1,759 matches
-
resemnat și ascultător, cum erau cerșetorii și sărmanii...". Al doilea moment va fi confruntarea cu doamna T., transformată în martor de profesie. Acum e pușcăriaș vechi, s-a înțelepțit și s-a șmecherit, a învățat să se apere, le cunoaște trucurile și, atenție, i-a auzit rîzînd. Nici în procesul lui Negoițescu n-au reușit să-l folosească ca martor, i-a plimbat prin susținerea că au fost între ei doar convenții banale. L-au costat scump aceste bagatelizări. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
avea pentru ea fiecare articol de pe listă până când am întrebat-o, într-o doară: - Cum stă treaba cu Terby, iubito?. (Chiar mă speriase astă-noapte? Totul părea diferit acum, dimineața: luminos, curat, normal.) - Terby e okay, e tot ce răspunse, dar trucul a funcționat: uită de lista de Crăciun și trecu la acuarelele făcute ieri, pe care le așeză ordonat într-un plic. Robby se juca cu calculatorul de mână, plimbându-se prin bucătărie - stilul lui de a se da dur. Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
târziu.) Singurul motiv pentru care am fost martor e că s-a întâmplat atât de rapid și singurul motiv pentru care nu mi-am întors imediat spatele e pentru că arăta atât de contrafăcut, ca ceva ce văzusem în filme - un truc de speriat copiii. Camera de zi putea fi considerată foarte bine un ecran, iar casa un cinematograf. Cobora pe scări, oprindu-se în dreptul unor trepte. Era înaltă și avea o vagă alură umană și, deși scheletală, avea ochi. Fața tatălui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
niște viniete de la începutul secolului: fețe destinse, lornioane, pene de struț la pălărie. În „prezidiu” - zâmbetul cât toată fața al directorului Institutului Italian, rezonând cu subtilitate la vocabulele românești. A fost o bună ocazie de a mai afla și unele „trucuri” ale meseriei. Nicolae Prelipceanu, de pildă, mi-a spus, înainte de a urca pe scenă, că preferă să-și citească versurile din picioare, pentru că așa ai senzația că domini sala, nu te lași tu copleșit de ea. Are, înțeleg, o experiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întâmpinat la Paris, probabil ca să vadă dacă Nicola respectă regimul alimentar), s-a ales cu o poreclă previzibilă - „Bambino italiano”. Corinne mi-a mărturisit că inventează porecle pentru a memoriza mai bine chipurile oamenilor pe care îi întâlnește. Este un truc pe care-l folosește cu succes, înmagazinând astfel în receptorul memoriei vizuale „date suplimentare” despre o persoană. Corinne, căreia eu îi spun în secret „patetica și optimista din Cantoane”, mi-a promis că-mi va divulga porecla mea la Berlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vor schimba în timp, voi vedea... Nu mă îndoiesc că vor reuși să le schimbe. Altfel, cheful e plăcut. Lumea s-a grizat destul de tare, mai ales că băutura prisosește... 8 iulie, sâmbătă VASILE GÂRNEȚ: Eschivele sunt bune, dar uneori trucul nu ține. Există, apoi, și curiozitatea legitimă. Mergem, eu și VITALIE CIOBANU, la Ambasada Republicii Moldova, la o întâlnire cu Asociația basarabenilor stabiliți la Moscova. Un drum lung, cu mașina care ne-a luat de la hotel. Trecem prin cartiere mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Platon ori ai lui Aristotel, raisonneuri un pic cam plicticoși și necântând la violoncel. Într-un parlez-moi d'amour nu-i loc pentru bătaie de cap. Un maximum de frisoane pentru un minimum de ecuații: formula kleenex. Sau Margot. Un truc infailibil. Eu sunt, așadar, acela care trebuie să-mi schimb ochelarii. Evangheliile nu incită la o critică a stilului ci la o întâlnire interioară. E diferența dintre scrib și "omul cu autoritate". Primul are argumente, cel de-al doilea un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și clasica dilemă a diletantului: să mori de rușine în fața mâzgălelilor unui pictor catolic lipsit de talent, ori de plictiseală în fața constipatului hughenot. Ca să scăpați de această fatală alternativă, dacă rămâneți cumva de gheață în fața argintului aurit și a altor trucuri ornamentale, sau poate nedemni să vă luați zborul către cine știe ce lume de dincolo, vă sfătuiesc să închideți ochii și să vă rugați pentru întoarcerea la minimalismul apostolic. Suntem, aici, departe de așa ceva. În fața acestui talmeș-balmeș siropos, trebuie să admitem că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să ia discret calea exilului în țările Golfului sau în America; pe activiștii în vârstă să se retragă la pensie. Ar mai putea fi și umorul aristocratic. Aceasta a fost opțiunea lui Nusseibeh, președintele universității Al-Qods, fost profesor la Oxford. "Trucul" său: distanța interioară și parodia. Dacă m-aș lăsa copleșit, aș înnebuni de-a binelea cu câte am zilnic pe cap. Și atunci mă deconectez și-mi mai și dau drumul la fantezie, pentru a face din toate acestea un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
