4,948 matches
-
la Curtea domnească să fi fost aduse și oarece ape “sărate” (minerale n.n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate” pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla a să strica este cu putințe a se tocmi pe didesubt prin lagum și nu este trebuință
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla a să strica este cu putințe a se tocmi pe didesubt prin lagum și nu este trebuință de a se mai lăsa loc... de să faci atâta mărșevie despre orășeni asupra oalelor apii”. --Așa se face, dragule, că la 10 mai 1760, Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul locul din jurul cișmelei vechi din poarta Curții domnești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva pe lângă Spiridonie a existat Curte domnească, dar nu știam cum s-a ajuns acolo. Din hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voevod, din 3 septembrie 1795, însă, aflăm: “Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și altora pentru ședere domnii să lipsască, n-am lăsat a nu cerca toate chipurile ce s-ar pute
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și altora pentru ședere domnii să lipsască, n-am lăsat a nu cerca toate chipurile ce s-ar pute afla mai lesnitoare spre punere la cale aceștii neurnite trebuință, și după cercările ce s-au făcut, fiindcă a să face la loc curțile vechi trebuia o mare cheltuială altu mai lesnitor chip nu s-au găsit... s-au cumpărat de la al nostru cinstit și crendincios boieriu... Costache Ghica hatman
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și moară,... și fiind aproape de Curtea domnească, de s-ar întâmpla vreodată trebuinți de la Curte ca să să macine niscaiva pâini domnească,... venitul morii numitei mănăstiri să să de nedezmințit ca să nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
drum... Iar acum de câtăva vreme prefectorul Bisericii Catolicești au cuprinsu acel drum cu binalile ce-au făcut pi locul acela. Și neavând loc deschis pe undi umbla li s-ar fi pricinuind multă supărari”. La sfârșit se spune: “Și trebuinți iaste a fi pe acolo uliți... și de trii stânjini pentru întâmplare de foc și pentru trebuințili orășenilor”. În iunie 1794, se face o nouă cercetare, urmată de anaforă către vodă, confirmată de acesta tocmai la 30 iulie 1795, în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cărți, zapis prin care vinde o casă cu locul ei “cu fântână, la marginea Bahluiului... în mahalaoa Feredeelor”... Din câte am citit prin cele cărți, am aflat că oamenii vindeau casele din pricini diferite: unii spun că nu le făceau trebuință, alții că sunt strâmtorați de nevoi, alții, cum este Ioniță Goian, recunoaște în zapisul său de vânzare din 2 martie 1798 că: “sfinție sa părintele Enochintie dăhovnic al Sfintii Mitropolii... acum ne-au datu 419 lei, iar 81 lei ne-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prăznuiește Streteniia Domnului și Dumnezăului nostru Isus Hristos. Preosfințitul mitropolit voiește a despărți aceeși biserică să o alătureze cătră Academie, să fie pentru cei ce învață... și biserica Svântului Gheorghie,... să o cuprindă înăuntru ca să fie Mitropolie, fiindcă așe ceri și trebuința și nu mai poate suferi să vadă o zvântă biserică ca ceea încongiurată de multe necuviincioase spurcăciuni, întinzându-să lăcuirea jidovilor până aproape de altarul ei”. Mai spun boierii divanului: “Aceli scrisori nu s-au cunoscut a fi cuprinzătoare ca să supere cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și iconomiia ipitropilor să să dea pentru trebuința lor 60 lei și la 60 cară lemne pentru toți cei ce vor lăcui în școală 375 lei, și la vivliothicariul 120 lei, și psaltului 250 lei... Și la această rânduială ci s-au făcut pentru dascalii școlilor, din zioa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un “vivliothicariu”, adică bibliotecar. --Câtă înțelepciune a avut acest voievod! Să mergem mai departe cu scormonirea trecutului... --Și nu va fi fără folos... --De această dată, aflăm că Alexandru Ioan Calimah dă în ianuarie 1797 un hrisov pentru cumpărarea “spre trebuință a consulatului... să nu să mai supere nime cu luare casălor... găsându-să de vânzare casăle dumisale Theodorașco Balș vel vornic ce sânt în Mahalaoa Măjilor la Ulița Mare s-au și cumpărat... dându-i-să bani gata triizăci mii lei”. Mai departe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că s-au găsit loc de treaba lor, a misărciilor, și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii,... cu folosul mănăstirii... au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor”. --O treabă gospodărească pentru acele vremuri, părinte. Acum, rogu-te să asculți și un act scris mai altfel. --Ai vreun motiv să spui asta? --Mai bine am să-i dau citire: “Se face cunoscut prin prezentul meu înscris cum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au învățat meșteșugul cu trudă și care sunt de mare trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după asfințitul soarelui? Nu! D apoi fără potcovar! Ai mai vedea caii alergând ca vântul sau trăgând în ham? Nici vorbă. Așa că făclierul și potcovarul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iordache Cantacuzino vel spătar, un loc de casă în Ieși, pe Ulița Strîmbă, care loc l-au lăsat din hotarul ogrăzii dumisale și au făcut casă și pivniță de piatră...și într-ace pivniță își pune vinul care este de trebuința casii dumisali, dar cîteodată, să întîmplă de și vinde câte 3-4 buți de vin, domnia mea am socotit, fiind case boierești,...nu este crîcimă în tîrg, nici în mahala...am hotărît, cînd să va întîmpla să vîndă vin într-ace
