4,862 matches
-
fi ușor divizate în pregătiri tehnice și decizii strategice."9 Elementele specifice care au dus la crearea acestui organism politic unic sunt în opinia autorilor următoarele: 1. Europa Occidentală are mai multe trăsături adânc înrădăcinate care generează înclinația spre cooperare transnaționala (consolidarea statelor naționale, dreptul român, tradițiile comune privind societatea), 2. experiență vest europeană din cel de-al doilea Război Mondial ce a favorizat respingerea unilateralismului naționalist, 3. diferențele existente între țările vest-europene fac că participarea lor în politica de cooperare
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
consolidarea statelor naționale, dreptul român, tradițiile comune privind societatea), 2. experiență vest europeană din cel de-al doilea Război Mondial ce a favorizat respingerea unilateralismului naționalist, 3. diferențele existente între țările vest-europene fac că participarea lor în politica de cooperare transnaționala să fie inegala și uneori haotică.10 În acest cadru se desfasoara procesul politic european, pe care autorii îl descriu printr-o metaforă, cea a pendulului. Alegerea ei este motivată astfel: "am adoptat metaforă pendulului pentru a reda atât sensul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
pentru a reda atât sensul mișcării din cadrul procesului politic al Uniunii Europene cât și un soi de incertitudine referitoare la rezultatele acestuia. Pendulul politic se mișcă între arenele politice naționale ale statelor membre participante, pe de o parte, si arena transnaționala, cu dimensiunile sale globale și europene, pe de alta." 11 (sublinierile noastre) Fiecare dintre aceste arene are un "câmp magnetic" care atrage sau respinge factorii politici și factorii potențiali de influențare a politicii. În opinia autorilor, forța relativă a acestor
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
opinia autorilor, forța relativă a acestor câmpuri magnetice variază de la o sferă politică la alta, în timp și de la o țară la alta. În funcție de momentul negocierilor, aceste forțe ale magnetismului pot genera o tendință de stabilire a politicii la nivel transnațional, în timp ce alteori forțele naționale mențin procesul de elaborare a politicilor localizat la nivelul statelor. Exprimarea modelului sub forma unei metafore mobile este deliberată. Întrucât are menirea de a-l îndemna pe observator să se gândească atent la factorii care ar
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
să se gândească atent la factorii care ar putea stimula procesul de elaborare al politicilor să se dezvolte și să fie susținut, mai degrabă la nivel european decât național, sau să fie abordat prin intermediul Uniunii Europene sau prin intermediul altui cadru transnațional. După cum se poate observa și din reprezentarea grafică a modelului, factorii declanșatori ai mișcării pendulului sunt foarte importanți întrucât pendulul procesului politic al Uniunii Europene "oscilează între arena la nivel de stat și cea transnaționala, [și] trebuie să se opteze
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Europene sau prin intermediul altui cadru transnațional. După cum se poate observa și din reprezentarea grafică a modelului, factorii declanșatori ai mișcării pendulului sunt foarte importanți întrucât pendulul procesului politic al Uniunii Europene "oscilează între arena la nivel de stat și cea transnaționala, [și] trebuie să se opteze asupra nivelului căruia să i se atribuie și să se pună în practică responsabilități de politică publică. Diferite tipuri de factori influențează aceste opțiuni, îndeosebi: factorul contextual când și unde, factorul funcțional ce, factorul motivațional
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
în cadrul european se află: interesele specifice, cadrul ideatic predominant și problemele contingențe. Factorii instituționali alcătuiesc cea de-a patra grupa. Astfel, din punctul de vedere al autorilor, mare parte din ceea ce face Uniunea Europeană să fie atât de interesantă că arena transnaționala se datoreaza densității instituțiilor și semnelor de creativitate instituțională. Instituțiile UE asigura atât posibilități cât și constrângeri și servesc la canalizarea și structurarea conduitei actorilor politici din țările participante. Mai exact, "nu există o singură structura de elaborare politică în cadrul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de coordonare este utilă învățării din cel puțin două puncte de vedere: sublinierea participării și a cunoașterii la nivel local care ofera bazele unei platforme de bune practici la nivel regional, dar și evaluarea statelor între ele, ceea ce generează difuziunea transnaționala de politici.60 Definirea obiectivelor comune în funcție de targeturi cuantificabile Planuri Naționale de Acțiune Dimensiunea locală și regională Evaluarea pe baza indicatorilor pentru schimbul de bune practici și experiența Figură 5.4 Principalele etape ale metodei deschise de coordonare. Sursa: Sabrina
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
tehnologiei (internet, telefonul mobil) cu urmări majore la nivelul comunicării și transporturilor; sfârșitul Războiului Rece; apariția unor probleme care nu pot fi rezolvate decât prin colaborarea dintre state; b) Componentele globalizării: militară, economică, socială, culturală, politică; c) Actorii globalizării companiile transnaționale (Microsoft, Coca Cola, Mc Donalds); organizațiile internaționale (O.N.U., U.E, N.A.T.O.); organizațiile nonguvernamentale; organizații economice mondiale (F.M.I., G.A.T.T., O.M.C.) d) Beneficiile globalizării răspândirea rapidă a inovațiilor; dezvoltarea comerțului mondial; o mai bună alocare a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lumii de afaceri japoneze și promovat de Roland Robertson (1994; 1995). Să precizez că acest concept a fost dezvoltat ulterior de Zygmunt Bauman (1998), pentru care glocalizarea exprimă fie producerea și distribuirea de produse și servicii destinate pieței globale sau transnaționale (dar adecvate culturilor și legislațiilor locale), fie folosirea tehnologiilor IT la niveluri transnaționale sau chiar globale (e.g., "Craigslist" sau "Meetup", pe Web). * * * Desigur, prezentarea sumară a acestor teorii are mai degrabă un caracter orientativ, pentru a scoate în evidență problematica
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