gușicioară,/ Savai tină-n unghișoară”. Cunoscută ca transformare totemică a miresei în colindele de fată mare și orațiile de nuntă, ciuta amintește cauza bătăliei cu zmeii: răpirea fetei. Distrugerea singurului zmeu capabil să-i țină piept mezinului se apropie de trucul folosit de Bogdan: „gătirea” surorii Găftița. Din nou lupta este câștigată prin istețime, și nu numai prin forță, ca sugestie a faptului că, deși e capabil să amenințe ciclic Creația, Haosului îi lipsește forța nucleică: inteligența ordonatoare rezervată oamenilor. Samodiva
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în serios în acest veac schimonosit? După proletcultism, poeți ca Sorescu, Alexandru, Gheorghe și chiar Nichita Stănescu într-o bună măsură, au simțit nevoia să zburde surprinși ei înșiși de câtă libertate expresivă li se oferea: numai că "fachirismul" verbal, trucurile redescoperite au coborât poezia foarte mult astăzi, cu excepția lui Nichita Stănescu, ei fiind practic niște poeți ilizibili, penibili și plicticoși la maximum. Lirismul nu se reinventează decât după o descindere în trecutul unei arte: lirismul marilor italieni din acest veac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
catedrală a Madamei Agrigoroaie. Râsul gurului: întrețineam relații excelente de colegialitate, chiar în periodul acesta de strâmtorare, cu profii de la Filosofia Marxterialistă & Diabolectică, inclusiv cu Ștefan Celmare, considerat politruc atunci, însă mereu om de treabă, deferent și cu simțul umorului. Trucul neocomuniștilor actuali: interpretează dezuniversitarea mea de-atunci drept efectul unui conflict intercolegial, ca pentru a camufla presiunea Organelor Subventrale ale Partidului Hunic, foarte clar zugrăvită în opul scriitorilor Măgureanu și Pelin. Cine se învinge pre sine e mai tare decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nici nu-l recunoșteai de la distanță. Acum imaginea lui era limpede și percutantă. Dacă ai fi mers grăbit pe o stradă aglomerată și ai fi trecut pe lîngă Dupré, fața lui ți s-ar fi Întipărit În memorie, ca În trucul cu cărțile de joc În care iluzionistul amestecă repede cărțile, zicînd „Luați o carte, orice carte”, În timp ce-ți Împinge o anumită carte În mînă. CÎnd avea marfă după pofta inimii, Dupré era tăcut. Acum era guraliv. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a accentuat retardarea. Se izbea cu castana în capul cu gura deschisă. Avea și asemenea clipe de inspirație. Ciocănea, țuguia buzele, își transforma capul într-un fel de cutie de rezonanță și ne arăta că suna a gol. Avea succes trucul ăsta al lui. Ce v-am zis că n-am nimic înăuntru! părea el foarte mândru. - Hopa, Penelopa, face când mă vede. Învățase expresii noi la fabrica aia unde zicea că lucrează. S-a schimbat boierul, nu e cum îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
câștigătoare“ și cu obiecte de nimica pitite În dosul celor arătoase, anume pentru prosteala lumii; la „belciugele“ nimerite totdeauna numai de pontagii anume dresați; sau la „uite bobul, care-i bobul?“ și la „unde-i cuiul și care-i cureaua?“ - truc cu care și eu vă pot lua astăzi gologanii. În panorămi cu ocheane măritoare și În panoptice cu figuri de ceară, În care te Întâmpina, de la intrare, o lume de capete spectrale, În atitudini care de groază și care de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al nostru, pe profesorul Dimitrie Ionițescu, tânăr filozof din preajma lui Titu Maiorescu, aparținând generației, strălucită În multe privinți, a fraților Constantin și Mișu Antoniade; sufe rind Încă de stân găcii și timidități, greu suportate și Înlăturate; nedeprins sau neîncrezător În trucurile prestidigitatorilor intelectualicești; capabil de intuiții faste, de tovărășii și colaborări fructuoase, dar, până la urmă, de oportunisme și compromisuri care au sfârșit În deziluzii politice și În retragerea prematură lângă plăcerile căminului, cu nevastă și copil. Era singurul din cercul nostru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
selecționare, puricare și o „toaletă“ mai atentă dată materialului, de preferință rezervat actualității, destul de vie pe vremea războiului balcanic (1912-1913) și a războiului celui mare care Îi urmă. Galvanizare care reuși În parte, printr-o redresare chiar artificială, cu ajutorul unor trucuri gazetărești și tipografice, să salveze de la indiferența cititorilor articolele, chiar [pe] cele mai mediocre sau cu insuficiențe stilistice [...]. La succesul crescând al revistei mai contribuiră inițiativele directorului privind anchetele internaționale, lansate cu ră su net mare și adresate personalităților europene
