6,656 matches
-
din Urziceni și că activist cultural la Bacău, unde este și corector la revista „Ateneu". În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul", „Ateneu", „Steaua", „Tribuna", „Contemporanul", „România literară"etc. Debutează în 1956 cu o poezie în „Scrisul bănățean", apoi în volum, cu Lumina întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vietii de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
raționamente, în definitiv, nu intră în vizorul meu aceste probleme rebusistice, pentru că ba e ligă, ba nu-i ligă, mingea tot rotundă rămîne, chiar și cea din epoca de piatră, pentru că era de neimaginat vreo epoca a omenirii fără fotbal, tribune, arbitrii, antrenori, ligi și blaturi de tort! Cînd vrea să mă convingă de adevărul vreunui text de lege, domnul avocat mi-l citește rar, cu dicție, cu plăcerea rafinată a profesionistului, care îi gustă savoarea incantatorie, meandrele logice, răsucirile grațioase
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
memoriile sau jurnalele, la noi nici-un scriitor nu a îndrăznit să le publice din timpul vieții, de teamă că vor intra în malaxorul securității. Toate revistele din București și din țară, România Literară, Săptămâna, Flacăra ,Convorbiri Literare, Cronica, Scrisul bănățean. Tribuna, Orizont, etc. aflându-se sub controlul aparatului propagandistic al Partidului Comunist, făceau apologia, nu numai prin editoriale, dar și prin literatura publicată, a regimului de dictatură. Sunt modificate poeziile și proza, de către redactori,( trimise pe adresa redacției de corespondenți), în
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor.” La martirii din primele secole, Dumnezeu nu mai intervine nici măcar atunci când nu mai există nici o scăpare, ci îi lasă să fie arși de vii sau să fie sfâșiați de fiare, sub privirile "fiarelor" din tribune. Una dintre martirele din primele secole a fost arestată și aruncată în închisoare în timp ce era însărcinată. A născut în închisoare, iar gardienii care o auzeau cum țipă în timpul durerilor nașterii i-au spus: "Asta-i nimic pe langă ce vei
O PROBLEMA DE DUMNEZEI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356591_a_357920]
-
Mare. Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri, plini de speranțe și vise. Acolo eram preocupat de literatura cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got. Desigur, nu ocoleam nici Baia Mare, unde
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
care spunea: „Cultură nu e un lux, este un strict necesar. Fără cultură un popor nu poate rezista în concurența vitală dintre popoare”. Am debutat cu poezie „Eu m-am născut când...” în luna mai a anului 1959, în revista „Tribuna” din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
Mare. Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri, plini de speranțe și vise. Acolo eram preocupat de literatura cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got. Desigur, nu ocoleam nici Baia Mare, unde
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
care spunea: „Cultură nu e un lux, este un strict necesar. Fără cultură un popor nu poate rezista în concurența vitală dintre popoare”. Am debutat cu poezie „Eu m-am născut când...” în luna mai a anului 1959, în revista „Tribuna” din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
memoriile sau jurnalele, la noi nici-un scriitor nu a îndrăznit să le publice din timpul vieții, de teamă că vor intra în malaxorul securității. Toate revistele din București și din țară, România Literară, Săptămâna, Flacăra ,Convorbiri Literare, Cronica, Scrisul bănățean. Tribuna, Orizont, etc. aflându-se sub controlul aparatului propagandistic al Partidului Comunist, făceau apologia, nu numai prin editoriale, dar și prin literatura publicată, a regimului de dictatură. Sunt modificate poeziile și proza, de către redactori,( trimise pe adresa redacției de corespondenți), în