că acest concept a fost dezvoltat ulterior de Zygmunt Bauman (1998), pentru care glocalizarea exprimă fie producerea și distribuirea de produse și servicii destinate pieței globale sau transnaționale (dar adecvate culturilor și legislațiilor locale), fie folosirea tehnologiilor IT la niveluri transnaționale sau chiar globale (e.g., "Craigslist" sau "Meetup", pe Web). * * * Desigur, prezentarea sumară a acestor teorii are mai degrabă un caracter orientativ, pentru a scoate în evidență problematica vastă a teoriei geopolitice. Mulți alți autori au abordat acest domeniu. Să remarcăm
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare adecvate problemelor comunitare. În aceste cadru, a fost pusă o chestiune mai precisă: raportul FEP cu problema responsabilității democratice. Pentru John Fitzmaurice și Robert Jackson, problema principală ține de constituirea unei identități partinice transnaționale. Această ipoteză decurge dintr-o constatare națională 20. Responsabilitatea reprezentanților față de alegători constituie baza sistemelor democratice naționale. Bineînțeles, instanțele naționale se confruntă cu anumite probleme. Reiese totuși că partidele naționale își asumă, de bine, de rău, această funcție, pe cînd
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
fie preocupate de sistemul politic național. Apoi, partidele naționale își folosesc puținele resurse în arena lor națională. Mai mult, fluxul de comunicare și de informații între nivelurile național și european este inadecvat. În afară de asta, partidele naționale acordă puțină atenție cooperării transnaționale cu ocazia campaniilor electorale europene. În fine, nu se face nici o consultare asupra selecției candidaților și doar slabe tentative de a lega manifestele de miza campaniilor electorale. În general, caracteristica esențială a relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține de faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre partidele naționale nu se efectuează spre nivelul transnațional 22. La rîndul său, Christopher Lord susține că democratizarea și integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezintă candidați, care dezbat cu ocazia referendumurilor și a chestiunilor de interes public 23. Prin analogie, federațiile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot mai mare, datorită europenizării și globalizării problemelor, nu înseamnă că ele nu rămîn actori politici de o importanță relativă"32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special al
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special al FEP, la punerea pe picioare a partidelor și sistemelor de partide care constituie temelia acestor noi democrații reprezentative 33. În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii s-au aplecat și asupra raporturilor europartidelor cu problematica reprezentării în UE. Și aici trebuie evidențiate
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politicilor PSE și ale europartidelor. Va fi important de determinat dacă studiul nostru va confirma cadrul partinic național al lui Geoffrey și Pippa Pridham, lectura sceptico-transnațională a lui Newman, teza lui Hix și Lord privind puterea condițională a PSE, interpretarea transnațională a lui Johansson, abordarea prin comparative politics a lui Hix și Lord sau teza eficacității rețelei a lui Ladrech. 1.1.2. Întrebări pentru cercetare După ce am justificat pertinența problematicii, trebuie să evidențiem seria de întrebări precise și complementare pe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
actualizat care să permită o mai bună analiză a europartidelor. În literatura de specialitate, s-a recurs, pentru denumirea acestui actor partinic, la termeni foarte diferiți, precum prototipuri americane și canadiene, confederații, rețele de partide, federații europene de partide, federații transnaționale de partide, protopartide sau chiar partide în sensul convențional al termenului. Această fluctuație conceptuală stă mărturie pentru importanța dezbaterii asupra definirii acestui actor. Vom trece prin literatură pentru a evolua principalele definiții. Ipoteza prototipului american și canadian a fost sugerată
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
bazată pe omologia identificată de el între, pe de o parte, conceptul lui Mair și Katz și, de cealaltă, FEP. Această analiză nu este totuși împărtășită de alți specialiști în europartide (vezi infra). Christophe Lécureuil optează pentru noțiunea de federații transnaționale de partide. Acestea "reunesc partidele politice din aceeași familie și servesc drept legătură între grupurile politice din Parlamentul European și partidele membre care nu sînt reprezentate în PE sau care provin din state ne-membre"86. În acest scop, organizarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nu sînt veritabile partide politice. Probabil în completarea definiției lui Seiler, cercetătorul suedez optează pentru noțiunea de confederații, negativ definită. Pe de o parte, identitățile partidelor membre luate în parte nu sînt subsumate unei entități comune. De cealaltă, intensitatea interacțiunii transnaționale variază între fazele de contact, de cooperare și de integrare 89. Or, niște "partide europene autentic integrate" ar necesita un transfer de suveranitate dinspre partidele naționale care, în fapt, nu s-a realizat. Robert Ladrech propune noțiunea de rețea de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Pentru Luciano Bardi, patru dimensiuni sînt importante, și toate țin de aspecte interne ale FEP. E vorba de membri, personal, finanțare și organizare internă 97. Bardi ajunge la următoarea concluzie: în termeni de pertinență politică și de structură organizațională, federațiile transnaționale de partide "apar ca partide politice cu istorii comparabile și cu un ansamblu similar de valori. Ca ilustrare, federațiile joacă un rol mai degrabă minor în campaniile electorale pentru Parlamentul European, iar manifestul lor este practic ignorat de candidații la
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
European, comisiile acestuia și Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC)106. De cealaltă parte, trebuie distins și între FEP și relațiile de la partid la partid. O diferență importantă se găsește în raportul cu problema integrării. În cadrul europartidelor, activitatea partinică transnațională se vrea integrativă pe plan formal și practic. În contrast, activitățile bi- și multilaterale nu sînt formal integrative, iar pe plan practic implică o cooperare slabă și ad hoc107. În fine, FEP nu sînt Internaționale partinice. Diferența fundamentală ține de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]