coboară din înălțimea abstractă a reflexiei logice și transcendentale teoretizată în "Critică" într-un tărâm al cazului particular. Particular fără a deveni strict individual, fără a viza în vreun fel accidentul biografic și fără a uita că sursa oricărei considerări științifice este tot tipologia abstractă (corect pliabilă pe relieful
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nuanța unei "accesibilități" interioare abstracte dar directe, nesenzoriale dar precis-consemnatoare. De aici pornind, Immanuel Kant, arbitrul sintetizator al disputei empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de filosoful englez și îi adaugă obligatoria contribuție transcendentală a unei facultăți a clarității reprezentărilor (în descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în simțul intern ("conștiința de sine empirică") și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în simțul intern ("conștiința de sine empirică") și una a exercitării actelor de apercepție ("apercepția transcendentală" cea responsabilă de statornicia și unitatea conștiinței)32. Reprezentările, certitudinea determinațiilor sufletului, aparțin simțului intern în măsura în care ele pot fi obiect pentru reprezentări, adică în măsura în care pot fi intuite. De aceea simțul intern operează cu percepții, cu imagini, cu amintiri etc. De
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
doilea caz, reprezentarea oferă inclusiv conștiința subiectului acțiunii, spre deosebire de primul, în care se arată doar cum omul își apare lui însuși (nu și cum este cu adevărat). Actul (ca reprezentant al demersului aplicat al gândirii) subordonează multiplicitatea reprezentărilor unei unități transcendentale, cuprinzând sintetic diversul și strângând laolaltă în determinări categoriale fenomenele. Iar de la acest tip de a deveni conștient de sine însuși se revendică o remarcă actuală a lui S. Shoemaker, care asertează faptul că "în anumite tipuri de conștiință de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al actului subiectiv să poată gândi în el mai mult decât acesta din urmă însuși oferă. Astfel, dacă gândirea își debordează obiectul prin sinteză supraîncărcată, elementul contemplativ este restituit etapelor mai cuminți ale raportării la sine și apercepția de tip transcendental primește ajutorul sistemului categorial al personalității, coborând în concretul aplicativ al substanței individuale articulate. Prin această nouă abordare cogniția devine, o dată cu gândul, activă și depășește pasivitatea specifică percepției, aducând modificări discrete (conform cu maniera noetică ce-i e caracteristică) lumii fenomenale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Sacrul în istoria religioasă a omenirii, că „în hitito-nesită adjectivul šuppiexprimă noțiunea de sacru”, făcând referire la determinarea oricărei realități din sfera a ceea ce nu este profan, „a ceea ce este rezervat”, „apartenența la lumea divinului, indicând o stare de puritate transcendentală, care este apanajul zeilor”. De asemenea, acest adjectiv mai desemnează și „lucrurile rezervate zeilor”, „ceea ce îi privește pe zei”, „ceea ce este interzis oamenilor”. Starea preliminară celei desemnate prin adjectivul šuppieste parkui, care exprimă o stare de curățenie materială (a locuinței
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
sărutul, mângâierea, alintul, răsfățul.“ De aceea, el caută, mereu lacom, ambianța feminin-ocrotitoare, concretizată de numeroasele sale mătuși, bune și drăgăstoase, iar apoi de egeriile sale, surorile Ana Gălan și Victorița Ștefan, femei fascinante, cu „ochii magic-misterioși“ și cu o „paciință transcendentală“, sugerând participare și dăruire dezinteresată. Cele două egerii fac parte „dintre acele persoane care nici nu au multă nevoie să întreprindă ceva, să te învețe, să te îndrume, fiindcă simpla lor prezență declanșează un du-te-vino între aici și dincolo“; ele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-mi luau în serios veleitățile literare, socotind că, cu timpul, „o să-mi treacă“... Destul de grăsuță în amintirea mea, „tanti Victorița“ avea ochii negri, profunzi, magic-misterioși, iar obrajii i se îmbujorau violent, întreaga ei ființă emana dăruire, participare, împlinire sufletească, paciență transcendentală. Eram încă prea copil ca ea să se străduiască a mă „lumina“ antroposofic, cum bănuiesc că avea de gând, căci mai târziu urma să descopăr aceste preocupări la surorile ei, de care m-am apropiat și dintre care cea mare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic. Dar toate aspectele vieții lui erau, ca de la sine înțeles, cuprinse într-o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu. Ceea ce îi este accesibil omului, prin caracterul cunoașterii sale, este doar fenomenul (lucrul așa cum îmi apare mie) și nu noumenul (lucrul în sine). Această distincție dintre fenomene și noumene stă la baza idealismului transcendental kantian și are consecințe importante și asupra înțelegerii argumentelor teiste, în special a celui ontologic. Kant nu a negat că există o realitate în spatele aparențelor, dar a spus că: "noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine, ci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rândul său sens prin intermediul atributelor. Conceptul de "existență" a lui Anselm este un concept construit în manieră neoplatonică și pus în relație cu conceptul ierarhiei lumii. Existența privită astfel ne apare nu ca un predicat real, ci ca un predicat transcendental și doar printr-o folosire logică poate lăsa impresia folosirii unui predicat real63. Iată care este prima formulare a argumentului prezentată de Anselm în Proslogion: Deci, Doamne, tu cel care dai înțelegerea credinței, Ia-mă și pe mine să înțeleg
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
al interpretării existenței din logica modernă. Alți interpreți au arătat că, de fapt, Kant susține teza că existența este un predicat, dar un predicat special, un predicat cu anumite calificative, de exemplu predicat logic sau gramatical, predicat redundant (Hintikka), predicat transcendental (Miroiu). Utilizând corect termenii în discuție, putem spune că Immanuel Kant nu a susținut că existența nu este un predicat, ci că existența nu este un predicat real, oferind și o definiție tehnică și o definiție tehnică a predicatelor reale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
obișnuiți să ne raportăm la obiectele individuale ca existente 148. Referitor la categoria existenței, Adrian Miroiu a atras atenția asupra faptului că, pentru Kant, conceptul de existentă nu se reduce la alternativa predicat logic-predicat real, ci are și o valoare transcendentală, care revine la principiul determinării complete. Pentru Kant, determinarea logică înseamnă supunerea unui concept principiului contradicției în urma căruia "din două predicate opuse contradictoriu numai unul singur poate să îi revină". În schimb, principiul determinării complete înseamnă raportarea unui concept la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Adrian Miroiu sesizează faptul că propozițiile existențiale folosesc acest principiu al determinării complete: Atunci când avem de-a face cu afirmarea existenței a ceva nu mai putem apela la principiul logic al contradicției: este nevoie de punerea la lucru a principiului transcendental al determinării complete. Când spun: Dumnezeu există, sau tot așa, triunghiul acesta există, sau Socrate există atunci subiectul (Dumnezeu, triunghiul acesta, Socrate) este considerat ca determinat în raport cu toate predicatele 149. Prin urmare, Immanuel Kant consideră că dacă ceva există, atunci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]