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Drumul celor Șapte Lacuri, numit astfel după numărul de lacuri pe lîngă care trece. Primii cîțiva kilometri i-am parcurs În ritmul liniștit al Poderosei, fără neajunsuri pe partea de mecanică, pînă cînd, la căderea nopții, am apelat la vechiul truc cu farul stricat ca să putem dormi În baraca unui muncitor de la drumuri, un șiretlic foarte util, fiindcă frigul era deosebit de aspru În noaptea aceea. Era atît de crîncen, Încît a apărut și un musafir care ne-a rugat să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe mine, îndemnându-i sub pretextul că așa eu voi fi scăpat de închisoare... Însă minciuna securității a ajutat mai mult ca să fiu condamnat. De fapt, înainte de proces, eu am răsfoit un pic dosarul și mi-am dat seama de trucul ce l-a făcut securitatea cu martorii, care n-aveau nimic de zis contra mea, ci doar intenția bună de a mă scăpa. Declarațiile mele erau identice cu ale lor. La proces, când am intervenit punând întrebarea cu subînțeles: „Când
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
paroh catolic din Cleja, spunându-mi ca să vin până la Bacău, deoarece „Tov. Maior Ceia” de la Iași vrea să stea de vorbă cu mine și tot în seara aceasta îmi dă drumul să mă întorc acasă. Am înțeles că este un truc, dar pentru a evita alte neplăceri, m-am dus cu ei. Imediat ce am ajuns la Bacău, am fost predat „Tov. Maior” care a și ordonat ajutoarelor sale să-mi ia șireturile de la bocanci, cureaua de încins și percheziționându-mă, m-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
che ma „Gajurile“ și care se termina întotdeauna cu sărutări. Dar de multe ori plecam complexată de la ceaiuri. La Roman erau multe fete frumoase, iar ele erau, desigur, mult mai curtate și mai dansate decât mine. N-am deținut niciodată trucurile seducției femi nine. Nu știam să cochetez. Eram prea directă. Impresia pe care mi-a făcut-o prima dată capitala? Sunt optzeci și șapte de ani de la această primă dată, pentru că m-am născut la București. R.P. Mă refeream, evident
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
care ajungeau la putere, își dădeau seama că noua ,,orânduire” le oferea posibilitatea să aibă multe avantaje și să nu facă nimic concret. Socialismul a durat atât timp cât masele de oameni au putut fi mințite și jefuite prin tot felul de trucuri și a reprezentat efectiv o mare escrocherie la nivel național. Socialismul a reprezentat în fapt și o mare escrocherie la nivel mondial prin care grupuri de indivizi dintre cei mai slab pregătiți dar mai înclinați spre impostură, punând în față
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
polemică : publicul nu vrea realitate, vrea evaziune, visări și romanțe. Minimaliștii (sau neorealiștii) noștri întorc spre public o oglindă în care publicul nu vrea să se vadă. Nemescu nu făcea altceva : filmul său este în ciuda inventivității regiei și scenariului, a trucurilor de mare spectacol un film, în fond, poverist, etic, deloc evazionist ! Doar că el spune această poveste poveristă sub formă de fabulă - este singura deosebire. Nemescu era (l-am numit așa la un moment dat) singurul nostru neorealist magic ; adică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
poate să facă un copil fericit cu o laudă. Dascălul este cel care adaptează limbajul de specialitate la nivelul de înțelegere al elevului și are răbdarea necesară să repete o expicație cât este nevoie. El găsește acele metode, strategii și “trucuri” care să facă drumul spre cunoaștere eficient, interesant, provocator și trainic. Dascălul poate să se oprească pe strada pentru a răspunde la o întrebare sau pentru a-l îndruma pe elev cum să se comporte în anumite situații. El înțelege
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
prefere drumul onest, ostil fiind evadărilor spre modernism. Pictură să se caracterizează prin calm, delicatețe și francheța, prin sentimente lirice, tinerești și senine.” „Octav Angheluță, este un pictor de o perfectă cinste meșteșugală. D-sa nu caută să înșele prin trucuri de efect, nu înconjoară niciodată greutățile ce i se ivesc în cale, merge până la capăt în ceia ce are de spus. Astăzi, o asemenea ținută nu se întâlnește oricând, în febra atâtor improvizații și invenții, care vor să scoată cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]