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
recenzare fără cusur, cu deosebire din etapa evolutivă antebelică. Cu tot caracterul adesea antipopular al orientării scolastice , al caracterului antipedagogic al unor metode folosite (cu toate bunele intenții ale inițiatorilor reformiști), o serie de ziare și reviste ale timpului ("Contemporanul", "Tribuna", "Astra", etc.), personalităti progresiste avizate au luat o nedisimulată atitudine critică. Ștefan Michăescu, fost organ de control al învățământului arăta, că în 1884, mortalitatea infantilă atinsese în lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
Mare. Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri, plini de speranțe și vise. Acolo eram preocupat de literatura cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got. Desigur, nu ocoleam nici Baia Mare, unde
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
care spunea: „Cultură nu e un lux, este un strict necesar. Fără cultură un popor nu poate rezista în concurența vitală dintre popoare”. Am debutat cu poezie „Eu m-am născut când...” în luna mai a anului 1959, în revista „Tribuna” din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
se poate surprinde în mai multe materiale publicate. „Scrisorile” devin astfel nu numai oglindă a problemelor mari cu care se confruntă omenirea sau țara, ci și problemele locale și chiar personale. „Scrisoarea pastorală” a fost un amvon, a fost o tribună, a fost un prieten, a fost o punte de legătură între preot și credincioșii săi, între preot și cititorii săi. A fost altceva decât predica propriu-zisă. A fost una din cele mai sărace publicații din ultimii ani, dar a înglobat
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
profesorilor, masteranzilor și doctoranzilor în teologie, revista „Ortodoxia” era, pe de o parte, creuzetul în care se plămădeau ideile și pozițiile teologiei românești față de curentele religioase care se vehiculau în lume la un moment dat, iar pe de altă parte, tribuna de la care răsunau vocile cele mai autorizate ale teologiei ortodoxe românești cu prilejul contactelor pe care Biserica Ortodoxă în general și Biserica Ortodoxă Română le avea cu bisericile surori și cu cultele creștine sau religiile lumii. Ea a fost „vârful
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
o înălțare”, „Parabola Parabolelor”, „Un mic tratat de naratologie”, „Un slogan”, meditații pe tema Iisus, etc.) Marin Trașcă, ziarist și prozator, s-a născut la 12 octombrie 1954, în Osica de Sus, județul Olt. A debutat în 1988 în revista Tribuna de la Cluj, cu poezie. Din 1990 îl găsim ziarist la aproape toate ziarele din județul Olt. În 2002 publică prima carte, un volum de publicistică, „Singur printre ziariști, care ne aduce aminte de cartea lui Marin Sorescu, „Singur printre poeți
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
profesionistă din echipa de redacție a cotidianului de pe atunci, al județului Cluj - “Făclia”. Articolele mele au fost apreciate de la prima “încercare” și am rămas colaborator. Până în 1990 am scris, așadar, pentru ei, în plus, la cunoscutele reviste literare “Steaua” și “Tribuna”, cea studențeasca, menționată “Napoca Universitară”. După 1990, am colaborat la “România Liberă”, “Curierul Național”, “Evenimentul Zilei”, “Familia”, “Poesis”, “Astra”, etc. și în străinătate - UȘA, Germania, Canada, Danemarca, Franța, ș.a. la “Origini”, “Observator”, “Dorul”, “Cuvântul românesc”, “Lumea românească”, “New York Magazin”, ș.a.