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
slobodu și pustiiu...pînă în anii la leat 7244...După aceea, răposatul Grigorie Ghica voievod, vrîndu ca să facă haznale aice în Iași (după cum au și făcut), trimițîndu în łarigradu, ne-au adusu pre noi...și așăzîndu-ne aicea, în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ne-au adusu pre noi...și așăzîndu-ne aicea, în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit cu sfințiia sa...și ne-au datu acel locu al școalelor...Dar fiindu că am avut și noi o bucată de locu aicea denaintea sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sfințiia sa chir Paisie, arhimandritul primindu-i cu voie lui și cu folosul mănăstirii, au cheltuit cîțiva bani de au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri (bordei pentru vite) pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și, pentru chirie locului, s-au aședzat cu voie lor, ca să aibă a da ei, cîte patru parale pe dzi de un trunchi”. O adevărată piață de carne! Așa-i. De aici înainte însă ai să întâlnești la fiecare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Știi ale cui au fost casele dărâmate? Tare mă tem că nu, părinte. Apoi cu locul aista îi oleacă de încurcătură. În zapisul din 25 decembrie 1751 (7260), căpitanul „Ghiorghie Carpu” spune despre aceste case dărâmate: „Acu, avîndu și eu trebuință de bani, le-am scos vînzătoare și, iată, dumnealui Bosii biv vel jicniceriu le-au cumpărat...ca să facă o svîntă rugă, pominire Svîntului Spiridon”. Dar, după cum spune același Carp căpitanul în zapisul din 2 iunie 1752 (7260), se ridică neamurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
producție și un interes minim pentru individ; preocupară principala a acestui stil de lider este de a menține un randament care să permită atingerea obiectivelor organizaționale; el poate adopta măsuri coercitive pentru a atinge aceste obiective; nu este preocupat de trebuințele, opiniile, ideile, atitudinile sau sentimentele angajaților; • gestiunea paternalista - stil de gestiune centrat pe relație; interes minim pentru producție și maxim pentru individ; preocupară principala - menținerea unor relații pozitive și armonioase cu angajații, evitarea stărilor conflictuale; acestea se obțin de regulă
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
dijma din hotaru în hotaru din tot locul, cu tot venitul moșiilor... să aibă de tot gospodariul să le facă poslușanii, de toată casa pe câte 12 zile, în 6 zile de vară și 6 zile de iarnă, la ce trebuință va avea de lucru sfânta mănăstire”. Dacă ai băgat de seamă, mănăstirea Socola avea ceva moșii și sate. Chiar dacă la început se părea că este cam... săracă. Apoi bieții gospodari trebuiau să facă cele 12 zile de „poslușanie”, dar nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de la Grigorie Ioan Calimah, care la 26 iunie 1762 (7270) spune că rugătoarele de la mănăstirea Socola i s-au plâns „pentru oamenii ce ședu prin satile pe moșiile mănăstirii... nu să supun să lucreză zilele... de boierescu, or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Racoviță voievod este nevoit să dea o „carte... rugătoriului... Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii” care s-a plâns că „oamenii ce se află ședzători pe moșiiea ce are mănăstirea... dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sântu trebuințele mănăstirii”. La început vodă este foarte supărat și poruncește ispravnicului de ținut „să-i înfrânezi și să-i supui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii pe obiceiul vechiu”. Apoi eu cred că dacă vodă lăsa lucrurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea... dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sântu trebuințele mănăstirii”. La început vodă este foarte supărat și poruncește ispravnicului de ținut „să-i înfrânezi și să-i supui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii pe obiceiul vechiu”. Apoi eu cred că dacă vodă lăsa lucrurile așa atunci ispravnicii împreună cu egumenii i-ar fi asuprit crunt pe bieții oameni, dar domnul își îmblânzește porunca: „Iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sluji după hotărâre testamentului domnii sale Costandin (Mavrocordat) vodă, câte 24 zile de an”. Deși sarcina nu era ușoară, totuși alta este a sluji un anumit număr de zile pe an și alta-i „la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii” c-apoi sfințiile lor nu mai ridicau un pai de jos, ci totul trebuia să facă „șezătorii pe moșiiea ce are mănăstirea”... Acum ascultă cum un binefăcător dăruiește la 1 februarie 1753 „casăle și vie din dealu” în folosul mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zidiul... ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea... să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcut această danie, fiule? Acesta este Ioan Theodor Calimah voievod, care la 15 martie 1761 (7269) mai hotărăște: „Și de s-ar întâmpla a face mănăstirea moară pe acest loc și fiind aproape de Curte Domnească de s-ar întâmpla vreodată trebuință de la Curte ca să macine niscaiva pâne domnească hotărâm... venitul morii,... să dea nesmintit să nu să păgubească mănăstirea de venitul său”. Cu alte cuvinte, să dea uium ca oricare muritor de rând care ar veni să macine. Asta e un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]