2,347 matches
-
împotriva turcilor. O altă încercare a turcilor de a ocupa Țara Românească are loc sub conducerea sultanului Mahomed I, în 1420. A eșuat și aceasta, sultanul mulțumindu-se cu un tribut, pe care urma să îl plătească domnul Țării Românești, tribut care însemna răscumpărarea păcii de la Sublima Poartă. A treia încercare a avut loc în 1442 și s-ar fi putut finaliza prin cucerirea Țării Românești, dacă nu intervenea Iancu de Hunedoara. Acesta îi zdrobește pe turci pe Ialomița și îi alungă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căruia îi promisese ajutor, dar nu a făcut-o, și în urma trădării boierilor munteni. Speriat de creșterea puterii otomane și de amploarea cuceririlor făcute de turci, Petru Aron, domnul Moldovei, îl trimitea pe logofătul Mihul, în 1456, ca să ducă un tribut de 2.000 de galbeni sultanului, care semnifica răscumpărarea păcii. Pentru început, sultanul se mulțumea și cu această formulă, până când se va ivi ocazia ca să poată trece la ocuparea efectivă a țării. Nici un cuceritor nu s-a oprit vreodată pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
personaje ilustrează prețul plătit în schimbul familiarizării cu tărâmul mitic, pierderea fUncțiilor obișnuite aducând după sine libertatea cunoașterii în grad superior. Animalele donator, chiar și atunci când aparțin infernalului, poartă semnul mutilării sacre. A fi șchiop implică și în acest caz un tribut plătit pentru lărgirea orizontului de percepție, sacrificiul obligatoriu la intrarea în dimensiunea superioară. Un basm din colecția D. Stăncescu dă zmeului invalid funcția de paznic vigilent al sacrului, el fiind singurul care poate spune Sticlișoarei că mezinul a furat apa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar nu pot explicita această siguranță că unde nu este, cum spui, har și inspirație, acolo nu este creație adevărată. De fapt și de drept, aceasta este însăși taina creației. Există o dinamică a literaturii române, ziua de azi cere tributul zilei de ieri și așa mai departe. Ne succedem generații și ne credem minunați", vorba lui Eminescu. Cât de nouă, de provocatoare, în relație cu literatura generațiilor care le-au premers se află scriitorii din noile generații? Cum poți caracteriza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât să o ducă pe mai departe "întru totul" ilizibilă pentru "apărare și acuzare". Tinerețea nu face decât să acuze și să manipuleze bătrânețea care la rândul ei nu face decât să ia apărarea tinereții în numele... unei tinereți ce plătește tribut maturizării. Eu în șaizeci de ani am iubit și am fost iubit. Mai iubesc dar nu știu și dacă sunt iubit. Am urât dar nu mai urăsc. Mi-am făcut prieteni și încă îi mai am. Mi-am făcut dușmani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
strofe. Rima obligatorie. În regulă... Vă rog adresa...!" Și așa mă voi putea bucura de o impozitare de 16 % pentru drepturi de autor!... Oricum, mi-aș dori o asemenea "meserie". Există o dinamică a literaturii române, ziua de azi cere tributul zilei de ieri și așa mai departe. Ne succedem generații și ne credem minunați", vorba lui Eminescu. Cât de nouă, de provocatoare, în relație cu literatura generațiilor care le-au premers, se află scriitorii din noile generații? Cum poți caracteriza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Petru Gerendy, Anton Garda și Ambrosie Szabo din Sighișoara) au sosit la Huși (Oppidum Huzt), primiți fiind la Curtea de aici, de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Solii i-au adresat voievodului moldovean rugămintea de a interveni la sultanul Soliman, „pentru primirea tributului lor, căci dacă ar fi pace și liniște pentru Transilvania, atunci ar fi pace și liniște și pentru acest voievod și pentru țara sa a Moldovei”. După ascultarea soliei, domnitorul a spus „că vrea să chibzuiască despre toate acestea cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsesc la Pârâul Sărat din Fălciu [...], fiindcă acolo pășunile sunt foarte sărate și cu iarbă grasă. Aici se găsesc atât de mulți boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulători nu numai pentru hrana locuitorilor, dar și pentru plata grelelor tributuri pe care turcii au obiceiul să le ceară de la aceștia”. „Boii împărătești” sunt indicați ca o fostă obligație fiscală a poslușnicilor Episcopiei de Huși, înainte de a obține scutirea. Dimitrie Cantemir aprecia, de asemenea, și alte animale domestice pentru rasa lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în pașalâcuri, fiind nevoit să le lase o organizare politică și administrativă