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
Partid, pe care il asaltasem cu câteva ore înainte, împreună cu mulți participanți, mai ales tineri, când dl. Badila a venit pe acolo să caute redactori la un nou ziar liber și independent. Mă știa prin articolele mele apreciate de la “Făclia”, “Tribuna” și “Napoca Universitară” și a strâns astfel, nucleul acestui puternic jurnal din acea vreme. Numărul inaugural a aparut chiar în noaptea de 22 decembrie și ne mândrim că este printre primele, daca nu chiar primul după era comunistă rusă. Era
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
ați descoperit această nouă vocație? Considerați că vine că o completare a preocupărilor dvs. de până atunci sau vorbim despre abordarea unui domeniu absolut nou? - Primul studiu de teoria artei mi-a apărut încă din timpul studenției, în revistă culturală « Tribuna” - 1987, cred că în aprilie, și constituie cristalizarea preocupărilor mele din ce in ce mai profunde de filosofie și arta, încununate cu Lucrarea de Diplomă “Artă - Concept și istorie”, o istorie a artei moderne, ce stă la baza volumului ce vă apare în 2003
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu.dar și ea, până la urmă a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am predat poezii.Pe care le-a publicat. De fapt eram cunoscut în redacție de către Domițian Cesereanu, Negoiță Irimie și C.Zărnescu, fiindcă debutasem în
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu.dar și ea, până la urmă a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am predat poezii.Pe care le-a publicat. De fapt eram cunoscut în redacție de către Domițian Cesereanu, Negoiță Irimie și C.Zărnescu, fiindcă debutasem în acest săptămânal de cultură în anul 1958, înaintea lui
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
vorba lui Lovinescu), tinerețea. Adică posibilitatea de a întocmi cocktailuri din ingrediente foarte felurite: cinism, nepăsare, curaj, milă, scârbă de putregai, minciună, mumii și lozinci; apoi multă inteligență, cultură, finețe, grație ... Vezi textul meu O definiție a culturii în revista Tribuna. Un scriitor e un complex foarte complicat de însușiri diverse, contradictorii, multe inefabile. Așezate, probabil, helicoidal, ca și cocul genetic. Rețetele nu țin, nici definițiile, nici programele, și cu atât mai puțin sfaturile. Oricum, inteligență (multă), luciditate, dispreț pentru facilități
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
pentru oricine, cred: fericirea și efortul. Mai întâi: clipele ori ceasurile ori zilele de panică, apoi cele de euforie.” Din aceste confesiuni epistolare aflăm amănunte inedite despre munca redacțională la cele mai prestigioase reviste ale vremii: „Vatra”; „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, ș.a. Textul de față conține și un text omagial alcătuit în 29 iulie 1992, când omul de cultură N. Steinhardt ar fi împlinit 80 de ani, prilej cu care Al. Paleologu îl evocă în culori cât se poate de calde
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
au fost sincere sau doar rafinate manipulări ale maselor lăcrimânde. Mulți din cei invitați sunt personaje reale ale episodelor, de thriller politic, incluse în carte. Cred că unii au și tremurat puțin gândindu-se numai la faptul că cineva de la tribună le va pronunța numele. Numai că, singurul asupra căruia s-a aruncat anatema public nu a fost prezent în sală. S-au schimbat amabilități între socialiști și liberali, înțepături fine, s-au adresat multe felicitări autorului pentru dezvăluirile făcute. În
TABLETA DE WEEKEND (194): MAI SUNT JUDECĂTORI LA BERLIN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368866_a_370195]
-
2/1917. De la 917,5 la 1000 de lei ! Însă, până la 1 iulie mai sunt ceva zile! N-ar fi de mirare să apară iar Olguța și să o dea la-ntors! Să revin. „Este un act istoric!” a declarat de la tribună, cu juma de voce, președintele Camerei Deputaților. Același Dragnea de la partid. Cu siguranță, așa este ! Cine a mai văzut o lege care să fie aplicată, în partea ei cea mai important, într-o altă legislature !? Când nu se știe ce
TABLETA DE WEEKEND (197): MAREA TĂRĂŞENIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368872_a_370201]
-
său. Voia ca pe timpul Ciuruitului. Nici prim ministrul, nici ministrul finanțelor (?) nu au onorat marea izbândă a Olguței karatista. Oare de ce?... Dragnea, siderat și ofensat, i-a băgat în cantonament-evaluare. Se lasă, precis, cu scântei în acest weekend. Păcat că tribunele nu pot asista la meci. Sunt însă, surse, care ne vor prezenta, ușor distorsionat, „laudele” la adresa bietului Grindeanu (acuzat voalat de trădare de primarul general al Bucureștilor, Firea lui Pandele) și a fantomelor aflate pe post de miniștri. Nu toți
TABLETA DE WEEKEND (197): MAREA TĂRĂŞENIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368872_a_370201]