proprie. Poarta Otomană nu și-a respectat angajamentele asumate prin capitulații, nici în ceea ce privește neamestecul în treburile interne, nici garantarea integrității teritoriale a Principatelor. Dimpotrivă, Poarta a mărit continuu tributul, împovărând țările române cu tot felul de obligații extraordinare și încălcând în mod constant autonomia lor. Pe baza acestor fapte, pe baza drepturilor românilor la libertatea națională, marii noștri cărturari (Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu ș.a.) au demonstrat că Poarta, ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apoi mâncau, îi ardeau de vii și-i supuneau la torturi de tot felul, cât se poate de nemiloase și mai neomenești" (p. 264). Așa cum avea să raporteze Amiralul suveranilor, băștinașii au fost supuși și obligați să plătească, din 1496, "tribut pen-tru pământul ce-l stăpâneau", Las Casas concluzionând că " Datorită măcelurilor din timpul luptelor, a foamei, a bolilor, lipsurilor și opresiunii ce au avut de suferit apoi indienii, din cauza sărăciei și îndeosebi a durerii, mâhnirii și tristeții, soarta locuitorilor acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
frică îmi era necunoscut, al doilea, fiindcă devenisem fatalistă, mai ales de la război încoace, văzând cum unii mu reau și alții scăpau, deși [se aflau] în aceleași condițiuni. Mai era și ce numeam psihoza martiriului: primeam orice nevoie ca un tribut datorit pentru îndeplinirea victoriei. Mi se părea că astfel contribuim la jertfa națională și că numai astfel me ritam izbânda. Mă ocupai deci cu noua organizare a spitalului, unde acum ne impuneau pe contagioși. Am prevenit pe Marghiloman că trebuie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
concesie, după scandalul din tur, de la Roman. Și nici n-au făcut-o, apărându-și șansele corect, chiar cu înverșunare, dar asta nu e absolut deloc de condamnat, dimpotrivă. E clar că echipa băcăuană a pierdut pe propria mână, plătind tribut greșelilor incredibile din repriza a doua, dar mai ales din final, când elevii lui Gabriel Armanu n-au marcat timp de mai bine de șase minute!!! La fel de evident a fost și faptul că, profitând de degringolada instalată la Știința, arbitrii
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la funcțiuni și onoruri înalte, pe care poate nici le-am meritat. Ei bine, n-am simțit niciodată o mai mare mulțămire sufletească ca acea din ziua destituirei mele din prima funcțiune ce ocupasem. Eram acum om complect; îmi plătisem tributul de jertfă pentru țară; îmi câștigasem pintenii, ca și când aș fi fost într-o bătălie din care aș fi ieșit cu cinste, rănit și decorat. Imediat se răspândi vestea destituirei mele și toți prietinii și partizanii politici veniră să mă felicite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ÎNCEPUT A SCRIE 166 I 166 II 171 ANEXE 175 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Ostași însărcinați cu paza granițelor. 2 Tribut (arhaism); Mită. 3 Locțiitor de domn, regent. 4 Dăruiți cu ranguri. 5 Decrete. 6 Domn (greacă). 7 Domnia voastră. 8 Stăpân. 9 Șeful poliției. 10 Panouri. 11 În mijloc. 12 Viori. 13 Monedă de patruzeci de bani. 14 Toba. 15 Îndreptățesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Evident, odată cu evoluția spre polimeri mai mari a fost necesară și evoluția “cheii” care dă acces plantei la rezervă: ea a devenit o enzimă, amilaza. Și tot prin evoluție, plantele au ajuns la concluzia că ar trebui să ofere un tribut animalelor, pentru a-și asigura rezervele. Și, fiind puțin șmechere, le-au oferit ceva diferit de ceea ce se acumulează pentru ele Însele; o scurtă paranteză: porumbul s’a răspândit la noi pentru că turcilor le plăcea doar grâul. Aceste substanțe de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
amidonul; rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele, și care ar trebui să Împiedice “dedulcirea” animalelor la rezerva tactică. Atari substanțe constituie de fapt rezerva strategică, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
strategică, adică cea care permite supraviețuirea biocenozei, cea care creează condiții optime, pe termen lung, pentru plantă. Scenariul pregătit astfel de plantă era Însă prea frumos pentru a fi și stabil. Evoluția și-a spus cuvântul și animalele, chiar cu tributul Încasat, au reușit să atace și rezerva tactică a plantei, furând “cheia cămării”, adică sintetizându-și amilaza, enzima care transformă amidonul În glucoză. Și astfel, granița dintre rezerva tactică și cea strategică devine, odată cu evoluția, tot mai transparentă; mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Împotriva altora. Cu alte cuvinte, presiunea exercitată asupra mediului este limitată, exclusă fiind suprapopularea; ca populație, ea exercită astfel un impact difuz, ușor de tolerat de mediu. Pe aceeași cale, a excluderii altora, ea Își protejează vânatul, mulțuminduse doar cu tributul celor câțiva indivizi, de regulă aflați În afara normalului, care plătesc cu zilele lor protecția restului semenilor, șoareci ori vrăbii. Iată cam ce-am putea Învăța de la pisică, deși nu cred că suntem În stare, căci natura nu ne mai poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu căutăm decât primordiala negentropie, renunțând la entropicul cotidian. Renunțare scurtă de altfel, căci adaptați vrând-nevrând stadiului entropic actual, nu putem rezista prea mult În negentropie; ne tragem totuși seva din actualitate. Că acea nostalgie a primordialului, căreia Îi plătim tributul estival, ne conduce de fapt În altă parte, spre evoluție și schimbare, e o altă poveste, căreia Îi dedic tableta de astăzi. Împotrivirea nostalgică e de fapt o zbatere În mlaștină, care ne trage tot mai adânc, ajutând o lege
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Sofia a fost ocupată în 1385, Niš în 1386, iar Salonicul în 1387. În perioada aceasta de reușite, ocîrmuirea otomană i-a lăsat în funcție pe unii conducători autohtoni ai ținuturilor cucerite, dar, ca vasali, aceștia erau obligați să plătească tribut și să-i acorde sprijin militar. Sultanii erau deci ajutați cu regularitate în campaniile lor de regimente balcanice. Alte regiuni și centre urbane importante au fost trecute direct sub control otoman. Deși victoria otomană de pe fluviul Marița a constituit o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
departe în munți ca să formeze un nou centru, cu Cetinje drept capitală. Orașul acesta avea o mînăstire, iar în 1516 episcopii ei au preluat guvernarea regiunii. Deși trupele otomane au reușit să pătrundă efectiv în zonă și să perceapă un tribut, ele aveau permanent probleme în colectarea banilor și ținerea sub control a acțiunilor vasalilor lor care locuiau pe niște meleaguri atît de sălbatice și de inospitaliere ca acestea. Concluzie Domnia lui Soliman Magnificul a marcat punctul culminant al puterii și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în altă secțiune. Înainte de a ne ocupa de Principatele Dunărene, un scurt comentariu asupra Dubrovnikului ar fi însă firesc. Dubrovnik Orașul Dubrovnik, aflat anterior sub stăpînirea Veneției, a trecut în 1458 sub protecția Imperiului Otoman. În 1481, el plătea un tribut stabilit la 12500 de ducați, dar, cu excepția acestui fapt și a recunoașterii suzeranității otomane, Dubrovnikul era independent sub toate aspectele concrete, stabilind relații cu puterile străine și încheind tratate cu acestea. Stindardul lui flutura în vîrful catargelor corăbiilor lui. Vasalitatea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
provincii-tampon. Scopul lui era să se asigure ca Principatele să nu devină cumva centre de intrigi, să constituie un bloc eficient de apărare împotriva puterilor învecinate și să-și aducă obolul sub formă de bani și de produse agricole. Inițial, tributul impus acestor provincii a fost stabilit la un nivel scăzut, dar nu peste mult timp a crescut vertiginos. Plățile efectuate de Valahia la începutul secolului al optsprezecelea sînt prezentate mai jos: În 1709, totalul dărilor încasate de guvernul valah era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost trimiși sub o formă sau alta turcilor. În 1710, totalul încasărilor a fost de 547000 de taleri, 430000 mergînd la turci. Calculate în aur, sumele acestea se ridicau la aproximativ 180000-220000 de ducați aur pe an sub formă de tribut. Aceasta însemna de două ori mai mult decît tributul oficial și cu o treime pînă la jumătate mai mult decît cel plătit în ultimul deceniu al secolului al șaisprezecelea.21 Poarta vedea în Principate și o sursă importantă de provizii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1710, totalul încasărilor a fost de 547000 de taleri, 430000 mergînd la turci. Calculate în aur, sumele acestea se ridicau la aproximativ 180000-220000 de ducați aur pe an sub formă de tribut. Aceasta însemna de două ori mai mult decît tributul oficial și cu o treime pînă la jumătate mai mult decît cel plătit în ultimul deceniu al secolului al șaisprezecelea.21 Poarta vedea în Principate și o sursă importantă de provizii necesare atît armatelor ei și, în special, Constantinopolului, astfel
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]